Studiu de caz: satisfacţia

faţă de locul de muncă

Lector dr.: Rusu-Mocănaşu Daniela

Studenţi: Vlad Mihai
Ioan Ana-Maria
Cuprins
 Motivaţia alegerii temei;  Analiza şi interpretarea
 Definiţii; datelor;
 Scop/obiective;  Concluzii calitative ale
 Ipoteze; cercetării;
 Operaţionalizarea
conceptelor şi Schema  Bibliografie.
descriptivă a cercetării;
 Variabile independente;
 Universul cercetării;
 Metode şi tehnici de
cercetare;
Motivaţia alegerii temei
Munca reprezintă activitatea specifică omului prin care acesta îşi
procură, fabrică şi însuşeşte întreaga gamă de produse şi servicii
necesare traiului nostru zilnic. Cu ajutorul muncii, individul îşi
poate satisface o serie de nevoi stringente ce se pot clasifica în
funcţie de rolul şi importanţa lor exercitate asupra fiecărui
individ în parte. Întregul set de nevoi al omului este reliefat cel
mai bine de către „Ierarhia nevoilor”, model creat de Abraham
Maslow ce porneşte de la premisa că orice individ posedă
anumite nevoi ce trebuie satisfăcute. Astfel, acesta la baza
piramidei acesta poziţionează nevoile fiziologice ale individului,
urmate de cele de securitate, apartenenţă, stimă şi
autoîmplinire.
Definiţii ale conceptului de
muncă; satisfacţie în muncă
 Munca reprezintă desfășurarea unei activități fizice sau intelectuale
îndreptată spre un anumit scop; activitate prin care omul modifică și
adaptează lucrurile din natură pentru satisfacerea trebuințelor sale.
 Satisfacţia în muncă este o stare pozitivă care rezultă din opinia
personală a angajatului asupra muncii sale sau climatului de muncă, o
stare de echilibru la care ajunge individul în momentul în care răspunde
complet unor nevoi sau aşteptări conştiente sau inconştiente.
 Potrivit lui Chris Argyris în Personality and Organization, satisfacţia în
muncă reprezintă congruenţa/concordanţa dintre aşteptările pe care le
are un angajat de la locul de muncă şi ceea ce oferă de fapt acel loc de
muncă. Cu cât această congruenţă este mai mare, cu atât va creşte şi
gradul de satisfacţie în muncă; cu cât discrepanţa este mai mare, cu
atât va creşte şi gradul de nemulţumire în muncă.
 Scopul cercetării
 Observarea şi analizarea modului în
care angajaţii percep satisfacţia la locul
de muncă în cadrul întreprinderii SCDVV
Bujoru.
 Obiectivele specifice ale
cercetării:
 Evidenţierea facilităţilor puse la dispoziţie de
către angajator;
 Sublinierea percepţiei asupra siguranţei la
locul de muncă a angajaţilor;
 Reliefarea particularităţilor relaţiilor colegiale
dintre angajaţii întreprinderii;
 Evidenţierea particularităţilor relaţiilor
angajat-superior.
 Ipotezele cercetării
 Cu cât angajaţii unei corporaţii sunt mai motivaţi prin
satisfacerea nevoilor ce rezultă din actul muncii, cu atât
satisfacţia la locul de muncă devine una mai bună.
 Cu cât siguranţa la locul de muncă este mai mare, cu atât
satisfacţia faţă de locul de muncă creşte.
 Cu cât o firmă asigură angajatului o gamă mai variată de
facilităţi, cu atât satisfacţia acestuia faţă de locul de muncă
creşte.
 Dacă relaţiile individului cu colegii în cadrul firmei sunt bune,
atunci calitatea vieţii la locul de muncă creşte.
 Dacă relaţia angajatului cu superiorul său se desfăşoară în
termeni buni, atunci calitatea vieţii la locul de muncă creşte.
Operaţionalizarea conceptelor şi Schema
descriptivă a cercetării:
1. Dimensiune
 Caracteristici fizice ale muncii
 Siguranţa la locul de muncă
 Caracteristici psihosociale ale
muncii
2. Indicator
 Temperatura la locul de
muncă (aer condiţionat,
căldură);
 Igienă (asigurarea spaţiilor
sanitare cu apă, săpun);
 Orar (durata zilei de lucru, ore
suplimentare);
 Alimentaţie (pauze de masă).
 Contract de muncă;
 Salariu, prime;
 Echipamente de lucru
(asigurarea acestora,
siguranţa lor).
 Relaţii cu colegii;
 Relaţii cu superiorii.
 Variabilele independente:
Gen: masculin, feminin.
Vârstă: între 29 şi 62 de ani.

Universul (populaţia) cercetării

 Populaţia cercetării este alcătuită din angajaţii întreprinderii
SCDVV Bujoru.Aceştia au vârsta cuprinsă între 29 şi 62 ani şi
ocupă diverse funcţii în cadrul firmei: cercetători, ingineri,
laboranţi, dar şi acei muncitori sezonieri ce se ocupă cu
îngrijirea viţei de vie. Conform datelor oferite de conducerea
unităţii, numărul celor angajaţi cu forme legale în cadrul firmei
se ridică la 80 de angajaţi. Aceştia sunt repartizaţi în cele 4
ferme care compun întreprinderea supusă cercetării.
Genul respondenţilor
 După cum se poate observa
în Fig.1. care prezintă
proporţia angajatilor după
variabila gen, se remarcă
faptul că numărul celor
chestionaţi a fost împărţit în
mod egal după această
caracteristică. Astfel, din
totalul de 30 de persoane
chestionate, un procent de
50% sunt femei, iar ceilalţi
50% sunt bărbaţi.
Vârsta respondenţilor
 Din Fig.2., putem
concluziona faptul că
există o pondere mică a
angajaţilor cu vârsta
cuprinsă între 29 şi 39
de ani (13,33% din
respondenţi). În
schimb, procentul celor
care se apropie de
pensionare este destul
de ridicat (43,33% din
respondenţi).
 Metode si tehnici de
cercetare
 Tema cercetării presupune o analiză cantitativă, iar obiectivele
decurg din scopul declarat.În studierea factorilor ce duc la
satisfacţie faţă de locul de muncă printre angajaţii firmei SCDVV
Bujoru, am optat pentru metoda studiului de caz, pentru a
organiza ancheta, iar ca tehnică de culegere a datelor m-am
oprit asupra chestionarului.
 Chestionarul a fost întrebuinţat culegerii de date despre
satisfacţia resimţită de angajaţi faţă de locul de muncă. Pentru o
analiză aprofundată a factorilor care favorizează satisfacţia faţă
de locul de muncă, am aplicat chestionarul atât muncitorilor cu
forme legale ai întreprinderii, cât şi muncitorilor sezonieri.
 Culegerea datelor s-a realizat pe data de 17 mai 2015, în
cadrul unităţii SCDVV Bujoru din Târgu Bujor
 Analiza şi interpretarea
datelor
Caracteristicile fizice ale muncii
 Condiţiile de lucru care primează în lista priorităţilor
atunci când un individ îşi caută un loc de muncă
sunt: acesta doreşte să aibă o temperatură adecvată
desfăşurării activităţii sale, un grad de igienă care să-l
ferească de contactarea unor boli, un orar care să-i
permită atât îndeplinirea sarcinilor cerute de funcţia
deţinută în cadrul firmei, cât şi odihna necesară
organismului pentru a-şi reveni (un adult are nevoie
de 8 ore de somn, este o lege a naturii); şi nu în
ultimul rând de pauze de masă pentru a avea destulă
energie ca să poată susţine activităţile sale din firmă.
 Ce v-a determinat să vă
alegeţi actualul loc de muncă?
 Din Fig.3. putem
concluziona faptul că ceea
ce-l atrage pe individ spre un
anumit loc de muncă este
salariu cu o pondere de
46,67%. În căutarea unui loc
de muncă se pare că
individul ţine cont şi de orar
şi transport (fiecare dintre
aceste criterii au acumulat
20 de procente), dar şi de
condiţiile oferite de către
firmă (13,33%).
 Cât de mulţumit sunteţi de
condiţiile de lucru?
 Angajaţii SCDVV Bujoru
sunt conştienţi de existenţa
condiţiilor de lucru;acestea
fiind nici într-o proporţie
foarte mare, dar nici nu
lipsesc cu desăvârşire
(36,7%). Sunt printre
angajaţi şi unii care
consideră că aceste condiţii
sunt puţin oferite (33,3%),
dar şi cei aflaţi la polul opus
care cred că condiţiile sunt
respectate de către firmă
(30%).
 Cât de mulţumit sunteţi de
temperatura de la locul de muncă?
 Conform Fig.4., itemul la
care angajaţii au fost nevoiţi
să răspundă, a făcut referire
la gradul lor de mulţumire
faţă de temperatura în locul
unde îşi desfăşoară
activitatea. Cei mai mulţi au
răspuns că această cerinţă le
este satisfăcută de către
angajator (36,67%), iar un
procent de 26,67%
consideră că acest aspect
poate fi îmbunătăţit
considerabil printr-o
implicare mai serioasă a
angajatorului.
Cât de mulţumit sunteţi de
igienă de la locul de muncă?
 Fig.5. evidenţiază percepţia
angajaţilor faţă de igiena la locul de
muncă şi asigurarea acesteia. Atât
angajatul cât şi angajatorul sunt
conştienţi de necesitateă menţinerii
unei igiene la cote ridicate pentru a
preîntâmpina eventualele
îmbolnăviri. Conform răspunsurilor
oferite de către respondenţi, cei mai
mulţi (50%) consideră acest aspect
parţial rezolvat de către firmă, deci
e loc de şi mai bine. Sunt angajaţi
care consideră că firma nu se ocupă
deloc de acest aspect (10%), dar şi
unii mulţumiţi de politica firmei în
ceea ce priveşte igiena (16,67%).
 Cât de mulţumit sunteţi de
orarul de muncă?
 În ceea ce priveşte orarul de
muncă, potrivit Fig.6. se pare
că acesta reprezintă un factor
de insatisfacţie considerabil al
angajaţilor faţă de locul de
muncă. Aceştia manifestă un
grad de mulţumire predominant
scăzut faţă de orar cu o pondere
de 36,67%, respectiv 33,33%.
Printre respondenţi, am avut şi
angajaţi care sunt mulţumiţi de
orarul de muncă oferit de către
firmă, însă în procente mult mai
mici faţă de ceilalţi: 23,33%,
respectiv 6.67%.
Cât de mulţumit sunteţi de
pauzele de masă?
 Faţă de pauzele de masă,
majoritatea angajaţilor de
43,33% nu au o părere prea
bună, după cum reiese din
Fig.7. Nemulţumirile acestora
se datorează, în primul rând
numărului acestora: aceştia
primesc o singură pauză de
masă pe zi de la ora 12 la ora
13 şi durata acesteia. În cadrul
întreprinderii SCDVV Bujoru
există şi angajaţi care sunt
mulţumiţi cu orarul pauzelor şi
cu durata acestora, aceştia
însumând 20%, respectiv
13,33% din cei chestionaţi.
 Analiza şi interpretarea datelor

 Siguranţa la locul de muncă

Criteriile care orice firmă le respectă pentru a oferi
sentimentul de siguranţă angajaţilor săi sunt:
semnarea unui contract de muncă în baza căruia se
stabilesc drepturile şi responsabilităţile celor două
părţi semnatare; pe baza activităţii depuse de către
individ, firma se angajează să-i ofere acestuia un
beneficiu, transpus în salariu poate chiar şi prime,
tichete de masă, excursii; şi, nu în ultimul rând,
accesul angajatului la echipamentul de lucru necesar
îndeplinirii sarcinilor ce reies din funcţia deţinută în
cadrul firmei.
 Sunteţi angajat cu forme
legale?
 Întrebarea din chestionar
reprezentată de Fig.8 solicită
respondenţilor admiterea sau
respingerea legalităţii activităţii
depuse şi respectarea de către
angajator a prevedrilor legale.
În urma culegerii datelor s-a
constatat că 73,33% dintre
angajaţii firmei SCDVV Bujoru
sunt incluşi în câmpul muncii
conform prevederilor legale; şi
doar 26,67% dintre angajaţi
neagă existenţa unui contract
de muncă ce stă la baza
activităţii lor.
În baza contractului de muncă, vi
se respectă norma de plată?
 Conform Fig.9. cei mai mulţi
dintre respondenţi (83,33%)
declară că firma îşi respectă
angajamentele stipulate în
contractul de muncă. Un
număr restrâns de indivizi ce
însumează 16,67% dintre
angajaţi se plâng de
nerespectarea de către
angajator a prevederilor
consemnate în contractul de
muncă.
 Sunteţi mulţumit de
remuneraţia primită?
 În Fig.10. sunt reprezentate
grafic răspunsurile
respondenţilor la itemul ce
face referire la gradul de
mulţumire faţă de salariul ce
îl primesc în raport cu munca
depusă. Astfel, 83,33% sunt
mulţumiţi de onorariul primit
în raport cu activitatea
depusă în cadrul firmei, pe
când 16,67% nu sunt
motivaţi de salariul primit în
raport cu cerinţele crescânde
ce rezultă din funcţia
deţinută.
 Cât de mult apreciaţi
echipamentul de lucru?
 În Fig.11. sunt redate
răspunsurile cu privire la
opinia angajaţilor asupra
întregului echipament de
lucru pe care firma îl pune la
dispoziţia salariaţilor săi.
Astfel, aceştia consideră într-
o proporţie de 40% că firma
asigură acest echipament;
23,33% nu văd ca acest
lucru să se manifeste; pe
când 30% au un grad ridicat
de mulţumire faţă
echipamentul de lucru.
 Cât de mulţumit sunteţi de
echipamentul tehnic?
 În Fig.12. este prezentat
gradul de satisfacţie al
muncitorilor cu privire la
asigurarea echipamentului
tehnic pe care firma SCDVV
Bujoru îl pune la dispoziţia
lor. Astfel, aceştia sunt
mulţumiţi de acesta: foarte
puţin 3,33%; puţin 30%;
mediu 40% şi mult 26,67%.
 Cât de mulţumit sunteţi de
echipamentul tehnologic?
 În Fig.13. este
prezentat gradul de
satisfacţie al
muncitorilor cu privire la
asigurarea
echipamentului
tehnologic pe care firma
SCDVV Bujoru îl pune la
dispoziţia lor. Astfel,
aceştia sunt mulţumiţi
de acesta: foarte puţin
36,67%; puţin 36,67%;
mediu 26,67%.
 Cât de mulţumit sunteţi de
uneltele puse la dispoziţie?
 În Fig.14. este
prezentat gradul de
satisfacţie al
muncitorilor cu privire la
asigurarea uneltelor pe
care firma SCDVV
Bujoru îl pune la
dispoziţia lor. Astfel,
aceştia sunt mulţumiţi
de acesta: foarte puţin
13,33%; puţin 23,33%;
mediu 30% şi mult cu
33,33 de procente.
 Cât de mulţumit sunteţi de
materialele puse la dispoziţie?
 În Fig.15. este
prezentat gradul de
satisfacţie al
muncitorilor cu privire la
asigurarea materialelor
pe care firma SCDVV
Bujoru îl pune la
dispoziţia lor. Astfel,
aceştia sunt mulţumiţi
de acesta: puţin
36,67%; mediu 40% şi
mult cu 23,33 de
procente.
Ce grad de siguranţă vă oferă
firma la care lucraţi?
 Am căutat să vedem care
este părerea fiecărui individ
cu privire la firma în cadrul
căreia figurează ca angajat.
Astfel, la 40% dintre aceştia
consideră că acest sentiment
primează, pe când la restul
acest lucru variază în funcţie
de mai mulţi factori
(asigurarea echipamentului
de lucru, plata salariului la
timp, asigurarea condiţiilor
optime pentru desfăşurarea
activităţii).
 Analiza şi interpretarea datelor

 Caracteristicile psihosociale ale muncii

Odată ce individul este satisfăcut din punct
de vedere fiziologic şi se simte în siguranţă, el
va deveni interesat să îşi satisfacă nevoile de
contact cu societatea. Individul are nevoie să
socializeze cu ceilalţi membrii ai grupului din
care face parte. Individul şi firma care doreşte
să dispună de serviciile acestuia stabilesc o
relaţie de interdependenţă, prin care cei doi
îşi urmăresc propriile obiective
Sunteţi mulţumit de relaţia cu
colegii?
 În Fig.17. sunt
reprezentate grafic
răspunsurile angajaţilor
cu privire la relaţiile ce
se stabilesc între ei şi
colegi. Astfel,
majoritatea celor
chestionaţi admit faptul
că relaţia lor cu colegii
decurge în limite bune
(90%), restul de 10%
se declară nemulţumiţi
de aceasta
 În ce măsură vă afectează această
relaţie activitatea la locul de muncă?
 Conform Fig.18., care
reprezintă răspunsurile
angajaţilor în ceea ce priveşte
consecinţele pe care le are
relaţia cu colegii asupra
desfăşurării şi îndeplinirii
sarcinilor ce survin
corespunzător funcţiei deţinute.
Astfel, repartiţia răspunsurilor
este următoarea: 30%
consideră că această relaţie nu
se desfăşoară tocmai în termeni
amiabili, dar nici nu le afectează
îndeplinirea sarcinilor; 16,67%
văd această influenţă slabă, pe
când 26,67% dintre respondenţi
o consideră, pe rând, foarte
slabă şi ridicată.
 Relaţia cu superiorii se
desfăşoară în termini amiabili?
 Următoarea întrebare
din chestionar a dorit
evidenţierea percepţiei
angajaţilor a relaţiei cu
şeful lor. Aşa cum reiese
din Fig.19., toţi
angajaţii chestionaţi
sunt mulţumiţi de
raporturile ce se
stabilesc între ei şi
superiorul ierarhic
Relaţia cu superiorii vă afectează
activitatea în cadrul firmei?
 Potrivit Fig.20.,
63,33% nu consideră
calitatea acestei relaţiei
un impediment în
satisfacerea tuturor
cerinţelor funcţiei
deţinute, iar 36,67%
consideră aceasta o
frână în desfăşurarea
optimă a sarcinilor
datorită slabei
comunicări dintre cele
două părţi.
 Concluzii calitative ale
cercetării
 Caracteristicile fizice ale muncii
Angajaţii întreprinderii supuse cercetării sunt de
părere că condiţiile de lucru sunt bune. Pentru a
eficientiza actul muncii, cei mai mulţi propun şi o
serie de îmbunătăţiri. Printre acestea se numără:
echipamente moderne pentru o mai bună desfăşurare
a activităţii, hale noi, utilaje noi, atenţie sporită
asupra muncitorilor sezonieri (acordarea necesarului
de apă in zilele călduroase de vară ori ceai iarna),
echipament conform cu sarcinile deţinute de fiecare
angajat.
 Siguranţa locului de muncă
Managementul întreprinderii calculează un
minim cu care angajatul fiecărui nivel trebuie
să fie remunerat, pentru a putea supravieţui.
Acest minim se numeşte salariu. La fel, orice
firmă îşi stabileşte un program de lucru, în
dependenţă de capacitatea de muncă a
angajaţilor. După o zi de muncă, corpul uman
are nevoie de cel puţin 8 ore de odihnă.
Colectivul întreprinderii sunt de părere că
cuantumul salariului este satisfăcător
 Caracteristicile psihosociale ale muncii
În cadrul locului de muncă, noi ne integrăm într-un anumit
grup. Interacţionăm cu colegii, cunoscuţi sau necunoscuţi,
utilizăm acelaşi limbaj, simţim acest grup ca o altă „familie” a
noastră. Vrem să devenim parte componentă a acestui grup,
până în momentul când nevoile noastre de apartenenţă vor fi
satisfăcute. În ceea ce priveşte relaţiile cu colegii, salariaţii
întreprinderii SCDVV Bujoru afirmă că acestea implică atât
aspecte pozitive, constructive cât şi unele aspecte negative ce
frânează desfăşurarea optimă a activităţii la locul de muncă. În
ciuda acestor stări conflictuale insesizabile, fiecare pare să-şi
admire unul dintre colegi.
 Bibliografie

 http://dexonline.ro/definitie/muncă
 http://www.upm.ro/facultati_departame
nte/ea/onm2007/SECTIUNEA%201/Gog
u_Nina_UAIC_Iasi_2007.pdf
 http://www.academia.edu/5871797/Per
formanta_si_satisfactia