Univversitatea “dUnarea de jos” galati

Facultatea de stiinte juridice, sociale si politice

Municipiul constanta

Student: Anton Florina Monica

Anul III, Administratie publica, grupa 1

Anul 2019
Cuprins:

 Capitolul I – Repere geografice si administrative generale

o Incadrare administrativa a orasului

o Unitatea majora de relief si dimensiunea numerica a asezarii

o Prezentarea stemei

o Evolutia populatiei

 Capitolul II – Scurt istoric

o Constanta intre ieri si azi

 Capitolul III – Incadrarea in tipologia urbana

 Capitolul IV – Zonarea functionala

o Zona de circulatie si transport

o Spatiile verzi

 Bibliografie

 ANALIZA SWOT
 Capitolul I- Repere geografice si administrative generale
Incadrare administrativa a orasului

Constanța este municipiul de reședință al județului cu același

nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța
(reședința), Mamaia și Palazu Mare. Județul este compus din 3 municipii, 9 orașe și 58 de
comune.
Unitatea majora de relief si dimensiunea numerica a asezarii
La Sud este mărginit de frontiera de stat româno-bulgară ce traversează Podișul Dobrogei de
Sud între Ostrov (la vest) și Vama Veche (la est).
La Vest - fluviul Dunărea desparte județul Constanța de județele Călărași, Ialomița și Brăila,
curgând de-a lungul malului înalt al Dobrogei.
La Est - între Gura Portița și localitatea Vama Veche, podișul dobrogean, este scăldat de
apele Mării Negre. De la linia țărmului spre larg, 12 mile marine (echivalent cu 22 km), se
întinde zona apelor teritoriale românești stabilite conform convențiilor internaționale.
Cu cei 7071,29 kilometri pătrați, județul Constanța deține 2,97% din suprafața României și se
află pe locul 8, după suprafață, și pe locul 5, după populație, între județele țării. Evoluția
paleogeografică și acțiunea factorilor modelatori au dus la formarea unor unități de relief
caracterizate prin structură de podiș cu altitudine redusă.
Podișul are un aspect tabular, ușor înclinat spre NV și are o pantă mai înclinată în apropierea
litoralului și a Dunării, altitudinile oscilând între 0 și 100 m.
 Prezentarea stemei
Stema Constanţei din vremea comunismului
O corabie pe mare, un vultur care se hrăneşte
cu un peşte şi Tropaeum Traiani, monumentul
de la Adamclisi, sunt principalele desene care
se află pe stema
judeţului Constanţa.
Constanţa este oraş port şi tocmai de
aceea de pe cartea de vizită nu putea să
lipsească o corabie. Peştele simbolizează
bogăţia Mării Negre care scală cu apele sale ţinutul dintre Dunăre şi Mare.
În judeţul Constanţa, la Adamclisi, se află unul dintre cele mai importante
monumente antice de pe teritoriul României - Tropaeum Traiani, care este
simbolizat şi el pe stema judeţului Constanţa. Ansamblul, din care făcea
parte monumentul, mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereţi se
aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldaţi romani căzuţi
probabil în lupta de la Adamclisi, şi de asemenea un mausoleu, cu trei
ziduri concentrice, în care se pare că a fost înmormântat comandantul,
care, cu preţul vieţii sale, a decis victoria din anul 102. Monumentul a fost
construit în cinstea împăratului Traian, ca
omagiu pentru înfrângerea coaliţiei formată in
geto – daci, buri şi sarmaţi, în urma luptelor
purtate cu aceştia, în anul 102.
 Evolutia populatiei

 La un recesamint al populatiei, efectuat la 7 ianuarie 1992, orasul Constanta totaliza

350.581 locuitori, ocupind primul loc intre centrele urbane ale tarii. Refernidu-ne la
o data mult mai indepartata si anume anul 1879(prima data oficiala) cand numarul
locuitorilor Constantei era de 4.530 de locuitori, constatam ca intr-o perioada de
113 ani, populatia orasului a sporit de aproape 80 de ori.
Incepind cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea populatia Constantei s-a
modificat. Se observa astfel o crestere continua inegala a populatiei orasului in
diferitele perioade ale activitatii sale. Aceasta crestere a populatiei s-a produs sub
influenta dezvoltarii economice si culturale a orasului Constanta. La aceasta trebuie
avut in vedere si reorganizarea portului Constanta, precum si legatura acestuia cu
interiorul tarii si cu lumea exterioara.
Numarul populatiei inregisteaza o crestere mai insemnata mai ales dupa Razboiul
de Independenta, cind intregul teritoriu dobrogean revine la Rominia si care
perioada populatia orasului se dubleaza, de la 4.530 de locuitori, la 8.132 de
locuitori. Aceasta se explica prin numarul mare de muncitori si functionari, care au
luat parte la efectuarea unor constructii(calea ferata,podul de peste Dunare,portul).
 MISCAREA NATURALA A POPULATIEI MUNICIPIULUI IN PERIOADA
1985-1994
In perioada primului razboi mondial, numarul populatiei inregistreaza cresteri mai
reduse, datorate atit pierderilor de oameni suferite de tara noastra, cit ti faptul ca
numeroase familii au parasit si conditiilor grele de trai.
In perioada urmatoare se constata o crestere relativ mica a populatiei , atit din cauza
pierderilor provocate in timpul celui de al doilea razboi mondial, cit si datorita
scaderii sporului natural.
In deceniile sase si sapte, numarul populatiei orasului Constanta s-a marit foarte
mult in comparatie cu perioada interbelica , inregistrind un ritm mediu anual de
crestere de peste 6.000 de locuitori. Cauza principala care a determinat aceasta
 crestere substantiala a populatiei o reprezinta procesul de industrializare,
intensificarea activitatii portuare si a celei turistice , precum si unei importante
rezerve de brate de munca din agricultura in industrie. In ceea ce priveste insa
perioada dintre 1985 si 1994, se remarca un cu totul alt aspect al misarii naturale a
populatiei.
Densitatea populatiei se afla in strinsa corelare cu procesul de dezvoltare
economica, cu evolutia urbanistica a orasului, cu intensificarea turismului si a
functiei sale administrative. In functie de factorii aratati , densitatea medie a
populatiei a variat in decursul timpului in raport cu conditiile de dezvoltare ale
orasului. Acum aproape un veac, pe teritoriul actual al orasului densitatea populatiei
era de 5 loc/ha . In pragul secolului nostru era de 20 loc /ha, pentru ca in 1994 sa
depaseasca de peste 10 ori aceasta cifra de locuitori pe hectar.
  Municipiul Constanta avea in iulia 2016 o populatie de 316.777 locuitori. La 1
iulie 2017, municipiul avea 315.394 locuitori. La 1 ianuarie 2018 populatia
numara 394.913 locuitori.
 Astfel, populația după domiciliu, la 1 iulie 2017, a fost de 768170 locuitori (date
provizorii), cu 1167 persoane mai mică decât cea calculată la 1 iulie 2016. Din
totalul populației cu domiciliul în județul Constanța, 48,6% erau persoane de sex
masculin și 51,4 % persoane de sex feminin. Din totalul populației cu domiciliul
în județul Constanța, 532864 locuiesc în mediul urban (69,4%), în timp ce
235306 locuiesc în mediul rural (30,6%).
 Conform aceluiași document, a scăzut numărul născuților vii cu 578 de persoane
în anul 2017 față de 2016, dar crește, în același timp, numărul deceselor cu 131
persoane în 2017 față de anul anterior. Astfel, numărul născuților vii ajunge la
6966 persoane (date provizorii), iar numărul deceselor la 8246 persoane (date
provizorii), rezultând un spor natural negativ, de -1280 persoane (date
provizorii), în anul 2017, față de -571 în anul 2016. Numărul căsătoriilor crește
cu 49 față de anul 2016, ajungând la 4816 căsătorii înregistrate în anul 2017.
Numărul divorțurilor, în anul 2017 a fost de 1156, cu 242 mai puține decât cele
înregistrate în 2016. Numărul decedaților sub 1 an crește, de la 58 înregistrați în
anul 2016, la 59 în anul 2017.
 Populatia Constantei la 1 Iulie 2018 este de 766315
 Analiza demografică efectuată la nivelul Municipiului Constanţa, raportată la cel
al Zonei Metropolitane Constanţa, relevă faptul că populaţia zonei a scăzut.
După anul 1990, sub incidenţa unui complex de factori de natură economică,
socială şi demografică, populaţia Constanţei, structura acesteia în principal, a
evoluat păstrând tendinţele la nivel naţional, dar cu evidente elemente de
specificitate generate de efectele migraţiei în principal către zonele periurbane.
Sporul natural este negativ, numărul de naşteri fiind mai mic decât cel al
deceselor.
 Capitolul II - SCURT ISORIC
Constanţa este cel mai vechi oraş de pe teritoriul României. Prima atestare
documentară datează din 657 î.e.n. când pe locul actualei peninsule (şi chiar sub
apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis.
Localitatea a fost cucerită de romani în anul 71 î.e.n. şi redenumită Constantiana
după sora împăratului Constantin cel Mare. În cursul secolului XIII Marea cea mare
(cum era denumită atunci Marea Neagră) a fost dominată de negustorii italieni din
Genova care au ajutat la dezvoltarea oraşului. Ulterior, Constanţa a declinat sub
conducerea otomană, devenind un simplu sat locuit de pescari greci şi de crescători
de cai şi oi, tătari.
 După războiul ruso-turc (1877-1878), când Dobrogea a devenit o parte a
Regatului României, „sătucul turcesc Kiustenge redevine iar Constanţa
romană” şi principalul port al statului, crescând continuu, deţinând acest rol
până astăzi. S-au construit drumuri şi căi ferate adiţionale care leagă
Constanţa de capitală şi restul ţării.
 Oraşul, numit de către regele Carol I „plămânul României”, a devenit portul
principal al ţării după ce Anghel Saligny a construit Podul de la Cernavodă
(1895), pentru exportul grânelor româneşti şi a redevenit un oraş după
construirea căii ferate Cernavodă-Constanţa.
 O a doua etapă a procesului de evoluţie spectaculoasă a oraşului Constanţei a
reprezentat-o perioada interbelică, următorul moment marcant în evoluţia sa
constituind-l revoluţia din 1989.
 Oraşul a suferit mult în cursul Primului Război Mondial (1914-1918). Multe
clădiri de valoare istorică mare au fost distruse de către forţele germane şi
bulgare. Aceste evenimente au pus capăt celei mai rapide perioade de
dezvoltare din întreaga istorie a Constanţei. Totuşi, după război, oraşul şi-a
păstrat rolul. În perioada interbelică 70% din traficul maritim românesc s-a
concentrat în portul constănţean. Atunci s-a construit şantierul naval care a
fost până la cel de-al Doilea Război Mondial cea mai puternică întreprindere a
regiunii.
 Sub regimul comunist Constanţa şi-a menţinut statutul său de cel mai
important port românesc, acesta dezvoltându-se şi atribuindu-i-se importanţa
necesară. Între timp, s-a dezvoltat şi oraşul propriu-zis, în special între 1960-
1975, datorită industrializării rapide de tip sovietic. S-a mărit şantierul naval,
s-a dezvoltat flota comercială şi s-au construit multe uzine. De asemenea, s-a
remarcat potenţialul Constanţei ca centru turistic şi s-a început construirea
infrastructurii necesare în oraşul propriu-zis şi în Mamaia.
 Astăzi, Constanţa rămâne cel mai important oraş portuar de pe coasta română
a Mării Negre. Importanţa funcţiei turistice a municipiului este de asemenea în
creştere.
 Constanţa face parte din grupul oraşelor foarte mari, „cu facţiuni complexe,
centre economice şi social-culturale de importanţă republicană, cu raze de
influenţă ce cuprind teritorii foarte largi”.
 Prima perioadă de înflorire a localităţii coincide cu înfiinţarea celor dintâi
colonii greceşti pe ţărmul vestic al Pontului Euxin. Urmează perioada
stăpânirii romane, când vechea cetate Tomis capătă o importanţă strategică
deosebită şi cunoaşte o dezvoltare economică fără precedent. Dezvoltarea
presupus intensă a aşezării Tomis produsă în orizontul antic, între statul grec
şi cel roman, a fost urmată de un regres lent dar constant în perioada
medievală încheiată practic abia la jumătatea secolului XIX după obţinerea
independenţei de stat a României şi a restabilirii autorităţii statului român
asupra Dobrogei. Istoria modernă atestă o dezvoltare constantă şi chiar
accelerată a localităţii, în prezent Constanţa fiind al doilea port la Marea
Neagră şi al patrulea ca mărime din Europa.

Constanţa –între ieri şi azi

 În Constanţa se pot găsi exemple de stiluri arhitectonice diverse. Multe
imobile decorate, ridicate în perioada 1878-1930, au căzut în paragină sau au
 fost demolate, dar Cazinoul, unicul exemplu al arhitecturii art nouveau din
România, a fost renovat şi astăzi este considerat ca simbolul
municipiului.Geamia veche şi sinagoga veche se mai pot încă vedea (a doua
nu mai are acoperiş), iar Moscheea nouă construită în 1910 în stilul maur se
poate vizita. Edificiul roman din secolul II sau Farul zis Genovez (construit în
1860 de inginerul francez Michel Paşa, pe soclul genovez din Evul Mediu)
sunt, împreună cu biserica grecească de pe Bd. Mircea cel Bătrân, cele mai
vechi clădiri din oraş. Există şi diverse monumente, spre exemplu statuia lui
Ovidiu şi bustul lui Mihai Eminescu situat pe faleză. Fosta primărie, astăzi
Muzeu de Istorie Naţională şi Arheologie, a fost de asemenea păstrată, iar
clădirea Muzeului Marinei a fost recent renovată.
 Frontul de clădiri din strada Mircea cel Bătrân a reprezentat, înainte de primul
război mondial, una din principalele artere ale oraşului, cu locuinţe scunde,
tipic orientale, ale unor negustori mărunţi. Astăzi, clădirile care au mai rămas
au decoraţii austere, sugerând sărăcia oraşului din acea perioadă. Spre sfârşitul
veacului, însă, pe măsură ce activităţile portuare şi comerciale cresc în
importanţă şi se diversifică, proprietarii îşi permit ridicarea unor edificii mai
arătoase; variaţiunile stilistice ale fronturilor se accentuează, predominând
însă componentele arhitecturale specifice dobrogene, cu accentuate elemente
balcanice.
 În această perioadă, se remarcă o influenţă franceză asupra domeniului
urbanistic din oraşul Constanţa. Arhitectura multor edificii publice şi private
din această primă etapă de dezvoltare a oraşului modern poartă amprenta
şcolii franceze de arhitectură, iar unele din acestea mai pot fi admirate şi în
zilele noastre.
 Muzeul de istorie naţionala şi arheologie reprezintă o construcţie masivă,
proiectată de unul dintre elevii şcolii de arhitectură a lui Ion Mincu. Stilul
brâncovenesc se regăseşte în loggia caracteristică de pe frontonul mare,în
holul cu deschidere largă, sprijinită pe coloanele groase, iar în exterior prin
ferestrele mici, înguste de la etajul al treilea. Muzeul a fost inaugurat în anul
1977, clădirea găzduind până atunci primăria municipiului.
 Cazinoul reprezintă una dintre clădirile emblematice ale Constanţei. În zona în
care se află astăzi mai fusese, între 1880-1902, o construcţie din lemn.
Construcţia unui edificiu cu funcţii asemănătoare marilor cazinouri europene a
început în anul 1904. Iniţial, stilul arhitectonic stabilit era cel inspirat din
tradiţiile artei româneşti, însă, după terminarea fundaţiilor, planurile au fost
schimbate, primăria încredinţându-i modificarea lor unui arhitect francez;
acesta renunţă la principiile stilului românesc, în favoarea unui melanj de
motive decorative ce încarcă şi mai mult greoiul ansamblu. Construit sub
influenţa cosmopolită a cazinourilor epocii, edificiul constănţean este terminat
în anul 1910, când este şi inaugurat (în 1912 se fac ultimele retuşuri). În partea
centrală, terasa faţadei, sprijinită pe un portic larg, e dominată de un vitraliu în
evantai; de remarcat partea superioară a clădirii, decorată cu elemente
arhitecturale de forma navelor antice (aşa-numitele rostrale), cu capete de
berbec şi ghirlande de alge marine.
 Municipiul Constanţa se dezvoltă pe baza unui plan urbanistic vechi de zece
ani, realizat de arhitecţi din Bucureşti. Orice dezvoltare a unei localităţi se
face pe principii urbanistice, pe reguli şi pe direcţii de dezvoltare. Dezvoltarea
unei localităţi trebuie să se facă conform unor planuri. Un plan urbanistic
general defineşte istoricul unui oraş, pleacă de la averea comunităţii şi pune în
practică ceea ce vrea comunitatea, pe baza unor studii. Un asemenea plan
cuprinde atât situaţia existentă, cât şi direcţiile de dezvoltare ale oraşului.
 Sectorul construcţiilor traversează un adevărat boom în Constanţa, ritmul fiind
impresionant, apar noi cartiere pe harta oraşului, unele de vile, altele de
blocuri cu înălţimi variind între 4 şi 60 de etaje, noi centre comerciale, un
spital regional, hoteluri, sedii de birouri.
 Creşterea numărului de locuitori şi dezvoltarea economică a Constanţei a atras
după sine nevoia înmulţirii numărului de unităţi şcolare din municipiu. În
prezent, sunt peste cinci sute de unităţi şcolare, de la învăţământul preşcolar
până la cel post-universitar, clădirile în care acestea se află variind ca stil
arhitectural şi ca vechime. Cele mai vechi unităţi şcolare sunt Colegiul
Pedagogic „Constantin Brătescu” şi Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”,
 situate în zona centrală a oraşului; cu o istorie de peste o sută de ani,
arhitectura acestora diferă extrem de mult de cea a unităţilor construite în
ultimii ani.

Capitolul III – Incadrarea in tipologia urbana conform criteriilor

de clasificare urbana
Zona Metropolitană Constanţa este situată în extremitatea sud-estică a României,
în partea central-estică a Dobrogei. Latura de est este scăldată de Marea Neagră
(mare continentală ce comunică cu Marea Mediterană prin strâmtorile Bosfor şi
Dardanele) pe o lungime de aproximativ 40 km. În partea de nord, sud şi vest
limita este o linie convenţională care străbate Podişul Dobrogei. Zona
Metropolitană cuprinde în afara municipiului Constanţa (municipiu de rang I de
importanţă naţională cu influenţă potenţială la nivel european, cel mai important
oraş din Regiunea de Dezvoltare Sud - Est fiind a doua mare aglomerare urbană
a ţării, după capitala Bucureşti) o serie de localităţi urbane şi rurale situate în
zona de proximitate, pe o rază de 25 – 30 km.
 Localităţile afiliate Zonei Metropolitane Constanţa: Năvodari, Eforie, Ovidiu,
Murfatlar, Techirghiol, Mihail Kogălniceanu, Cumpăna, Valu lui Traian,
Lumina, Tuzla, Agigea, Corbu şi Poarta Albă sunt concentrate în jurul
nucleului care determină procesele de interdependenţă, respectiv Municipiul
Constanţa.

Capitolul IV – Zonarea functionala

 Prin aşezarea sa geografică, România reprezintă o zonă de intersecţie a mai
multor magistrale de transport, care leagă nordul de sudul Europei şi vestul de
 estul acesteia. Pe de altă parte, reţeaua de transport din România asigură
legătura între reţeaua de transport comunitară şi reţeaua de transport a statelor
necomunitare vecine, din Europa de est şi Asia.
 Pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din interiorul localităților Zonei
Metropolitane Constanța în ultimii ani au fost derulate diverse programe de
reabilitare şi modernizare a tramei stradale. Cu toate acestea, în special în
comunele și orașele mai mici care alcătuiesc Zona Metropolitană Constanța,
majoritatea drumurilor reclamă diverse lucrări de reabilitare și modernizare.
De asemenea, în noile zone rezidențiale dezvoltate este necesară extinderea
rețelei de drumuri. În acest context, se observă o discrepanță de dezvoltare
între infrastructura rutieră din municipiul Constanța și celelalte localități ale
zonei metropolitane.
 În municipiul Constanța, transportul în comun este asigurat în proporţie de
80% de către RATC, regie subordonată Consiliului Local Municipal
Constanţa, pe piaţă acţionând însă şi alţi operatori privaţi. Actualmente, parcul
de vehicule destinate transportului în comun de persoane al R.A.T.C.
deserveşte 18 trasee locale şi este alcătuit din: 26 troleibuze, 65 de tramvaie şi
135 de autobuze dotate cu catalizator euro 3, Constanţa fiind singurul oraş din
ţară care posedă un parc auto complet reînnoit, la standarde europene.
Transportul în comun între municipiul Constanța și celelalte localități
componente ale zonei metropolitane se realizează de către operatori privați.

 Constanta face parte din categoria oraelor care au aparut si s-au dezvoltat
activitatilor comerciale. Aceasta functie a stat la baza relatiilor sale
economice, fapt ce a facut ca in decursul secolelor orasul sa realizeze progrese
urbanistice din ce in ce mai evidente. Intensificarea schimburilor comerciale a
fost favorizata de contactele directe stabilite din cele mai indepartate timpuri
cu diferitele tari si popoare, care atinsesera un grad inalt de civilizatie si
progres economic.
  In orasul Constanta a aparut destul de devreme o viata urbana intensa,
incomparabila cu cea din restul teritoriului vechii Dacii. In dezvoltarea ei, un
rol important l-a avut asezarea geografica foarte favorabila a orasului,intrucit
era situat la punctul de convergenta a unor importante drumuri maritime a
favorizat atit aparitia portului, cit si cresterea schimburilor de marfuri si a
comertului de tranzit.
 Dezvoltarea industriala a orasului a intirziat sa se alature activitatii portuare ,
datorita conditiilor social-economice si politice pe care le-a impus orinduirea
feudala ti capitalista. Dezvoltarea continua a portului impune aparitia zonei
antrepozitelor si a industriei.Constructia unor importante intreprinderi
industriale a dus la schimbarea structurii economice a orasului Constanta si la
crearea functiei sale industriale. Paralel, la activitatea economica a orasului se
adauga in aceasta perioada si functia balneoclimaterica ce o inglobeaza si pe
cea turistica. In sudul orasului apare o adevarata zona de odihna, iar dincolo
de limitele sale iau fiinta primele statiuni balneoclimaterice.
In aceste conditii, Constanta devine un oras cu functii economice complexe, adica
pe linga activitatea industriala de transport si cea comerciala se dezvolta in aceeasi
masura si activitatea organizatorica,gospodareasca si culturala. Orasul Constanta
indeplineste functii complexe. Printre acestea , functia portuara ocupa un loc
primordial atit in valoarea productiei globale, cit si prin mportansa sa comerciala.
Urmeaza ca importanta functia balneoclimaterica si turistica si apoi cea industriala
si comerciala.
  Fizionomia orasului. Din punct de vedere urbanistic, modul de grupare al
cladirilor se realizeaza sub forma a patru inele apropae concentrice , din zona
centrala catre periferia orasului.
 Zona centrala formeaza orasul vechi si are o structura compacta , in care
cladirile sunt concentrate. Strazile acestei zone se intersecteaza in piata
Ovidiu, incadrata de cladiri vechi si noi,unde sunt instalate institutii publice,
magazine si restaurante.
 Zona imediat urmatoare , sub forma unui arc , inconjoara zona centrala,
formind orasul nou. Configuratia orasului a creat aici tirguri sau mici piete de
aprovizionare cu alimente si imbracaminte(piata Grivita, Ahile Mihail,
Nicolae Filipescu).
 Zona periferica, asezata sub forma de semicerc, are constructii mai distantate
intre ele si prezinta o structura mai rasfirata, unde spatiile verzi sunt mai
frecvente. Acest inel include spre sud, zona industriala Palas, care cuprinde
cladiri spatioase destinate magaziilor si depozitelor din fabrici.
 Al patrulea inel al orasului il constituie zona extravilana, cu o structura
risipita, in cadrul careia constructiile sunt mai izolate sau formeaza grupuri de
asezari. Este o zona tipic agricola, unde se practica culturi legumicole,
necesare in alimentarea orasului. Din analiza indicilor privind reteaua stradala
a orasului reiese ca densitatea este de 14.85 km/km2(suprafata totala a
strazilor fiind de 336 ha).
 Pe linia lucrarilor de modernizare si de rectificare a unor strazi, s-a trecut si la
sistematizarea principalelor artere de circulatie , pentru a crea o zona
urbanistica unitara. De-a lungul marilor artere de circulatie care pun in
legatura orasul cu celelalte centre, s-au ridicat citeva constructii moderne, ca
de exemplu cele de pe Bulevardul Republicii si Tomis, acre schimba radical
aspectul urbanistic al orasului.
 Schimbarile importante survenite in stilul urbanistic si edilitar, au dus in mare
parte la eliminarea aspectului oriental al orasului, transformindu-l intr-unul
modern. Dezvolatarea pe verticala a orasului, care se efectueaza in prezent ,
poate rezolva in mare masura probleme edilitare.
 Transportul feroviar
 Transportul naval
 Transportul aerian
 Telecomunicaţiile
 Energia
 Din punct de vedere al infrastructurii Municipiul Constanta, conform
ZMC(zonei metropolitane Constanta) acesta dispune de alimentare cu gaze
naturale, energie termica, alimentare cu apă si canalizare.
 Serviciul Gestionare Spații Verzi
 Are ca obiect de activitate stabilit prin ROF aprobat prin H.C.L. nr.
271/2017gestiunea spaț iilor verzi publice urbane, respectiv următoarele
atribuț ii:
 asigurarea mentenanț ei spaț iilor verzi situate în domeniul public al
municipiului Constanța ș i staț iunii Mamaia, în baza contractelor de întreț inere
cu prestatorii zonali (sector 1-5 + 1A);
 asigurarea intervenț iilor punctuale în vederea salubrizării ș i, după caz,
amenajării spaț iilor verzi din domeniul public sau privat al municipiului
Constanța ș i staț iunii Mamaia, care nu fac obiectul contractelor de întreț inere
cu prestatorii zonali, cu ajutorul beneficiarilor Legii 416 / 2001privind venitul
minim garantat;
 intervenț ii de tăieri/toaletări arbori situaț i în domeniul public ș i privat al
municipiului Constanța ș i staț iunii Mamaia, în baza contractelor de întreț inere
cu prestatorii zonali;
 evaluarea documentaț iilor în vederea eliberării avizelor de intervenț ie în
domeniul public pe spaț iul verde;
 transmiterea considerentelor de specialitate (p.d.v., rapoarte) în contextul
întocmirii temelor de proiectare în cazul elaborării/contractării proiectelor de
investiț ii demarate de autorităț ile APL / structuri omoloage;
 asigurarea consultanț ei de specialitate în sprijinul factorilor interesaț i
(societate civilă, instituț ii);
 Bibliografie
 http://www.e-antropolog.ro/2011/01/constanta-
istorie-si-arhitectura/
 http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/D
EZVOLTAREA-Orasului-Constanta98.php
 https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cu
m-a-evoluat-populatia-constantei-in-ultimii-
100-de-ani-536741.html
 http://www.zmc.ro/municipiul-constanta/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9B
a#Demografie
 Anuarul statistic al Judetului Constanta 2017
 https://www.curatamconstantanoastra.ro/departa
mente/
 Spatii verzi
În prezent, municipiul Constanţa, beneficiază de parcuri şi scuaruri dar insuficiente
pentru numărul de locuitori;
•Având în vedere degradarea zonelor verzi aferente municipiului Constanţa, se
impune atât realizarea unor lucrări de reabilitare/extindere a parcurilor, scuarurilor
şi aliniamentelor, cât şi crearea de noi spaţii verzi;
• Aceste lucrări au ca scop principal îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii
vieţii atât prin creşterea suprafeţelor reprezentate de spaţiile verzi din municipiul
Constanţa, cât şi prin protejarea şi gestionarea durabilă a acestora;
Unul dintre proiectele propuse a fi impementate de UAT Municipiul Constanţa,
proiect propus si in PUG, il reprezintă crearea unei FRONTIERE VERZI, care
alături de alte iniţiative, deja puse in practică.
Reprezentanții Primăriei Constanța au anunțăt, printr-un comunicat de presa, că în
săptămânile următoare vor fi plantați sute de arbori în municipiul Constanța, atât în
Parcul Tăbăcărie, cât și pe mai multe străzi care au fost reabilitate, cât și pe taluzul
dintre Poarta 1 și Poarta 2 a Portului Constanța.
 Având în vedere faptul că în municipiul Constanţa suprafaţa spaţiului verde
este sub 10 mp/locuitor, iar standardele impuse de către Uniunea Europeană
vor trebui atinse până în 2013 şi în conformitate cu prevederile Legii nr.
24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul
localităţilor, UAT municipiul Constanţa a implementat doua proiecte privind
spaţiile verzi: • zona Tomis I pe o suprafaţă de 91.000 mp; • zona Expoflora
pe o suprafaţă de 20.000 mp;
 Daca ne referim la spatiile verzi din orasul Constanta, putem constata ca fata
de climatul local care ofera conditiile optime dezvoltarii vegetatiei, acesta nu
poseda nici un spatiu verde corespunzator. In intravilan, zona verde amenajata
ocupa o suprafata de 34 de hectare, fiind insuficienta fata de solicitarile si
numarul crescut al popultiei din perioada de vara(dintr-un calcul sumar ar
rezulta un necesar de 240 de hectare spatii verzi). Dat fiind rolul important pe
 care il joaca barierele de vegetatie in purificarea aerului urban,s-a trecut la
extinderea parcurilor Constantei pentru partea de sud a orasului, in prezent
lipsita de zona verde, pentru care au fost preconizate importante lucrari de
plantare.
 Lipsa spatiilor verzi este suplinita in orasul Constanta prin prezenta curentilor
care provoaca deplasarea aerului dinspre mare spre uscat si invers, alimentind
permanent zona orasului cu aer proaspat.