Analiza comparativă a regimurilor totalitare

Vlad Mihai, GISCEE II

Criteriul Statele Perioada Calea de Tipul Caracteristici Clasele Atitudinea Din ce Mijl Victime Condamn
ştiinţific totalitare istorică accedere la regimu le ideologiei sociale faţă de cauză oace Cu area
putere lui proprietate au de aproxi totalitaris
Regimul şi religie apărut repre matie, mului
totalitar regimu siun nu
rile e/Pol exista
totalita iție date
re? polit exacte
ică
Comunist Rusia- 1917-1991 Revoluţie De - puterea de Muncit Proprietat Nemul Arm Peste Nu a avut
URSS extrem stat este ori, ea privată țumiril ata 20 de loc
ă detinuta si Ţărani, este e, Roși milioan
stângă exercitata in Intelect desfiinţată frustră e, e
mod absolut uali ,iar în rile CEK
Albania 1946-1990 Prin de catre o privinţa povoc A;
forță/falsifica persoana sau religiei ate de NK
rea alegerilor un grup de predomină tratatel VD,
Bulgaria 1946-1989 Instaurarea persoane care ateismul e de KG
dictaturii/fals concentreaza științific. pace B.
ificarea in mainile lor Sunt semnat Iar
alegerilor intreaga lichidate e în în
Polonia 1945-1989 Spre sfârșitul putere, toate cadrul celel
celui de-al indeosebi cea instituțiile Confer alte
Doilea politica; clericale. inței state
Război - aplicarea Clasa de form
Mondial, puterii nu se clericilor Pace e
Armata realizeaza in fiind de la deriv
Roșie baza considerat Paris ate
Sovietică a principiului ă a de care
izgonit separarii dusmanilo după copi
forțele acesteia sau r Primul ază
Germaniei chiar daca poporului Război mod
Naziste din acest Proprietat Mondi elul
Polonia principiu se ea privată al; sovi
ocupată. mentine, el este Proble etic
Noul guvern este formal nimicită mele (Sec
comunist din avand un rol prin econo urita
Varșovia și-a propagandisti colectiviza mice tea
consolidat c; re forțată. cu în
puterea - inexistenta Țăranii care s- Rom
politică în unor organe înstăriții au ânia)
următorii doi reprezentativ vor fi confru .
ani, în vreme e ale puterii consideraț ntat
ce Partidul de stat sau i culaci și după
Muncitoresc chiar daca intrau în Primul
Unit Polonez acestea sunt categoria Război
(PZPR) sub prezente in dusmnilor Mondi
conducerea viata politica, ai al cât
lui Bolesław atributiile si poporului. și
Bierut prerogativele Se perioa
deținea lor sunt practică da de
control ferm considerabil pe larg suprap
asupra țării, restranse. deportăril roducți
care avea să Organele or și e;
facă parte din puterii, atat lagările de Nemul
sfera de cate exista, muncă și țumiril
influență sunt numite, corecție e
sovietică a ele poporu
Europei de subordonand lui,
Est. u-se total greve.
Iugoslavia1946-1990 Prin puterii. In
forță/falsifica aceasta
rea alegerilor situatie nu se
România 1948-1989 Falsificarea mai poate
alegerilor vorbi de
China 1949- Prin existenta
prezent forță/Război statului de
ul Civil drept;
Chinez - lipsa
Coreea de 1948- După pluripartidis
Nord prezent eliberarea mului politic
Coreei de si ideologic
sub ocupația si, in
japoneză la consecinta, a
sfârșitul celui opozitiei
de-al Doilea politice. In
Război cadrul
Mondial, societatii se
Coreea a fost instaureaza
împărțită de dominatia
Națiunile politica si
Unite în două ideologica a
părți unui singur
delimitate de partid, a celui
paralela 38. aflat la
Coreea de putere.
Nord urma să Singura
fie ideologie
administrată admisa este
de către ideologia
URSS, iar partidului
Coreea de unic, aceasta
 Sud de către devenind
SUA ideologia
Cehoslova 1945 - Prin oficiala a
cia 1968, forță/fraudar puterii. Ea va
republică ea alegerilor intemeia si
centralizat va promova
ă, țară interesele
independe partidului,
ntă, aflată ale grupului
sub aflat la
influența putere,
Uniunii impunandu-
Sovietice se adeseori si
1969 - prin forta;
1990, - prin
republică mijloacele
federală propagandei
împărțită si ideologiei
în partidului are
Republica loc crearea
Socialistă cultului
Cehă și personalitatii
Republica sefului
Socialistă partidului;
Slovacă, -comunismul
țară isi are
independe mijloacele si
ntă, aflată metodele
sub proprii de
influența guvernare de
Uniunii la cele legale,
Sovietice. pana la cele
Vietnam 1945- Revoluţie ilegale, de la
prezent anticolonială manipularea
RD 1949-1989 Spre sfârșitul "pasnica",
Germania celui de-al pana la
Doilea violenta
Război deschisa.
Mondial Folosirea
sovieticii au unora sau
invadat altora dintre
Germania, aceste
iar la 16 metode
aprilie 1945 depinde de
au început momentul
atacul asupra concret
Berlinului. istoric, de
La 30 aprilie forta
au cucerit grupului aflat
Reichstag-ul, la putere.
ceea ce a
marcat
punctul
culminant al
invadării
Germaniei de
către Armata
Roșie
Ungaria 1948-1989 Prin
forță/fraudar
ea alegerilor
Cuba 1950- Prin forță
prezent
Mongolia 1924-1990 Prin forță
Laos 1975- Prin forță
 prezent
Nazist Germania 1933-1945 Alegeri De Ideologia Burghe Relația Nemul Gest 6 După
democratice extrem naţional- zie, dintre țumiril apo milioan război
ă socialistă a proletar nazism și e, e de mulți
dreapt fost iat, creștinism frustră evrei, naziști de
a ultranaţionali ţărani, poate fi rile rromi rang înalt
stă, rasistă şi intelect descrisă povoc (rase au fost
antisemită, uali ş.a. ca fiind ate de impure) judecați
fiind complexă tratatel și
expusă de și e de condamn
Adolf Hitler controvers pace ați în
în lucrarea ată. Hitler semnat Procesul
sa, Mein folosea e în de la
Kampf. simbolisti cadrul Nürnberg
o Potrivit ca creștină Confer , iar unii
acestei în inței dintre ei
ideologii, scopurile de chiar
rasa germană sale, dar Pace executați
a arienilor ar rămâne de la imediat
fi superioară, sub Paris pentru
motiv pentru semnul de crime de
care ar trebui întrebării după război și
să conducă măsura în Primul crime
lumea, iar care Hitler Război împotriva
celelalte, se mai Mondi umanități
considerate considera al; i.
inferioare creștin. Proble
(precum Naziștii mele
evreii), considerau econo
trebuia să fie că religiile mice
exterminate. care cu
o Pentru că recunoștea care s-
rasa germană u au
ar fi avut „adevăruri confru
nevoie de le” lor ntat
spaţiul vital, erau după
naţional- „religii Primul
socialismul adevărate” Război
susţinea , iar cele Mondi
necesitatea care al cât
cuceririi predicau și
acestuia prin iubirea și perioa
război. „toleranța da de
Prin în suprap
propagandă contradicți roducți
abilă, e cu e;
valorificând faptele” Nemul
nemulţumiril erau țumiril
e populaţiei „religii f e
faţă de Proprietat poporu
greutăţile ea privată lui,
din timpul este greve.
Marii Crize desfiinţată
economice, alse”.
Partidul
Naţional-
Socialist al
Muncitorilor
Germani,
condus de
Adolf Hitler,
a câştigat
alegerile
pentru
Reichstag
(Parlamentul
german), din
anul 1933.
o În cadrul
regimului
naţional-
socialist,
Hitler,
instalat în
funcţia de
cancelar, a
fost învestit
cu puteri
speciale,
devenind
Führer
(conducător).
o Toţi
germanii au
fost
înregimentaţi
în organizaţii
controlate de
Partidul
Naţional-
Socialist al
Muncitorilor
Germani,
precum
Frontul
Muncii, care
a înlocuit
sindicatele
sau
Hitlerjügend
(Tineretul
hitlerist).
o Orice
formă de
opoziţie a
fost distrusă,
chiar şi în
interiorul
partidului.
Presa a
fost
cenzurată, iar
propaganda
regimului
prin
publicaţii,
radio,
cinematograf
e s-a
intensificat.
o Temuta
poliţie
politică a
regimului,
Gestapo,
supraveghea
orice
activitate.
Regimul
naţional-
socialist a
transformat
antisemitism
ul în politică
de stat, în
numele
aşa zisei
purificări a
rasei ariene.
o Astfel, a
început
discriminarea
evreilor, care
au fost
înlăturaţi din
slujbe, au
fost supuşi
legilor rasiale
(legile de la
Nürnberg)şi
cărora le-au
fost interzise
drepturile
politice şi
civile.
o În timpul
celui de-al
Doilea
Război
Mondial, din
1942,
regimul
hitlerist a
hotărât
să aplice
 soluţia finală
împotriva
evreilor.
Astfel a
început
drama
Holocaustulu
i,
până în anul
1945, fiind
ucişi
aproximativ
6 milioane de
evrei, dar şi
romi
proveniţi
atât din
Germania,
cât şi din
ţările ocupate
de armatele
hitleriste, în
lagăre de
exterminare,
precum cele
de la
Auschwitz,
Treblinka sau
Maidanek.
Fascist Italia 1925-1945 Prin forță De Mişcarea Burghe – Religia Nemul OV Mulți Nu s-a
(grupări de extrem fascistă a zie, și țumiril RA dintre întâmplat
luptă) ă apărut după proletar guvernare e, cei ce
Alegeri dreapt încheierea iat, a sunt frustră s-au
ă Primului ţărani, împreunat rile opus
Război intelect e povoc regimul
Mondial, în uali ş.a. (Guvernel ate de ui.
condiţiile în e țărilor tratatel
care Italia se fasciste e de
găsea într-o tind să pace
criză folosească semnat
profundă. religia e în
· Aceasta era majoritară cadrul
susţinută atât ca o Confer
de populaţia unealtă în inței
debusolată de manipular de
război şi de ea opiniei Pace
sărăcie, cât şi publice. de la
de Retorica și Paris
mulţi terminolo de
industriaşi şi gia după
bancheri, religioasă Primul
care sperau este Război
ca noua uzuală în Mondi
formaţiune discursul al;
politică să liderilor Proble
reprezinte o politici); mele
contraponder Fascismul econo
e eficientă la este mice
ideile anticomun cu
comuniste ist, care s-
propagate în antidemoc au
ţară. ratic, confru
· Mişcarea antiindivid ntat
fascistă a ualist, după
ajuns la antiliberal, Primul
putere prin antiparlam Război
presiune entar, Mondi
(Marşul anticonser al cât
asupra vator, și
Romei, antiburghe perioa
1922). În z și da de
aceste antiproleta suprap
condiţii, r și în roducți
prim- multe e;
ministrul cazuri, Nemul
Benito anticapital țumiril
Mussolini a ist. e
început să Proprietat poporu
pună în ea privată lui,
aplicare este greve.
ideile desfiinţată
cuprinse
în programul
Partidului
Naţional
Fascist.
· Printr-o
lege specială,
lui Mussolini
i se acordau
puteri
sporite.
· Acesta a
interzis orice
formă de
opoziţie, ca
şi toate
organizaţiile
care nu erau
fasciste
(partide,
sindicate
etc.).
· Instituţiile
statului, ca
monarhia, au
fost reduse la
un rol
simbolic.
Partidul
Naţional
Fascist a
devenit
formaţiune
politică
unică.
Regimul
fascist era
susţinut de
poliţia
politică
(OVRA) şi
de
organizaţiile
paramilitare
Cămăşile
negre şi
Ballila.
· Mussolini a
inaugurat
cultul
propriei
 personalităţi,
proclamându
-se Il Duce
(Conducător)
.
· Prin
măsurile
adoptate,
Italia a fost
transformată
în „stat
corporatist”,
în care nu
primau
interesele
individului,
ci ale
„corporaţiei”
din care
acesta făcea
parte.
Îndoctrinarea
cetăţenilor se
făcea prin
propagandă
şi prin
diferite
organizaţii
fasciste.
Rãspândirea fascismului este o consecințã a situației economico-sociale de dupã Primul Rãzboi Mondial, propice doctrinelor
de extremã dreapta, a crizei economice din 1929 și, într-un sens mai general, a cãutãrii unei a treia cãi politice între democrația liberalã
și comunism. În mod concret, fascismul cuprinde regimurile politice ale lui Mussolini în Italia, Franco în Spania, Salazar în
Portugalia, Sztojay în Ungaria sau guvernarea Mișcãrii Legionare-Antonescu în România. Pe alte continente pot fi exemplificate: în
Asia – dictatura lui Diem (Vietnam, 1954-1963), în Africa – Bokassa (Republica Centrafricanã, 1966-1979), în America de Sud –
Pinochet (Chile, 1973-1990). După 1918, au apărut mișcări politice fasciste mai întâi în țările învinse în Primul Război Mondial:
Germania (1919), Ungaria sau Bulgaria (1923), ori nemul]umite, ca Italia (1919), de beneficiile teritoriale și politice obținute în urma
conflictului. Partide cu caracter fascist au apărut și în România (1927), Spania, Portugalia, Belgia, Marea Britanie, Franța. Toate
aceste mișcări afișau un naționalism agresiv, erau profund antiliberale, iar multe dintre ele – Partidul Național-Socialist (NSDAP) în
Germania, Partidul Apărării Rasei în Ungaria, Legiunea Arhanghelului Mihail în România – erau anti-semite.

Asemănări și deosebiri între regimul de extremă stângă și cele de extremă dreaptă

Unul din obstacolele majore în faţa comparării totalitarismelor nazist, comunist și fascist a fost semnalat de Raymond Aron 1.
El susţinea imposibilitatea comparării celor trei atâta timp cât fascismul și nazismul nu au avut cum să se dezvolte precum cel sovietic,
n-a beneficiat deât foarte puțin de o perioadă de pace, după care cel de-al Doilea Război Mondial i-au adus prăbuşirea. Acest regim nu
are o istorie care să poată permite înţelegerea fazelor succesive ca în cazul celui sovietic.

Analiza comparată realizată are în vedere sublinierea asemănărilor şi deosebirile observate la nivelul metodelor, ideologiei,
trăsăturilor regimului.

Toate cele trei regimuri apar dintr-o voinţă revoluţionară. În cazul sovietic, această voinţă este inspirată de un scop “umanitar”:
crearea unui regim în care totţi oamenii ar fi avut acces la umanitate. În cazul celui naţional-socialist german, voinţa revoluţionară
tinde spre refacerea unităţii morale a Germaniei şi la lărgirea spaţiului vital al poporului german. Fasciștii sprijină violența, războiul și
militarismul, ca furnizor de transformare pozitivă în societate, de aducerea unui nou spirit, educație, insuflarea unei dorințe de a
domina în caracterul oamenilor și crearea de camaraderie națională prin intermediul serviciului militar. Fasciștii văd violența și
războiul ca acțiuni care creează regenerare, spirit și vitalitate națională.

Putem vorbi despre existenţa monopolului puterii în mâna unui partid unic Partidul unic este armat cu o ideologie care tinde să
devină adevărul oficial de stat. El aspira la a se suprapune cu statul.
1
Raymond Aron, Démocratie et Totalitarisme (Democraţie şi Totalitarism), Folio Essais, Gallimard, 1965.
 Mecanismele de segregare şi excludere ale “totalitarismului de clasă” seamănă cu cele ale “totalitarismului de rasă”. Viitoarea
societate nazistă trebuie construită în jurul unei “rase pure”, iar societatea comunistă viitoare- în jurul unui popor proletar purificat de
orice rămăşiţă burgheză. Fascismul este antidemocratic, antiindividualist, antiliberal, antiparlamentar, anticonservator, antiburghez și
antiproletar și în multe cazuri, anticapitalist. Fascismul respinge conceptele de egalitarism, materialism și raționalism în favoarea
acțiunii, disciplinei, ierarhiei, spiritului și a voinței.

În stat, activităţile economice şi profesionale sunt subordonate statului care, impregnat cu o ideologie oficială, le ideologizează.

Deoarece activităţile se desfăşoară într-o subordonare faţă de stat şi de ideologia lui oficială, o greşeală comisă în domeniul
economic şi profesional este în acelaşi timp o greşeală ideologică.

Trei personalităţi puternice, cu viziune în fruntea celor trei regimuri: Hitler, Stalin și Mussolini, toți manifestând dispreţ şi
neîncredere faţă de regimurile democratice.

Cele trei ideologii sunt mesianice - un fel de religii răsturnate - care răspund nevoii umane de a crede şi promit raiul de pe
pământ, o “nouă ordine” nazistă, fascistă sau comunistă.

O primă deosebire se referă la momentul apariției acestor regimuri: dacă nazismul și fascismul au luat ființă după încheierea
celui de-al doilea Război Mondial, comunismul a apărut în Rusia încă din anul 1917 odată cu Revoluția bolșevică. Numeroşi
cercetători muncesc de decenii la problematica crimelor nazismului. Asemenea demersuri nu există în privinţa crimelor comuniste
datorită voinţei clasice şi constantă a călăilor de a şterge urmele crimelor lor şi de a justifica ceea ce nu puteau să ascundă. Faţă de
propaganda comunistă, Occidentul a dat dovadă mult timp de o orbire excepţională, naivitate dar şi teama faţă de puterea sovietică. O
orbire sporită de credinţa unora conform căreia aceste ţăti erau pe cale “să îşi construiască socialismul”. Participarea sovieticilor la
victoria împotriva nazismului împreună cu poziția anticomunistă a regimului fascist reprezintă două criterii pe care trebuie să le luăm
în seamă atunci când vorbim despre asemănările și deosebirile dintre ele.

Dezbatera cu privire la relaţia dintre fascism şi comunism este încă foarte departe de a atinge consensul. Teme care au fost în
multe momente profund ideologizate, care au fost interpretate pornind de la paradigme diverse şi structural diferite, ideologiile
totalitare din secolul XX pot fi înţelese exclusiv prin raportarea la realitatea istorică specifică ultimelor două secole din istoria
omenirii, ceea ce le face să rămână încă un subiect deschis de analiză şi interpretare.
Analiza comparativă, prin asemănări şi deosebiri:

Prin analiză, după ce completaţi întregul tabel, veţi observa asemănările şi deosebirile. Cum e completat până acum, de ex. la criteriul
statele totalitare puteţi comenta faptul că sunt continente care nu au cunoscut totalitarismul: Australia, America de Nord, Africa,
celelalte continente au fost contaminate de ideologii totalitare. La al doilea criteriu – comentarii......

Pentru imaginaţia dumneavostră ştiinţifică v-am propus alte două criterii, pe coloana tabelului. Ca exemplu vă ofer criteriul „duşmanul
regimului” sau rezistenta faţă de regim. Aşadar reflectaţi la alte 2 criterii.

Pe orizontală nu v-am dat toate informaţiile, la State totalitare intră de ex. RDGermania. Identificaţi şi celelalte state totalitare
comuniste, naziste, dacă sunt.