Start digitalizare în sistemul educațional

Creștem gradul de digitalizare al procesului de educație din România.

Starea de fapt și argumentarea măsurii

Utilizarea calculatorului în procesul de învățământ este o necesitate, iar criza pandemică

ne-a arătat cât de nepregătit este sistemul pentru a acoperi lacunele digitale create de-a
lungului timpului. Obligația derulării cursurilor în online a provocat numeroase
controverse, fiind chiar considerată neconstituțională, pentru că nu poți obliga pe nimeni
la un tip de educație pe care statul nu îl poate garanta gratuit și nediscriminatoriu, așa
cum menționează Constituția.
Efecte? Un blocaj de câteva luni în implementarea programelor Școală după școală și A
doua sansă (programe cu rol remedial important pentru grupurile vulnerabile), crescând
astfel cu mult riscul de abandon școlar, blocarea proiectelor europene ce deruleaza astfel
de programe, ajungandu-se în mare parte la suspendarea lor, creșterea decalajelor de
învățare între elevii fără posibilități și cei cu posibilități, respectiv între cei care beneficiază
de îndrumarea părinților în utilizarea tehnologiei și cei care nu au acest sprijin, panică,
elevi în ani terminali stresați, comunicare intermitentă între cadrele didactice și elevi, lipsa
de socializare etc.

Principalele cauze:

mii de elevi care nu știu să folosească calculatoarele, mulți dintre părinți fiind
nevoiți să stea lângă elevi la întalnirile lor în online, cu ceilalți colegi, fapt ce
creează disconfort pentru elev, stres, teamă de a greși, inhibare, nevoie de
libertate etc. Asemenea pentru cadrul didactic, asistat pe termen lung de către
părinte.
mii de elevi care nu au internet si/ sau calculatoare/ laptopuri etc (lipsă totală sau
utilizare simultană a calculatorului în familiile numeroase), generând o pauză în

1
 învățare de câteva luni (martie- septembrie) si inegalități foarte mari între
învățământul rural și cel urban.
mii de profesori care la rândul lor nu au calculatoare si/sau nu știu să utilizeze sau
nu se pricep în lucrul cu aplicații moderne de comunicare/ platforme educaționale
free, elaborare de materiale creative utilizand calculatorul. Astfel, calitatea
actului educațional este influențată direct de competențele cadrului didactic
de a le expune în online și nu doar de cunoștințele de specialitate ale
acestuia.
lipsa unei platforme educaționale unice, astfel încât nu a existat niciun control
asupra efectuarii propriu-zise a orelor, respectiv materiale unitare, predictibilitate
în învățare etc

Conform Raportului OECD efectuat în urma testărilor PISA din 2018, România se află
spre coada clasamentului în ceea ce privește capitolul software disponibil în
școli: circa 65% dintre elevii din medii avantajate învățau în școli unde directorii
apreciau că este suficient software disponibil, versus 35% în cazul mediilor
dezavantajate.

Conform Ministerului Educației și Cercetării, în perioada stării de urgență generată de

Covid-19, 250.000 de copii nu au acces la școala online. Institutul Român pentru Evaluare
și Strategie contrazice aceste cifre, conform studiului efectuat rezultând un număr de
aproximativ 900 00 elevi, respectiv: 1 din 3 copii nu au acces la școala online (903 870
elevi din 2 824 594), au acces la dispozitiv funcțional 63% din elevii din clasele primare,
72% din elevii de gimnaziu, 70% din elevii de liceu.

Astfel, deși prioritatea Ministerului Educației este creșterea accesibilității unui număr cât
mai mare de elevi la învățământul online, pregătindu-se de valul 2 al Covid-19, se omite
faptul că, dincolo de pandemie, utilizarea calculatorului în învățare ar trebui să
reprezinte un mijloc absolut firesc pentru secolul al XXI-lea, și nu o soluție de avarie,
școala românească trebuind să se adapteze progresului tehnologic și să utilizeze
echipamente moderne, atractive, utile și inovative.

2
Măsuri concrete

Propunerea vizează în acest sens 4 tipuri de intervenții:

Introducerea disciplinei ”Utilizarea calculatorului” în planurile cadru de

învățamânt pentru învățământul primar și gimnazial (1h/ săptămână), predată de
cadre didactice cu studii în domeniu sau chiar personal specializat contractat din
afara școlilor.
Dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice, prin obligația de a
participa la cursuri tip ECDL (furnizate gratuit)
Îmbunătățirea infrastructurii TIC în toate școlile din România (internet,
echipamente etc). O analiză realistă a nevoilor este necesară.
Dezvoltarea unei platforme naționale integrate în domeniul educațional (crearea
acesteia poate fi sprijinită și de mediul privat, ONG-uri etc)

Complementar acestor intervenții ar fi dotarea cu tablete/ laptopuri pentru elevii fără

posibilități, cu implicarea autorităților publice locale.

Schimbări preconizate

Pe termen scurt:
îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților de utilizare a calculatorului de către
elevii nivel primar și gimnazial
dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice, creșterea
încrederii și a motivației de a utiliza mijloace moderne de învățare
Pe termen mediu:
creșterea accesului elevilor la învățarea online unitară prin lucrul pe
platforma națională integrată
dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de a proiecta materiale
aferente continuturilor ce trebuie predate în mediul virtual

3
 Pe termen lung:
creșterea gradului de digitalizare a educației

Estimare a impactului bugetar: inițiativa legislativă are un puternic impact bugetar în

ceea ce privește dotarea școlilor cu internet și echipamente TIC, numărul școlilor din
mediul rural fără mijloace tehnologice fiind mare. Se impune în acest sens o analiză
serioasă.
Cursurile pentru profesori nu ar trebui să genereze impact bugetar, ele putțnd fi incluse
în ofertele de cursuri gratuite ale CCD-urilor județene.

Sursa de finanțare

Bugetul de stat și/ sau fonduri europene

Instituția responsabilă
Ministerul Educației și Cercetării
Inspectoratele Școlare Județene
Unitățile de învățământ
Orice alte autorități publice centrale sau locale, instituții publice centrale sau locale
care au atribuții în domeniu educației

Pentru mai multe detalii:

https://www.oecd.org/pisa/PISA%202018%20Insights%20and%20Interpretations%20FINAL%20PDF.pdf

https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-04-29-23945977-0-2020-florian-policy-
note.pdf

https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2020/05/Scoala_Online_Raport_aprilie_2020.pdf

4
Date și grafice:

Sursa: New technologies and 21st century children: Recent trends and outcomes OECD Education
Working Paper No. 179, pp.9