Sunteți pe pagina 1din 8

BRAND TURISTIC BUCOVINA

Bucovina reprezint o destinaie turistic n cadrul macroprodusului turistic ROMNIA i o


zona de interes internaional prin patrimoniul cultural-istoric, laic i religios i prin condiiile
naturale de o mare valoare peisagistic.Potenialul turistic excepional al zonei ofer posibilitatea
dezvoltrii accentuate a turismului , sector ce poate constitui o surs de cretere economic
semnificativ n urmtorii ani.
In zona Bucovinei se pot practica aproape toate tipurile de turism, excepie fcnd turismul
maritim.
Turismul montan-Munii Climani, Raru, Giumalu Bistriei, Masivul Suhard si Obcinele
Bucovinei ofer condiii pentru practicarea de drumeii montane, escalada, mountain bike, river
rafting, zbor cu parapanta,sporturi de iarn.Laacrst tip de turism exista posibilitatea identificarii
si omologarii de noi trasee turistice de o zi sau de mai multe zile dar acest lucru presupune
construirea de noi refugii montane.
Turismul balnear are un potenial ridicat dar insuficient valorificat.Se impune , pe viitor,
accelerarea modernizrii i reabilitrii staiunii balneo-climaterice Vatra Dornei i a celorlalte
localiti din Bazinul Dornelor care dispun de diverse tipuri de ape minerale cu efecte
curative.Acest tip de turism se remarc prin sezonalitate care poate fi diminuat prin
dezvoltarea turismului de afaceri, prin dotarea hotelurilor cu faciliti pentru organizarea de
conferine , simpozioane training-uri.
Turismul cultural - Zona Bucovinei deine un patrimoniu cultural-istoric i etnofolcloric de
mare valoare i atractivitate turistic: obiective cu caracter istoric-militar,construcii civile uniti
muzeale.Zonele rurale sunt pstratoare ale datinilor, tradiiilor , meteugurilor i obiceiurilor
strvechi, unde talentul i atracia ctre frumos se materializeaz n adevrate opere de art-
ceramic, covoare esute manual, cojocrit, tesaturi,instrumente populare, mti. Manifestrile
artistice i srbtorile populare tradiionale din tot cursul anului aduc n atenie spiritul viu,
autentic al meteugurilor bucovinene, prin portul popular, cntece si dansuri, obiceiuri
strvechi- festivaluri de art plastic de folclor, de datini i obiceiuri.
Aspectele problematice majore cu care se confrunt acest tip de turism sunt legate de
infrastructura de acces la obiectivele de interes, lipsa spaiilor de parcare dotate cu puncte de
informare i promovare a obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaii
cetti medievale, monumente istorice.
Turismul religios - exist de secole i mai pastreaz nc unele trsturi n privina pelerinajului
propriu-zis. Acest tip de turism este astzi un fenomen complex care se afl n continu
transformare i diversificare pstrndu-i ns elemental de baz care l-a consacrat- religiaLa
nivelul zonei Bucovina existena a numeroase biserici i mnstiri precum Sucevia, Moldovia,
Vorone, Humor, Putna, Dragomirna( unele dintre ele fiind incluse n patrimoniul UNESCO)
determin manifestarea turismului religios sub dou forme:
- vizite la lcaurile sfinte
- pelerinaje religioase cu ocazia srbtorilor de cult, a hramurilor mnstirilor i bisericilor
Aspectele problematice sunt legate de infrastructura de acces la obiectivele de interes, lipsa
spaiilor de campare pentru turismul de pelerinaj, lipsa spaiilor de parcare.
Ecoturismul slab reprezentat n zon. Se impune susinerea acestui tip de turism prin
implementarea unor proiecte cu finanare din fonduri europene.
Turismul rural si agroturismul au posibiliti mari de dezvoltare deoarece zonele rurale
dispun , pe lng un cadru natural pitoresc, nepoluat i cu multiple variante de recreere , i de un
valoros potential cultural i istoric Problema major cu care se confrunt turismul rural este
stadiul precar al infrastructurii mari( accesul dificil n unele zone, drumuri greu practicabile) i
al infracstructurii de utiliti( lipsa gazului metan, a curentului electric, a apei potabile i a
canalizrii).Exist, ns, i factori favorizani care dau o not de optimism dezvoltrii acestei
forme de turism: densitatea sporit a populaiei i a caselor n zonele deluroase i montane,
frumuseea deosebit a acestor zone, calitatea aerului, existena unei faune i a unei flore bogate,
calitatea produselor ecologice.n mediul rural, structurile de primire ar trebui realizate
respectndu-se arhitectura tradiional att exterioarr ct i interioar care s creeze o atmosfer
specifica zonei. Turitii strini doresc s vad ceva special care s-i determine s revin n acele
locuri.
Turismul de afaceri i evenimente- s-a dezvoltat cu precdere n oraele mari care dispun de
spaii de cazare adecvate, dar ar putea fi orientat n staiuni , n extrasezon, sau n zona rural
care poate oferi mai mult linite i discretie.
Politica de pre
Compenenta de baz a mixului de marketing n turism( celelalte fiind plasament/distribuie,
promovare i produs turistic) preul se interfereaz cu celelate variabile strategice fiind , ins,
singurul care genereaza profit(restul genereaz cheltuieli). Avnd capacitatea de a produce efecte
mai rapide i cuantificabile, preul determin: nivelul cererii, mrimea cotei de pia i a
profitabilitii, accesibilitatea produsului la consumator.
Preul produsului turistic este de tip forfetar(global) i se stabilete prin nsumarea tarifelor
,serviciilor de transport, cazare, alimentaie, agrement, tratament, asigurare, asistenta
turistic(ghid).
Se impune redimensionarea raportului dintre preul produselor turistice i calitatea serviciilor
prestate , asfel inct tarifele mari practicate s fie justificate i strns legate de o calitate pe
msur
n cazul cltoriilor de afaceri,companiile de transport i unitile de cazare din zona Bucovinei
trebuie s atrag acest segment valoros al cererii turistice prin oferirea unor bonusuri clienilor
fideli care vor putea beneficia de ele n perioada de concediu, avnd asfel asigurat un numr
important de viitori turiti.
Sensibilitatea consumatorilor la tarifele serviciilor turistice variaz i n funcie de modalitile
de plat a acestora:n numerar, cu cardul , prin virament.Pentru atragerea unui numr ct mai
mare de turisi toi operatorii serviciilor turistice trebuie s accepte plata tarifelor n numerar, cu
cardul i on line Se impune dotarea cu bancomate(ATM-uri) , cititoare de card, calculatoare i
laptopuri conectate la internet asigurndu-se asfel accesul la mijloace moderne de plat.
Politica de pre a operatorilor turistici din Bucovina trebuie s in seama i de comportamentul
diferit al consumatorilor n funcie de conjunctura economic. n perioada de avnt economic
(nainte de declanarea crizei economice-2010), populaia a cheltuit mai mult cu satisfacerea
nevoilor turistice , prin efectuarea unor voiajuri mai scumpe i cazarea n structuri de primire
avand o categorie superioar de clasificare. Din pcte , Bucovina nu poate oferi prea multe
structuri de primire de 4 i 5 stele i este imperios necesar atragerea de investitori strini sau
implementarea unor proiecte cu finanare din fonduri europene pentru crearea unei baze material
moderne.n perioada de recesiune economic(dup 2010) cererea turistic a scazut considerabil
datorit nivelului mic al veniturilor i economiilor populaiei.Se impune revigorarea activitilor
economice, crearea de noi locuri de munc.
Pentru a promova vnzrile se poate proiecta un instrument de marketing care s permit
vizitarea tuturor mnstirilor prin plata unui pre global .La fel i in cazul vizitrilor tuturor
muzeelor-conceperea i comercializarea unui voucher.Oare nu se poate concepe un instrument de
marketing de tip all inclusive care s inglobeze preul global i voucherul?
Se recomand structurilor de primire din Bucovina s promoveze preuri mici pentru un pachet
minim de servicii oferite pentru a-i atrage pe turiti la destinaie ,urmnd ca aici sa-i determine
pe turiti s cheltuiasc mai mult prin oferirea de servicii suplimentare: excursii in zon,
drumeii, organizarea unor programe folclorice , vizitarea unor atracii locale(stn,rezervaii).
Politica de distributie
Pachetul de servicii turistice nu poate fi expediat clientului, turistul va trebui sa se deplaseze
catre produs pentru a- l consuma in cadrul destinatie voiajului( in structure de primire ,de
tratament balnear ,de agrement etc)Unitatile de prestari de servicii turistice , cu exceptia celor din
mediul urban sunt localizate in regiuni care prezinta o oferta tentanta din punct de vedere al
posibilitatilor de petrecere a timpului liber.Se impune atragerea consumatorului turistic spre
spatiile de prestare si consum ale serviciilor turisice dintr-o anumita statiune sau zona Acest rol
este indeplinit in turism de catre distributie printr-o activitate de stimulare si de informare a
turistilor potentiali asupra caracteristicilor si componentele structurale ale produselor
oferite.Usurinta alegerii destinatiei turistice de catre consumatori impune diversificarea
produselor informationale( pliante, cataloage , brosuri , clipuri publicitare la posturile de radio
si televiziune, publicitate prin internet, site-uri web) puse la dispozitia turistilor.Perisabilitatea
serviciilor turistice este contracarata de interventia distributiei , care are rolul de a permite
vanzarea acestora in avans fata de momentul prestarii. Se impune ca voiajele de vacanta in
forma organizata sa fie perfectate cu mult timp inaintea consumarii propriu-zise a serviciilor
angajate si achitate prin canale de distributie directe de catre turist si prin canale indirecte de
catre intermediari Daca se tine seama de caracterul ciclic , sezonier al activitatilor turistice,se
impune intensificarea actiunilor si a eforturilor de distributie si in extrasezon pentru a stimula
cererea turistica. In acest sens se poate opta pentru organizarea unor puncte de vanzare in jurul
unitatilor comerciale , in campusuri universitare, pe caile pricipale de acces in localitati,
realizarea unor unitati mobile care sa acopere o zona cat mai mare.
Politica de promovare
Promovarea in turism consta intr-un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizeaza
transmiterea permanenta, pe diverse cai, a unor mesaje destinate informarii atat al clientilor
potentiali, cat si a opratorilor de turism asupra caracteristicilor produselor si serviciilor turistice
oferite spre comercializare cu scopul de a consolida o imagine pozitiva ,de a cultiva o atitudine
favorabila si de a determina modificari convenabile intreprinderii emitatoare sau beneficiara a
mesajelor.Componentele mixului promotional in turism include publicitatea turistica , relatiile
cu publicul, promovarea vanzarilor, marketingul direct si forta de vanzare.Publicitatea se
realizeaza prin material tiparit( pliante, ghiduri, afise turistice, ziare, cataloage, foi volante,
fluturasi) sau material de factura electronica, audio-vizuala, internet, televiziune sau radio.
Relatiile cu publicul se desfasoara atat in mediul intern(personalul din agentiile de turism, unitati
de cazare, alimentatie si agrement, din societatile de transport, ghizi) cat si in mediul extern(
relatii cu presa prin comunicate de presa, conferinte de presa, crearea de evenimente).
Promovarea vanzarilor produsului turistic prime si cadouri promotionale, reduceri de
tarife(oferte speciale, vanzari grupate) , concursuri promotionale, jocuri, loterii.
Marketingul direct in turism se apeleaza la mailing( corespondenta, mesajul postal), cataloage,
intalniri directe, telemarketingul , internet.
Promovarea destinatiei turistice Bucovina s-a facut prin:
a)participare la targuri de turism si expozitii de profil din tara si strainatate
- participare cu stand propriu denumit Bucovina la Targurile de Turism ale Romaniei de la
Bucuresti
- participare cu stand propriu la Targul International de TurismGLOBKatowice(Polonia)
- participare cu stand propriu la Targul International de Artizanat, Turism, Specialitati Culinare
Regionale de la Trieste(Italia)
- participare la Targul de Turism Touristica de la Cluj Napoca
- participare la Targul de Turism :Ferien Messe de la Viena.
b)tiparire de material specifice
- editarea brosurii Vacante Bucovinene
-tiparirea brosurii Bucovina in limba engleza si germana
-tiparirea ghidului turistic Bucovina
- tiparirea hartii turistice Bucovina in limba engleza si germana
-tiparirea brosurii Force-Tourism-Business & Tourism in limba romana engleza si germana.
c) organizare de infotururi de promovare pentru jurnalistii romani si straini
d) organizari de manifestari culturale, festivaluri, si targuri in Zona Bucovinei
- Festivalul Oualor Incondeiate
- Festivalul National al Pastravului de la Ciocanesti
- Festivalul de Arta Medievala de la Suceava
- Targul de Sanziene 22-24 iunie Suceava
-Umor la Gura Humorului
- Festivalul National de Datini si Obiceiuri de Iarna Porniti Plugul Feti Frumosi 27-28
decembrie Vatra Dornei.
- Serbarile Zapezii- februarie- martie Vatra Dornei
- Paste in Bucovina
- Craciun in Bucovina
- Hora Bucovinei mai- Frasin
-Turism religios in Bucovina
- Bucovina BIOLAND-ecoturism pentru promovarea produselor traditionale, bio
- Pentru promovarea potentialului turistic al judetului Suceava(ce include in mod evident si zona
Bucovinei) s-a proiectat si realizat , pe langa si cu sprijinul Consiliului Judetean Suceava,
Centrul National de Informare si Promovare Turistica Suceava. Accest centru se afla amplasat pe
strada Stefan cel Mare ,nr36, langa Biblioteca JudeteanaNicolae Sbierea.
Centrul National de Informare si Promovare Turistica Suceava este singurul din Regiunea Nord-
Est care indeplineste atat functia de informare turistica , cat mai ales cea de promovare a
turismului la nivel local ,judetean, regional si national.
- La nivelul Universitatii Stefan cel Mare , Facultatea de Stiinte Economice si Administratie
Publica , s-au infiintat Centrul de informare si promovare turistica Promotur BUCOVINA.
Clubul de marketing, Clubul de turism Voiaj.
Punctele tari ale produsului turistic Bucovina :
- potentialul turistic alternative, casele traditionale, artizanatul , potentialul natural ridicat,
forme de relief deosebite, mediul natural bine conservat, peisaje natural attractive, specialitati
gastronomice locale, bucataria traditionala, obiceiurile de Anul Nou, mastile, muzica si
dansurile traditionale, sporturile de iarna.
- statiunile turistice: Vatra Dornei(balneoclimaterica)Campulung Moldovenesc, izvoarele
minerale, , folclorul si festivalurile, muzeele istorice si etnografice, cetatile medievale,
expozitiile de ceramica si pictura traditionala, posibilitatea de organizare a unui circuit turistic(
turul manastirilor fiind cel mai solicitat) mestesugaritul ceramic neagra(Marginea).
- populatia locala este primitoare si deschisa turismului iar autoritatile locale au identificai
turismul ca o activitate care ar putea duce la dezvoltarea economica a regiunii.
- infracstructura turistica din anumite zone poate fi dezvoltata de la zero.
- multitudinea formelor de relief practicate in Bucovina, turismul itinerant cu Valente culturale,
turismul balnear tuurismul rural, turismul de transit etc
Puncte slabe
- mentalitatea unor oameni de a face rapid bani, indiferenta oamenilor fata de mediu
- insuficienta pregatire de specialitate a unor lucratori din industria turismului, lipsa de motivatie
a personalului
- interes scazut fata de investitii
- perturbarea transportului datorita cailor de acces
- aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijarii unor monumente chiar din zonele
istorice.
- insuficienta promovare a unor obiective turistice
Oportunitati
-dezvoltarea unor noi statiuni turistice Campulung, Cacica, Botus,
- cearea unei Burse de Turism la Suceava
- orgnizarea de inchirieri de case traditionale
- dotarea structurilor de primire cu Sali de conferinte , seminarii
- constituirea unei retele de de centre de informare turistica in apropierea principalelor obiective
turistice
- incurajarea dezvoltarii unor noi forme de turism(de Aventura stiintific)
- imbunatatirea infracstructurii prin implementarea unor proiecte cu finantare din fondutri
europene.
= interesul crescut al turistilor din Republica Moldova si Ucraina pentru zona de munte
Amenintari
- nepasarea autoritatilor fata de degradarea unor monumente de arta si arhitectura
- dezvoltarea produsului turistic Maramures
- scaderea veniturilor reale ale populatiei ,inflatia
- instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul si fiscalitatea
-diminuarea disponibilitatilor de timp liber
-cresterea competitivitatii intre regiuni si lipsa de colaborare intre acestea.