UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” GALATI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA

AFACERILOR
SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERTULUI ,
TURISMULUI SI SERVICIILOR

Proiect la disciplina : Economie in servicii

Tendinţe în dezvoltarea serviciilor în

România

Conf.dr : Manea Ludmila

Student: Anton Lucian-Emil

1
 CUPRINS:

CAP 1 . Noţiuni generale

CAP 2. Evoluţia serviciilor
• 2.1 Comunicatiile
• 2.2 TURISMUL
• 2.3 TRANSPORTURI
• 2.4 SANATATE
• 2.5 COMERT
CAP 3. CONCLUZII
CAP 4. BIBLIOGRAFIE

2
 1. Noțiuni generale

Serviciile, ca domeniu de activitate, aflat în proces de transformare şi modernizare, se identifică

din ce în ce mai mult ca o necesitate a existenţei civilizate a omului.
Majoritatea definitiilor accentuiaza in special ca servicile sunt "activitati ale caror rezultat
este nematerialul si deci nu se concretieaza intr-un produs cu existenta de sine statatoare" (Fr.
Ecalle, O. Gearini). O alta definitie data de Asociatia Americana de Marketing considera
servicile ca fiind o activitate oferita de vanzare, care produce avantaje si satisfactii fara a atenua
un schimb fizic sub forma unui bun.
Pentru majoritatea oamenilor, serviciile sunt sinonime cu servilismul şi reprezintă
întruchiparea chelnerului sau a mecanicului care repară o defecţiune a maşinii. Evoluţia
sectorului serviciilor însă, dovedeşte că nu este un sector al locurilor de muncă plătite mai prost
sau care nu reclamă cine ştie ce îndemânare. Dimpotrivă, s-a constatat că locurile de muncă cu
cele mai spectaculoase creşteri din sectorul serviciilor sunt în domeniul financiar, asigurări,
afaceri imobiliare, sănătate, educaţie, servicii profesionale, comerţ etc.
Serviciile reprezintă sectorul terţiar, însa în ceea ce priveşte cazul particular al României,
terţiarul este înca subdezvoltat raportat nu numai la ţările cele mai puternice ale lumii, în care
serviciile se situează de mult pe primul loc atât ca pondere cât şi ca activitate. Serviciile din
România sunt cu mult în urma unor ţări est-europene, din perspectiva ponderii în PIB, precum
Polonia cu o pondere de 43%, Bulgaria cu 37%, Cehoslovacia cu 36%, care până nu de mult
timp erau mult mai slab dezvoltate.
În procesul actual de evoluţie a economiei României, multe aspecte de domeniul
serviciilor încă nu sunt pe deplin studiate şi conştientizate, aceasta se explică prin faptul că după
o perioadă, destul de lungă, ţara noastră se mai află,încă, în proces de tranziţie. De aceea
economia română şi-a pierdut poziţia prioritară pe piaţa internă şi externă.
Experienţa acumulată de România în anii de tranziţie furnizează suficiente argumente cu
privire la rolul serviciilor în dezvoltarea economică a ţării noastre, şi anume: expansiunea
activităţilor de servicii poate contribui la redresarea dezechilibrelor economice fundamentale şi,
respectiv, la reducerea fluctuaţiilor economice severe care afectează economia pe parcursul
procesului de ajustare.

3
 2. Evoluția serviciilor

La nivel global în ultimii 50 ani s-a observat un ritm mai mare de dezvoltare a Serviciilor
faţă de celelalte ramuri economice. Dezvoltarea Serviciilor se poate realiza cu investiţii mai mici
decât în domeniul industrial. În perioade de recesiune, serviciile sunt o oportunitate de absorţie a
personalului disponibilizat din alte sectoare economice. Serviciile au mare capacitate de absorţie
a fortei de muncă.
În ţările dezvoltate ca S.U.A., Germania, Marea Britanie, Franţa, Belgia
Danemarca, Elveţia, Austria , Olanda, Suedia, peste 70% din populaţia activă lucrează în
domeniul Serviciilor.
În ţări cu dezvoltare medie şi sub medie, ca Spania, Portugalia, Grecia, Croaţia,
Ungaria, Slovenia, Polonia procentul este de peste 60% din populaţia activă.
Există particularităţi de la ţară la ţară. De exemplu, în unele ţări este mai dezvoltat
turismul (Spania, Portugalia, Grecia, Croaţia, Slovenia), în altele, transporturile( Turcia, Polonia,
Slovacia, Ungaria).
Contribuția principalelor activități la realizarea PIB-ului în România în anii 2001-
2020 s-au estimat astfel:

Structura produsului intern brut pe categorii de resurse %

2001 2007 2012 2020
VALOAREA 89,3 88,9 91,7 94,5
ADĂUGATĂ
BRUTĂ (VAB)
- TOTAL
- Industrie 27,7 23,5 24.0 24.1
Agricultură, 13,4 6,6 5,1 3,5
silvicultură,
piscicultură,
exploatare
forestieră
Construcţii 5,3 9,1 11,1 12,4
Servicii 44,5 49,6 51,5 54,5
IMPOZITE 10,7 11,1 8,3 5,5
NETE PE
PRODUS
PRODUSUL 100,0 100,0 100,0 100,0
INTERN
BRUT

Sursa: PROGNOZA DE PRIMĂVARĂ PE TERMEN LUNG(2020)

4
 Conform celor prezentate mai sus, putem observa că domeniul serviciilor are cea mai mare
pondere, respectiv de 51.5 %, în comparație cu celelalte domenii de activitate, deci serviciile au
un rol important în țara noastră.

Mai jos se află o diagramă ce reflectă structura populației ocupate, după statutul profesional,
în anul 2018. Putem cu ușurință observa că mai mult de 40 % populație lucrează nu pentru stat.

Structura populaţiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 2018

13%
salariat
20%
patron
66% lucrator pe cont propriu
1% lucrator familial
neremunerat

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forței de muncã în gospodãrii (AMIGO).

În ceea ce priveşte ponderea persoanelor de sex feminin şi masculin care ocupă locuri de
muncă în sectorul serviciilor, se prezintă astfel:

AN 2011 1012 2013 2014 2015 2016 2017

POPULAŢIA
OCUPATĂ
Total-mii pers 10508 10440 9234 9223 9158 9147 9313
Agricultură 43.9 43.5 36.4 35.7 31.6 32.2 30,5
(%)
Industrie şi 25.7 25.7 29.5 29.8 31.2 30.3 30,7
construcţii (%)
Servicii(%) 30.4 30.8 34.1 34.5 37.2 37.5 38,8
PE SEXE
Masculin – mii 5633 5581 5031 5057 4980 5011 5074
pers

5
Agricultură(% 41,4 41 34,6 34,3 31 31,5 29,8
)
Industrie şi 30,1 29,6 33,7 33,9 35,5 35,5 34,9
construcţii (%)
Servicii (%) 28,5 29,4 31,7 31,8 33,5 33,6 35,1
Feminin - mii 4875 4859 4203 4166 4178 4136 4239
persoane
Agricultură 46,8 46,3 38,5 37,3 32,3 33 31,4
(%)
Industrie şi 20,5 21,1 24,4 24,9 26,1 24,8 25,3
construcţii (%)
Servicii (%) 32,7 32,6 37,1 37,8 41,6 42,2 43,3

Sursa: www.insse.ro

Datele arată faptul că în anul 2011 femeile angajate ocupă mai degrabă locuri de muncă în
zona serviciilor (43.3% dintre acestea lucrează în domeniul serviciilor, în vreme ce ponderea
bărbaților care lucrează în servicii este de doar 35.1%). În schimb raportul este inversat când
privim la ponderea ocupării după sexe în domeniul industriei și construcțiilor: 35.1% dintre
bărbații ocupați lucrează în acest domeniu și doar 25.3% dintre femei. În ceea ce privește
ocupația în domeniul agriculturii, se remarcă o relativă superioritate a ponderii femeilor care
muncesc în acest sector comparativ cu bărbații: 31.4% vs. 29.8%.

Cea mai mare ascensiune în domeniul serviciilor o are sectorul financiar–bancar şi sectorul
de asigurări. De asemenea, au cunoscut o evoluţie rapidă și spectacolele pentru tineret,
discotecile, cazinourile, jocurile mecanice.

Serviciile pentru populaţie sunt prestate contra cost şi au avut un anumit nivel de dezvoltare,
dar sunt strâns legate de veniturile populaţiei. Scăderea puterii de cumpărare a lăsat amprente şi
asupra serviciilor.

Serviciile pentru producţie s-au dezvoltat ca urmare a dezvoltării sectorului privat. Serviciile
de asistenţă în afaceri sunt slab dezvoltate, se observă că doar companiile mari au mijloace
financiare pentru a beneficia de servicii de consultanţă. O creştere a activităţii au avut şi
serviciile în radio şi tv, diversificarea programelor, dezvoltarea posturilor private, creşterea
numărului de abonaţi.

6
 2.1 Comunicațiile

Un curs ascendent au Telecomunicaţiile, în special telefonia (1,1-2,2% din PIB). Tot un curs
ascendent au Serviciile ce aparţin tehnologiilor actuale, respectiv: prelucrarea datelor, înteţinerea
calculatorului, dezvoltare de programe, servicii de informare electronică, servicii de
telecomunicaţii.

Sectorul comunicaţiilor din România a cunoscut în ultimii 10 ani o dezvoltare rapidă, pe

fondul unor evoluţii internaţionale dinamice, reprezentând în acelaşi timp una din priorităţile
dezvoltării economico-sociale a ţării noastre. Sectorul a suferit procese de restructurare,
privatizare şi liberalizare, toate acestea în condiţiile unor evoluţii tehnologice spectaculoase.

Traficul de voce rămâne în continuare cel mai mare generator de venituri pentru
operatorii de telefonie, chiar dacă segmentul care înregistrează cele mai mari şi mai rapide
creşteri este cel al datelor mobile. Potrivit companiei de cercetare şi consultanţă IDC România, în
prezent, aproximativ 70% din valoarea totală a pieţei de telecomunicaţii (exceptând veniturile
din TV, veniturile provenite din tarifele de interconectare, echipamentele hardware sau serviciile
financiare ale operatorilor) este generată de serviciile de voce.

Potrivit datelor companiei de cercetare, ponderea segmentului de voce mobilă din

valoarea totală a pieţei a scazut permanent o dată cu debutul crizei. Astfel, cea mai mare scădere
a avut loc în 2009 când ponderea veniturilor din voce mobilă s-a redus la 61% de la 65% în
2008. Scăderea a continuat şi anul trecut, mai spune oficialul IDC, însa într-un ritm mai lent şi îşi
va mai face simţită prezenţa şi în anii următori, pe măsură ce alte segmente vor creşte puternic.
„Ponderea veniturilor din date mobile, spre exemplu, se va majora de la aproximativ 11% cât
este în prezent, la circa 14% în 2020”, mai spune Mădălin Lăzărescu.

Operatorul de telefonie mobilă a înregistrat venituri de 235 de milioane de euro, în al

doilea trimestru din 2018, în creştere cu 6% faţă de primul trimestru din acest an, dar în scădere
cu 4,9% faţă de perioada similară din 2017.

Singura ţară din Europa în care operatorul France Telecom a înregistrat o scădere (-5,6%)
a veniturilor în primul semestru al acestui an a fost România, iar în Elveţia s-au înregistrat
rezultate stabile, se precizează în comunicat.

7
 2.2 Turismul

România are mare potenţial în exportul de Servicii de Transport şi Servicii turistice. Are
atuul că beneficiază de o poziţie geografică deosebită, putând face legătura între ţările europene
şi cele din Asia Centrală şi de Sud-Est şi de asemenea dispune de un potential natural deosebit.

Cu toate acestea încasările României din Serviciile turistice sunt sub 1% din P.I.B., în
timp ce Spania încasează anual peste 63 miliarde dolari. La noi, exportul de Servicii turistice este
mai mic decât importul, altfel spus, turiştii români cheltuiesc în străinătate mai mult decât
consumă străinii la noi.

  În luna octombrie 2018, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile
şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat creşteri cu
9,6% respectiv, cu 5,4%. Comparativ cu luna octombrie 2017, în luna octombrie 2018 la
punctele de frontieră s-a înregistrat o creştere atât la sosirile vizitatorilor străini (0,3%) cât şi la
plecările în străinătate ale vizitatorilor români (5,8%).

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2018 au însumat

642,5 mii, în creştere cu 9,6 % faţă de cele din luna octombrie 2017.

Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au

reprezentat în luna octombrie 2018, 75,6% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini
au reprezentat 24,4% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna octombrie
2017.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2018 au

însumat 1564,5 mii, în creştere cu 5,4% faţă de cele din luna octombrie 2017.

Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au

reprezentat în luna octombrie 2018 80,2% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările
turiştilor străini au reprezentat 19,8%.

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în

luna octombrie 2018 de 629,4 mii, în creştere cu 0,3% faţă de luna octombrie 2017. Majoritatea
vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (93,9%). Din statele Uniunii Europene
s-au înregistrat 63,2% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii
Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria ( 35,4%), Bulgaria (19,9%),
Germania (9,8%), Italia (7,8%), Austria (5,1%) şi Polonia (4,4%)

Transportul rutier a înregistrat în luna octombrie 2018, comparativ cu luna

corespunzătoare a anului precedent, o creştere de (1,8%).

8
 Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în
luna octombrie 2018 de 900,5 mii, în creştere cu 5,8%, comparativ cu luna octombrie 2017.
Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru
plecările în străinătate, reprezentând 75,1% din numărul total de plecări.

Comparativ cu luna octombrie 2017, o creştere importantă în luna octombrie 2018 s-a
înregistrat la transportul rutier (12,7%).

Previziunile privind cresterea traficului rutier in urmatorii ani sunt inimaginabile: pana in
2020 studiile curente indica o crestere a traficului de la 437 la 485 miliarde tonekilometri
transportate (11%).

9
 2.3 Transporturi

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a adus o serie de avantaje pentru industria

transporturilor: piata externa a devenit mai atractiva datorita eliminarii controlului vamal la
granite, timpii de inventariere si distributie a marfurilor au scazut, iar in privinta volumului
operatiilor se remarca orientarea spre transportul marfurilor cu volum mai mic si cu valoare mai
mare.

Evoluţia transporturilor din 2014 pînă în 2018

U.M 2014 2015 2016 2017 2018

Transportul
feroviar
Locomotive numãr 1986 1907 1845 1834 1833
Vagoane mii vagoane 55 47 46 43 43
pentru trenuri
de marfã
Vagoane număr 5326 5105 5137 4904 4483
pentru trenuri
de pasageri
Mãrfuri mil. tone 69 67 51 53 61
transportate
Parcursul mild. tone- 16 15 11 12 15
mãrfurilor km
Transportul mil. 88 78 70 64 61
naþional ºi pasageri
internaþional
de pasageri
Parcursul mil. 7476 6958 6128 5437 5073
pasagerilor pasageri-km
Transportul
pe cãi
navigabile
interioare
Nave fãrã numãr 1199 1221 1232 1208 1097
propulsie
pentru
transportul
mãrfurilor
Nave pentru numãr 72 75 65 67 127
transportul
pasagerilor

10
Mãrfuri mil. tone 29 30 25 32 29
transportate
Parcursul mild. tone- 8 9 12 14 11
mãrfurilor km
Parcursul mil. 23 21 20 15 18
pasagerilor pasageri-km
Transportul
prin
conducte
petroliere
magistrale
Mãrfuri mil. tone 12 12 9 7 6
transportate
Parcursul mild. tone- 2 2 1 1 1
mãrfurilor km
Transportul
maritim
Nave pentru numãr 31 27 24 26 23
transportul
mãrfurilor
Mãrfuri mil. tone 49 50 36 38 39
transportate
Transportul
aerian
Aeronave
civile
înmatriculate
cu certificat
de
navigabilitate
aerianã
- pentru numãr 62 71 84 89 83
transportul
pasagerilo
- pentru număr - - - - -
transportul
mãrfurilor
Mãrfuri mii tone 22 27 25 26 27
transportate
Transportul mil. 8 9 9 10
naþional ºi pasageri
internaþional
de pasageri
Transportul
rutier
Mãrfuri mil. tone 357 365 293 175 184

11
transportate
Parcursul mild. tone- 60 56 34 26 26
mãrfurilor km
Transportul mil. pasager 231 297 262 245 243
naþional ºi
internaþional
de pasageri
Parcursul mil. 12156 20194 17108 15812 15529
pasagerilor pasageri-km
www.insse.ro

În cursul anului 2017, comparativ cu anul 2016, majoritatea modurilor de transport au

înregistrat scãderi chiar şi în cursul anului 2018 faţă de 2017 scaderile continua.

Transportul aerian a înregistrat o evolutie constant crescãtoare în perioada 2014-2017.

Transportul rutier a înregistrat o scãdere din punct de vedere al cantitãtilor de mãrfuri, cu

40,3% fatã de anul 2016 si cu 51,0% fatã de anul 2014 şi o scădere de 49,6 % faţă de 2015

12
 2.4 Sănătate

Un studiu publicat recent arată că dificultățile economice au afectat și serviciile de

sănătate. Salariile profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi ale lucrătorilor au fost reduse cu 25%
în 2017 având un impact negativ asupra moralului forţei de muncă, creşterea timpului de
aşteptare pentru accesul la îngrijire, scăderea accesului la îngrijirea de sănătate şi a mulţumirii
pacientului. Reducerile au dus la un exod de aproximativ 2.500 de medici din România în 2017 o
evoluţie despre care se spune că a fost constatată, deşi într-o măsură mai mică, şi în Spania,
Letonia şi Estonia, unde salariile pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii au fost reduse cu 5-
10% persoane.

Numãrul cadrelor medico-sanitare (persoane) :

Ani 2014 2015 2016 2017 2018

Medici 48199 50267 50386 51930 52613
Locuitori la un 447 428 426 413 407
medic
Medici la 22,4 23,4 23,5 24,2 24,6
10.000 locuitori
Stomatologi 11651 11901 12497 13000 13364
Locuitori la un 1849 1807 1718 1649 1602
stomatolog
Stomatolog la 5,4 5,5 5,8 6,1 6,2
10.000 locuitori
Farmacisti 11108 11704 11996 13491 14564
Locuitor la un 1939 1837 1790 1589 1470
farmacist
Farmacist la 5,2 5,4 5,6 6,3 6,8
10.000 locuitori
Personal sanitar 136353 132464 129673 126169 126589
mediu
Locuitor la un 158 162 166 170 170
cadru mediu
Personal mediu 63,3 61,6 60,4 59,1 59,1
la 10.000
locuitori
Personal mediu 2,8 2,6 2,6 2,4 2,4
la un medic

13
 În anul 2017, sistemul sanitar a beneficiat de 204,6 mii cadre medico-sanitare, fatã de
207,3 mii cadre medico-sanitare înregistrate în anul 2015 iar în anul 2018, sistemul sanitar a
beneficiat de 52,6 mii medici (exclusiv stomatologi), 13,4 mii medici stomatologi, 14,6 mii
farmacisti , 126,6 mii personal sanitar mediu. În anul 2018, la un medic (excluzând
stomatologii), au revenit în medie 407 locuitori (447 locuitori în anul 2014). La un stomatolog au
revenit 1602 locuitori, cu 247 locuitori mai putin fatã de anul 2014, iar la un farmacist au revenit
1470 locuitori, cu 469 mai putin decât în anul 2014.

În anul 2018, la 10000 locuitori, reveneau: 24,6 medici; 6,2 stomatologi; 6,8 farmacisti
59,1 personal sanitar mediu.

14
 2.5 COMERT

Comerțul este o ramură importantă a sectorului serviciilor, având cel mai mare număr de
angajați, și în funcţie de acest indicator, o pondere foarte mare în cadrul Economiei Naționale.

Dacă privim datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în buletinul lunar pe
aprilie 2017, observăm că din cei aproximativ 4.130.000 de salariați din economie, un număr de
aprox. 680.000 activează în comerț. Ca pondere, reprezintă 16%, ceea ce înseamnă că fiecare al 6
lea salariat din Romania este lucrător în comerț (conform clasificărilor activităților economice,
în grupa comerț intră atât comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cât și repararea autovehiculelor și
motocicletelor).

Piața de comerț electronic a crescut semnificativ, datorita faptului ca , consumatorii și

companiile caută magazine care să ofere reduceri. Recesiunea a reprezentat o nouă etapă în
comerțul electronic, cu vânzări în creștere în Europa și România.

Criza economică a oferit comerțului online o creștere, după ce consumatorii au căutat

modalități de a reduce cheltuielile prin achiziționarea online de articole, reducerile fiind
substanțiale. Rata de penetrare a Internetului este de 36%, iar în jur de 50% dintre internauți au
folosit Internetul măcar o dată pentru cumpărături online, mai mult cu 22% față de 2008, potrivit
unui studiu realizat de compania de cercetare poloneză Gemius Research. Potrivit aceluiași
studiu, 96% dintre utilizatorii români de Internet sunt conștienți de posibilitatea de a cumpăra
online, iar doar 3% dintre ei nu ar face achizitii prin Internet.

Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional calculaþi din valori exprimate în euro (%)

2007 2008 2009 2010 2011

Export FOB 106,0 103,8 89,3 107,0 107,9
Import CIF 98,2 103,4 89,3 104,2 106,2

Exporturile, pe grupe de ţări

2014 2015 2016 2017 2018

TOTAL 29549 33725 29084 37293 45041
Europa 26041 29507 25706 32826 39081
Uniunea 21269 23765 21600 26914 32031
Europeanã (UE-
27)
AELS 536 630 655 578 645
Alte þãri din 4236 5113 3450 5333 6406

15
Europa
Asia 2017 2273 2030 2526 3364
Africa 506 843 706 989 1277
America 934 1012 598 906 1270
extra UE 8 22 26 24 12

Importurile, pe grupe de þãri

2014 2015 2016 2017 2018

TOTAL 51322 57240 38953 46802 54824
Europa 44265 47756 32598 39360 45931
Uniunea 36587 39838 28472 33924 39826
Europeanã (UE-
27)
AELS 459 513 450 531 539
Alte þãri din 7220 7405 3676 4905 5566
Europa
Asia 5212 7357 4976 6006 7004
Africa 266 285 293 289 326
America 1433 1710 1066 1124 1549
28 1 2 1 1
extra UE

16
CONCLUZII:
Deși la început de an oamenii tind să fie mai optimiști, fiecare zi aduce noi știri
îngrijorătoare despre economie, rata șomajului, cursul de schimb valutar. Ce s-a întâmplat în
2019 și la ce să ne așteptăm anul care vine? Neștiind ce e bine pentru el, omul nu ia întotdeauna
deciziile cele mai bune în astfel de momente, efectul fiind pe termen mediu și lung.

O concluzie generală, care se desprinde din analiza performanţei României, pentru anii
2017-2018, este înrăutăţirea tuturor indicatorilor economici pe fondul scaderii economice şi
financiare mondiale. Totuşi, din primele luni ai anului 2019 se observă o uşoară redresare a
situaţiei. Instabilitatea politică afectează însă imaginea ţării pe plan mondial şi ştirbeşte
atractivitatea ţării pentru investitorii străini.

Evident că după orice instabilitate economică sunt și câteva lucruri bune care rămân.
Printre acestea, creșterea gradului de atenție a managementului privat la observarea riscurilor
pieței, creșterea competitivității produselor și serviciilor și creșterea gradului de întelegere a
oamenilor față de importanța calității muncii lor, pentru sustenabilitatea locului de muncă.

Soluţiile de ieşire din impas şi implicit de dezvoltare a sectorului Servicii, sunt soluţii
liberale, care prevăd strategii pe termen lung asupra infrastructurii, nu numai rutieră, navală,
aviatică, ci şi informatică, bancară, de comunicaţii, infrastructura sistemelor publice de educaţie
şi sănătate, etc.

Toate considerentele menţionate cu privire la aceste domenii ale serviciilor de importanţă

vitală, ne permit să facem aprecierea că, strategia dezvoltării durabile a sectorului terţiar în ţara
noastră este, de fapt, sinonimă cu transformarea economiei românesti într-o economie a
serviciilor care defineste astăzi fără excepţie toate ţările dezvoltate.

17
BIBLIOGRAFIE:

1. M., Ionică - Economia serviciilor. Abordari teoretice si implicatii practice, Editura

Uranus, 2018;
2. V.Hapenciuc, P.Stanciu, I.Condratov, G. Cioban - Cercetarea selectiva.Studii de caz.
Proiecte. - , Ed. Didactica si pedagogica, 2017
3. Emilian, R. Initiere in managementul serviciilor, ed. Expert, Bucuresti, 2018
4. www.ier.ro;
5. http://ec.europa.eu;
6. http://www.atic.org.ro/;
7. http://ramp.ase.ro/_data/files/articole/3_03.pdf
8. http://www.statistica.md;
9. www.ancom.org.ro;
10. http://www.zf.ro/business-hi-tech/romania-in-top-5-mondial-la-telefonia-mobila-in-2013-
3659902/;
11. http://www.incomemagazine.ro/articol_65903/idc-romania-vocea-mobila-reprezinta-58-
din-valoarea-pietei-de-telecomunicatii.html;
12. http://www.worldbank.org/ro/country/romania/overview
13. www.wto.org
14. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=69&idb=9
15. www.insse.ro
16. www.finantistii.ro
17. www.ase.ro
18. www.biblioteca.usv.ro

18