PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

PIPP – Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR DIN

ROMÂNIA

Prof. coord. Lucia Coșa

Stud. Mihaela Ioana Moldovan

Tîrgu Mureș

2018-2019
 PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

Învățământul primar din România

Învăţământul primar din România este oferit în mod egal și gratuit tuturor copiilor,
inclusiv celor cu nevoi educaţionale speciale fie în unităţi de învăţământ special, fie în unităţi
de învăţământ de masă. Învăţământul primar asigură oportunităţi egale tuturor copiilor pentru
realizarea primei etape a educaţiei de bază şi pentru continuarea studiilor în nivelurile
educaţionale subsecvente.

Școală primară este cea mai importantă etapă de școlarizare pentru copii deoarece în

această perioadă se „plantează sămânța învățării” care pe parcursul anilor de școală va încolți,
va crește, iar în final va înflori frumos dacă a fost crescută cu mult studiu.

În vremurile moderne părerile oamenilor despre educaţie sunt împărţite. Nu este o

părere general împărtăşită despre ceea ce tinerii ar trebui să înveţe, atât în relaţie cu virtuţile
morale dar şi cu succesul în viaţă. Nu este clar nici dacă educaţia ar trebui să fie mai degrabă
preocupată cu dezvoltarea intelectului sau a caracterului. Evenimentele contemporane au
făcut problema şi mai dificilă şi nu este cert dacă educaţia ar trebui să fie în primul rând
vocaţională, morală sau culturală.

Pentru copii, școala primară reprezintă o perioadă de acomodare cu viața școlii, care
să le permită o bună adaptare la programul, colectivitatea și cerințele specifice acestui mediu
diversificat în planul dezvoltării socio-emoționale, intelectuale și fizice. Din punct de vedere
socio-emoțional, ciclul primar sprijină copilul să capete încredere în forţele proprii, să-și
sporească stima de sine, iniţiativa şi dorinţa de reuşită.

Din perspectiva mea, a studentului care sunt azi, consider că sistemul de învățământ
primar din România nu este cel mai bun și are nevoie de multe îmbunătățiri.

Sistemul de învățământ din România susține că oferă egalitatea de șanse de a face

școală, tutror copiiilor. Însă din punctul meu de vedere această promisiune nu este îndeplinită
deoarece încă în zilele noastre există foarte mulți copii care trebuie să străbată kilometri
întregi pe jos pentru a ajunge la școală și nimeni nu se preocupă de acest aspect.
 PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

Cred că temele pentru acasă au un rol important pentru dezvoltarea copiiilor, pentru
mobilizarea lor și pentu a-i face responsabili, dar în același timp susțin faptul că volumul
temelor ar trebui mult diminuat, deoarece nu mi se pare normal ca un copil de ciclul primar să
își petreacă mai mult timp decât petrece la școală pentru a-și rezolva temele. În această
perioadă din viață copiii au nevoie să practice activități extrașcolare, de pildă să facă un sport,
să învete să cânte la un instrument sau orice activitate care îi pasionează sau le face plăcere.

Pregătirea învățătorilor din România este mai mult sau mai puțin trecută cu vederea,
pentru că la niveul întregii țări există foarte multe învățătoare care nu sunt calificate, care nu
au cunoștiință câtuși de puțin despre ce înseamnă această meserie de a-i învăța pe copii. Cu
toate acestea obțin dreptul de a preda și ajung în fața claselor de elevi și în acest mod copiii
pleacă din start pe un drum greșit iar revenirea pe drumul corect va fi foarte dificilă dacă nu
chiar imposibilă.

De cățiva ani încoace s-a implementat la ciclul primar clasa zero, care defapt se referă
la ultimul an de grădință ce acum se practică în școală. Din punctul meu de vedere copiii de
5-6 ani sunt prea mici ca să poată merge la școală, deoarece școala este diferită de grădiniță.
În școală există reguli mult mai stricte pe care elevii trebuie să le respecte. Trebuie să se țină
cont de faptul că școala nu înseamnă doar momentul în care copilul acumulează sau nu niște
cunoștinte ci înseamnă un prim pas spre autonomia deplină a copilului, în lipsa părintelui și a
oricărei persoane de îngrijire. Tocmai din aceste motive susțin faptul că cei mici ar trebui să
mai petreacă un an la grădiniță.

În cocluzie, școala ar trebui să fie un loc frumos, în care copiii să meargă cu drag și să
învețe pentru propriile lor cunoștiințe și nu pentru note, părinți sau profesori. Școala ar trebui
să fie un izvor nemărginit de cunoaștere și învățare.