Comunicarea în întreprinderi

CUPRINS

INTRODUCERE.........................................................................................................................................3
CAPITOLUL 1............................................................................................................................................4
1.1 Comunicarea-noţiuni generale...........................................................................................................4

1.2 Elementele procesului de comunicare................................................................................................5

1
 1.3 Tipologia comunicării........................................................................................................................7

1.4 Relaţia interpersonală........................................................................................................................8

1.5 Metode şi tehnici de comunicare.....................................................................................................11

1.6 Bariere în calea comunicării eficiente..............................................................................................13

CAPITOLUL 2..........................................................................................................................................16
CHESTIONAR PRIVIND CULTURA ŞI COMUNICAREA ÎNTR-O ORGANIZAȚIE........................16
CONCLUZII ŞI PROPUNERI..................................................................................................................25
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................27
ANEXĂ.....................................................................................................................................................28

2
 INTRODUCERE

Comunicarea este un proces de schimb de informații, idei, gânduri, sentimente și emoții

prin vorbire, semnale, scriere sau comportament. În procesul de comunicare, un expeditor
(codificator) codifică un mesaj și apoi, folosind un mediu / canal, îl transmite receptorului
(decodorului) care decodifică mesajul și după procesarea informațiilor trimite un răspuns /
răspuns adecvat folosind un mediu / canal.
Multe teorii au fost propuse pentru a descrie, a prezice și a înțelege comportamentele și
fenomenele care stau la baza comunicării. Când vine vorba de comunicarea în afaceri dar şi în
viaţa personală ca element ce ne defineşte personalitatea, suntem adesea mai puțin interesați de
teorie şi ne axăm pe exerciţiu. De aceea, consider că acest lucru este foarte important şi merită
dezvoltat în vederea înţelegerii aspectelor esenţiale şi a preluării metodelor şi tacticilor ce ne
ajută să evoluăm.
Comunicarea a reprezentat o preocupare pentru teoreticieni chiar din timpul Greciei
antice, în care, trebuie evidenţiat faptul că a rămas integrată altor discipline sub forma unui
proces natural. Comunicarea reprezintă trimiterea și primirea de informații între oameni.
Oamenii comunică cu ceilalți nu numai prin comunicarea față în față, ci și prin furnizarea de
informații prin internet și prin produse tipărite, cum ar fi cărți și ziare. Mulți oameni cred că
semnificația comunicării este ca importanța respirației. Într-adevăr, comunicarea facilitează
răspândirea cunoștințelor și formează relații între oameni.
Don Fabun avea o definiţie mult mai sintetică şi anume: „Comunicarea este transferul de
semnificaţie. La toate acestea se mai adaugă încă o notă definitorie: dacă, conform dicţionarului,
un proces este o înlănţuire ordonată de fapte sau fenomene corespunzând unei anumite scheme şi
ducând la un rezultat determinat, atunci comunicarea este cu adevarat un proces. Prin urmare,
comunicarea poate fi definită ca fiind un proces.

3
 CAPITOLUL 1

1.1 Comunicarea-noţiuni generale

Comunicarea (din latina „communicare”, adică “a împărți”1 ) este actul de a transmite

semnificațiile intenționate de la o entitate sau grup la alta prin folosirea unor semne reciproc
înțelese și reguli semiotice. În ceea ce priveşte comunicarea eficientă, Anthony Robbins
considera că: „Pentru a comunica eficient, trebuie să ne dăm seama că suntem cu toții diferiți în
modul în care percepem lumea și folosim această înțelegere ca un ghid al comunicării noastre cu
ceilalți”2.
Principalii pași care trebuie urmaţi, sunt:
 „Formarea motivației sau a motivului comunicativ.
 Compoziția mesajului (elaborarea suplimentară internă sau tehnică a ceea ce se exprimă
exact).
 Codarea mesajelor (de exemplu, în date digitale, text scris, vorbire, imagini, gesturi și așa
mai departe).
 Transmisia mesajului codificat ca secvență de semnale utilizând un canal sau un mediu
specific.
 Sursele de zgomot, cum ar fi forțele naturale și, în unele cazuri, activitatea umană (atât
intenționată cât și accidentală) încep să influențeze calitatea semnalelor care se propagă
de la expeditor la unul sau mai mulți receptori.
 Recepția semnalelor și reasamblarea mesajului codificat dintr-o secvență de semnale
recepționate.
 Decodarea mesajului codificat reasamblat.
 Interpretarea şi înţelegerea mesajului original presupus”3
Obiectivul principal al comunicării este transmiterea sau partajarea informațiilor.
Organizațiile trebuie să se ocupe zilnic de o cantitate mare și variată de informații pentru a
desfășura diverse activități de afaceri. Astfel, fluxul corect de informații îi ajută să ia cele mai
bune decizii.
1
Universitatea Pedemontului de Est, Pedagogie, 2015/2016.
2
Anthony Robbins-putere nemarginita, Editura: Act si Politon,2015
3
Harper, Douglas. "comunicare" Dicționar online de etimologie 2013

4
 Modalități în vederea îmbunătățirii abilităților de comunicare:
 Aflați elementele de bază ale comunicării nonverbale.
 Evitați să vă bazați pe ajutoarele vizuale.
 Cereți feedback sincer.
 Implicați publicul în discuție.
 Utilizați abordarea PIP. Un cadru comun folosit de experți în afaceri precum cei de la
McKinsey este abordarea scopului, importanței, previzualizării (PIP) prezentărilor de prezentare.
În urma acestei abordări, vorbitorul precizează mai întâi scopul prezentării și apoi împărtășește
importanța prezentării prin revizuirea implicațiilor și a posibilelor rezultate. În cele din urmă,
prezentatorul oferă o previzualizare a subiectelor care vor fi discutate. Acest cadru este o
modalitate utilă de a atrage publicul cu privire la prezentare, ajutându-i să se concentreze pe
mesaj și pe momentele cheie ale jocului.
 Să vă cunoașteți publicul.
 Adăugați o noutate pentru a îmbunătăți păstrarea audienței.
 Fii un ascultător."Ascultă mai mult decât vorbești".

1.2 Elementele procesului de comunicare

Procesul de comunicare este dinamic, continuu, ireversibil și contextual. De aceea, nu

este posibil să participi la niciun element al procesului fără a recunoaște existența și funcționarea
celorlalte elemente.
Pentru o comunicare reusită, ambele părți trebuie să poată schimba informații și să se înțeleagă
reciproc. Dacă fluxul de informații este blocat dintr-un motiv sau părțile nu se pot înțelege,
atunci comunicarea eșuează. Comunicarea este un proces în care are loc schimbul de
informații, .întrucât procesul de comunicare constă în mai multe elemente, acesta nu poate avea
loc dacă nici unul dintre ele nu există.
Etapele procesului de comunicare sunt următoarele:
 Expeditorul.
Procesul de comunicare începe cu sursa, care este numită și comunicator sau expeditor. Aceasta
are o anumită informație - o comandă, o cerere sau o idee pe care vrea să o împărtășească altora
căutând cel mai eficient mod de trimitere. Pentru ca mesajul să fie primit, expeditorul trebuie mai

5
întâi să codifice mesajul într-o formă care să poată fi înțeleasă și apoi să o transmită. O
comunicare eficientă depinde de abilitățile, cunoștințele, percepția și cultura comunicatorului.
Acesta trebuie să cunoască capacitățile de primire și înțelegere ale receptorului.
 Receptorul
Persoana căreia îi este adresat un mesaj este numită receptor sau interpret . Pentru a înțelege
informațiile de la expeditor, receptorul trebuie mai întâi să poată primi informațiile despre
expeditor și apoi să le decodeze sau să le interpreteze.
 Mesajul
Mesajul sau conținutul sunt informațiile pe care expeditorul dorește să le transmită receptorului.
Acesta poate reprezenta o informaţie sau o idee şi este codificată printr-un simbol. Mesajele pot
fi verbale și non-verbale şi au rolul de a satisface nevoile destinatarului sau publicului.
Comunicarea are loc cu greu când destinatarul nu este capabil să înțeleagă și să interpreteze
mesajul.
 Mediul
Mediul este forma imediată pe care o primește un mesaj. De exemplu, acesta poate fi comunicat
sub forma unei scrisori, sub forma unui e-mail, discurs, etc.
 Canal
Canalul este cel care este responsabil pentru livrarea formularului de mesaj selectat. El reprezintă
mijlocul comunicării prin care mesajul este transmis de expeditor destinatarului. Canalul de
comunicare poate fi de orice formă, poate fi vorbit, verbal și mass-media (precum televiziunea și
radioul). Succesul și eșecul comunicării depind de alegerea corectă a canalului.
 Feedback
Acest lucru este important deoarece determină dacă decodorul a înțeles semnificația dorită și
dacă comunicarea a avut succes. El poate fi dat atât de către expeditor, cât și de către receptor,
fie prin cuvinte vorbite, fie sub formă simbolică. Este reacția sau răspunsul informațiilor
transmise receptorului și permite comunicatorului să evalueze eficiența mesajului și să știe dacă
receptorul a înțeles sau nu mesajul. Feedback-ul joacă un rol important în procesul de
comunicare, deoarece acesta arată modul în care mesajul a fost interpretat.
 Codificarea: este un proces de a pune împreună gândurile, ideile și informațiile în
simboluri, limbi, imagini sau acțiuni ale comunicatorului, astfel încât destinatarul să traducă
același mesaj ca cel așteptat de către expeditor. Codificarea necesită mult efort în formularea

6
unui mesaj și semnificația trebuie înțeleasă de către receptor. Cel mai bun mod de a codifica un
comunicator este vizualizarea mesajului din punctul de vedere al destinatarului.
 Decodarea: Acest pas al procesului este locul în care destinatarul compară și traduce
mesajul cu experiența anterioară sau cu stimulii externi pentru a face simbolurile semnificative.
Atât indicațiile verbale, cât și cele non-verbale ajută la crearea mesajului final. De asemenea,
include modul în care destinatarul înțelege mesajul dat de expeditor și modul în care îl
internalizează. Comunicarea poate avea succes numai atunci când destinatarul este capabil să
decodeze și să interpreteze corect mesajul.
 Zgomotul (numit și interferență)
Acesta este un factor care inhibă transmiterea unui mesaj. Adică, tot ceea ce împiedică
transmiterea corectă, interpretarea și răspunsul mesajului. Zgomotul poate fi intern sau extern.
Un student care se îngrijorează de o sarcină incompletă poate să nu fie atent în clasă (zgomotul
intern) sau sunetele de ploaie puternică pe un acoperiș zincat pot împiedica citirea unei cărți de
povești la elevii din clasa a doua (zgomot extern).

1.3 Tipologia comunicării

Comunicarea este un instrument esențial în atingerea productivității și menținerea unor

relații de lucru puternice la toate nivelurile unei organizații precum şi în viaţa socială.Acest lucru
permite întreprinderii să obțină o productivitate mai mare. Prin consiliere, conducerea poate ajuta
angajații să se ocupe de problemele lor emoționale, precum și de problemele legate de
personalitate oferindu-le îndrumări în carieră. Comunicarea ajută, de asemenea, la coordonarea
activităților intra-organizaționale, inter-organizaționale şi a tranzacțiilor comerciale prin
intermediul conferințelor, întâlnirilor, reclamelor, solicitărilor, sugestiilor, recenziilor și
discuțiilor. Fără comunicare, coordonarea diferitelor activități în conducerea unei afaceri este
îngreunată.
Tipologia comunicării:
1. În funcţie de gradul de oficializare:
 Comunicarea formală-este conform procedurilor scrise din întreprindere şi a actelor
normative urmând liniile formale ale structurii de autoritate.

7
  Comunicarea informală-este sponatană şi oferă informaţii cu caracter general sau
personal.
2. După modul de transmitere a informaţiilor:
 Comunicarea scrisă-cuprinde decizii, rapoarte, note interne, scrisori,planuri, etc.
 Comunicarea orală (interpersonală)-de obicei se desfăşoară faţă în faţă sau la telefon
 Comunicarea audiovizuală-este uşor de urmărit şi reţinut, este agreată de receptor şi uşor
de multiplicat şi conservat.
 Comunicarea nonverbală-face parte atât din comunicarea scrisă cât şi din cea
interpersonală.
3. În funcţie de perspectivele din care este privită:
 Comunicarea dintre indivizi
 Comunicarea dintre subdiviziunile organizaţiei.
Abilitățile eficiente de comunicare permit unei persoane să înțeleagă mentalitatea celorlalți și să
înțeleagă cu ușurință situația. Acestea ajută indivizii să obțină rezultatele dorite chiar și într-o
situație necunoscută.
Un bun comunicator este un individ extrem de motivat care dă întotdeauna importanță scopurilor
sale și le realizează în modul cel mai eficient. El înțelege rolul său și știe cum să-și transforme
eforturile integrate în abilități în rezultate.
Nu numai profesional, aveți nevoie de abilități de comunicare eficiente în relații pentru a obține
cele mai bune rezultate în viață. Și pentru cei care doresc să-și atingă succesul în viața lor,
abilitățile de comunicare funcționează ca punte de trecere.

1.4 Relaţia interpersonală

Relația interpersonală se referă la o asociere puternică între indivizi care împărtășesc

interese și scopuri comune. Aceasta este considerată ca fiind o corelaţie exprimată prin
sociabilitate, cooperare, prin sentimentul de atracţie dar şi ură, determinante fiind în unele cazuri
sentimentele de inferioritate. În ceea ce priveşte limbajul comunicării, conexiune invizibilă dintre
doi parteneri se numeşte relaţie sau raport interpersonal. Între aceștia se transmit semnale
inconştiente de atracţie sau respingere, armonie sau disonanţă, dominanţă sau supunere,etc.4
4
www.creeaza.com/didactica/comunicare-si-relatii-publice/Definitia-si-rolul-comunicarii438.php

8
 Într-o relaţie există două posibilităţi şi anume:
 Posibilitatea 1: Două persoane pot începe o relație ca niște străini. Ei se cunosc încet
și devin treptat emoțional și mental atașați partenerilor lor. Astfel de relații duc adesea la
angajamente de lungă durată în care persoanele decid să rămână împreună până când moartea îi
separă.
 Posibilitatea 2: Două persoane pot începe înţelegându-se bine, dar apoi să apară
probleme. Tulburările în relație încep atunci când oamenii au opinii diferite și nu reușesc să
ajungă la o soluție reciproc acceptabilă. În astfel de cazuri, persoanele decid să treacă de la o
relație, la un nou început singuri.
Potrivit celebrului psiholog George Levinger, fiecare relație trece prin următoarele cinci
etape .
 Prima etapă – cunoaștere:
Aceasta se referă la cunoașterea reciprocă. Pentru a începe o relație, indivizii trebuie să se
descopere unul pe celalalt.
 A doua etapă - etapa de construire
Aceasta este etapa în care relația crește de fapt. Persoanele fizice nu mai sunt străine și încep
să se încreadă reciproc.
Persoanele fizice trebuie să fie compatibile între ele pentru ca relația să continue pentru o
perioadă mai lungă de timp. Persoanele cu interese și medii similare au tendința de a nu se
înţelege mai mult în comparație cu indivizii din medii și obiective diferite.
Stadiul de dezvoltare într-o relație este adesea caracterizat de doi indivizi care se apropie, fiind
pasionați unul de celălalt.
 Etapa a treia - etapa de continuare
Aceasta este etapa în care relațiile devin angajamente durabile. Atunci când oamenii, după
ce se cunosc bine, se hotărăsc să se afle în compania celuilalt.
Încrederea și transparența sunt esențiale pentru ca farmecul să rămână în relație pentru totdeauna.
 Etapa a patra - Deteriorare
Nu toate relațiile trec prin această etapă. Lipsa de compatibilitate, încredere, dragoste și
îngrijire conduc adesea la neînțelegeri și probleme grave în relație. Persoanele fizice uneori
consideră că este extrem de dificil să se adapteze unul cu celălalt și, eventual, să decidă să-și
pună capăt relației. Compromisul este o parte integrantă a fiecărei relații. Persoanele individuale

9
care nu reușesc să facă compromisuri între ele consideră că este dificil să se ia relația la nivelul
următor.
 Etapa a cincea - etapa de terminare
Cea de-a cincea și ultima etapă este sfârșitul unei relații. Relația se termină din oricare
dintre următoarele motive: moartea unui partener, divorț, neînţelegere, etc.
O relație ideală are ca rezultat angajamente de durată și căsătorii, în timp ce există unele relații
care pot începe de la o notă pozitivă, dar terminându-se brusc.
Comunicarea interpersonală implică diferite elemente ale comunicării verbale și
nonverbale. Scopul acesteia variază de la a influența, a ajuta, a descoperi, a împărtășii până la a
lucre împreună.
Aşadar, comunicarea interpersonală poate fi împărțită în competențe, în funcţie de anumite
abilităţi şi anume:
 Abilități de comunicare verbală
Tot ceea ce vorbim prin cuvinte se încadrează în comunicarea verbală. Iar abilitatea de a folosi
aceste cuvinte în mod eficient este abilitatea de comunicare verbală.
 Abilități de comunicare non-verbale
Comunicarea fără cuvinte este comunicarea non-verbală. Ea reprezintă limbajul corpului, gesturi,
expresii faciale, tăcere, estetică etc. ale unui individ.
Abilitățile de comunicare non-verbale trimit și primesc indicații efectiv non-verbale. Abilitățile
acestei comunicări ajută la interacțiunea și la construirea relațiilor, cum ar fi empatia și simpatia.
 Abilități de ascultare
Aptitudinile de ascultare sunt necesare pentru primirea mesajelor date de alții. Este necesar să se
acorde feedback corespunzător. Doar abilitățile bune de ascultare pot face posibilă interpretarea
cuvintelor și comunicarea non-verbală.
 Abilitati de negociere
Abilitățile de negociere sunt importante pentru dezvoltarea relațiilor, deoarece relațiile necesită
încredere și armonie. Aceste abilități se ocupă cu rezolvarea conflictelor prin concentrarea asupra
acordului reciproc. Prin negociere, oamenii vin să-și stabilească scopuri și să obţină rezultate.
 Competențe de asertivitate
Capacitatea de a influența oamenii este o abilitate importantă. Asertivitatea este abilitatea care
ajută la crearea și menținerea relațiilor.

10
Deciziile creează armonie într-un mediu social și ajută relațiile să prospere, în timp ce
problemele le distrug. Există și alte competențe importante pentru comunicarea interpersonală,
cum ar fi abilitățile de interogatoriu, abilitățile de intervievare etc.
Importanța comunicării interpersonale
Comunicarea interpersonală poate fi utilizată în situații diferite.
 Deși funcția sa majoră este de a împărtăși informații, aceasta poate fi utilizată pentru
multe alte lucruri. De exemplu, crearea și dezvoltarea relațiilor, formarea de noi contacte, luarea
deciziilor, rezolvarea problemelor etc.
 Este folosită pentru exprimarea emoțiilor și nevoilor, influențarea, convingerea,
motivarea etc.
 Persoanele cu bune abilități interpersonale sunt încrezătoare și optimiste în comparație cu
altele.
 Fiecare persoană are abilități interpersonale, ca o cerință datorită importanței sale la locul
de muncă. Este o abilitate găsită la toți liderii.
 Nu numai profesional, aceasta este necesară în relații personale sănătoase. De exemplu,
relația dintre cupluri.
 Nu în ultimul rând este utilă în mediile sociale.
Astfel, priceperea interpersonală este importantă și oamenii trebuie să o învețe ca fiind ceva
obligatoriu. Ea afectează fiecare aspect al vieții umane.

1.5 Metode şi tehnici de comunicare

Cele 7 C-uri ale comunicării eficiente, cunoscute și sub numele de cele șapte principii ale
comunicării, reprezintă o modalitate utilă de a asigura o comunicare bună și de afaceri .Cea de-a
7-a comunicare eficientă oferă o listă utilă de verificare, în urma căreia comunicarea scrisă și
verbală trece într-un mod clar, simplu, orientat spre grupuri țintă și bine structurat.
1) Completă. Comunicarea trebuie să fie completă. Ar trebui să

11
transmită toate faptele solicitate de public. Expeditorul mesajului trebuie să ia în considerare
caracteriscile receptorului și să transmită mesajul în consecință. O comunicare completă are
următoarele caracteristici:
 Comunicarea completă dezvoltă și îmbunătățește reputația unei organizații.
 Acesta presupune economisire, deoarece lipsa informaţiilor reprezintă costuri
suplimentare
 O comunicare completă oferă întotdeauna informații suplimentare ori de câte ori
este necesar.
 Comunicarea completă ajută la o mai bună luare a deciziilor de către publicul /
cititorii / recepționarii mesajului, deoarece obțin toate informațiile dorite și
esențiale.
 Convinge publicul.
2) Concisă. Acesta se referă la a spune ceea ce vrei să transmiți în cel mai mic
număr de cuvinte fără a renunța la celelalte C-uri ale comunicării. A fi concis a este o necesitate
pentru o comunicare eficientă şi are următoarele caracteristici:
 Este atât economie de timp cât și economie de costuri.
 Subliniază mesajul principal, deoarece evită utilizarea cuvintelor excesive și
inutile.
 Mesajul concis este mai atrăgător și mai ușor de înțeles pentru public.
 Mesajul concis este de natură nerepetitivă.
3) Consideraţie. Aceasta presupune "trecerea în pantofii altora". Comunicarea
eficientă trebuie să ia în considerare audiența, adică punctele de vedere ale publicului, fundalul,
caracteristicile, nivelul de educație etc.
Caracteristicile acestei comunicări sunt următoarele:
 Subliniază abordarea "voi".
 Empatează cu publicul și manifestă interes față de public, aducând o reacţie
pozitivă din patea acestuia.
 Afișează optimismul față de publicu. Subliniați "ce este posibil" mai degrabă
decât "ceea ce este imposibil".
4) Clară .O limbă clară se caracterizează prin a fi explicită, propoziții scurte și

12
cuvinte concrete. Limba fuzzy este absolut interzisă, la fel ca expresiile limbajului formal și
cliseuri. Prin evitarea parantezelor și păstrarea punctului, receptorul va obține o imagine clară a
conținutului mesajului. Informațiile formulate pe scurt subliniază esența mesajului. Claritatea în
comunicare are următoarele caracteristici:
 Ea face înțelegerea mai ușoară.
 Claritatea completă a gândurilor și a ideilor sporește semnificația mesajului.
 Mesajul clar utilizează cuvinte precise, adecvate și concrete.
5) Concretă. Comunicarea concretă presupune a fi clară, mai degrabă decât fuzzy și
generală. Mesajul concret are următoarele caracteristici:
 El este susținut cu fapte și cifre specifice.
 Folosește cuvinte clare și care câştigă încrederea.
 Mesajele concrete nu sunt interpretate greșit
6) Curtoazie. Folosirea unor termeni care să arate respect pentru receptor
contribuie la o comunicare eficientă. Este important să abordăm persoanele într-un mod
prietenos și amabil, luând în considerare sentimentele și punctele de vedere ale grupului țintă.
Același lucru este valabil și pentru modul în care ne adresăm cuiva. Nu toată lumea va fi
tolerantă dacă folosiți o formă familiară de adresă, iar folosirea unei adrese oficiale ar putea
ofensa. Amabilitatea în mesaj implică faptul că mesajul ar trebui să arate expresia expeditorului,
precum și să respecte receptorul. Expeditorul mesajului trebuie să fie sincer politicos, judicios,
reflectiv și entuziast. Mesajul trebuie să aibe următoarele caracteristici:
 Amabilitatea presupune luarea în considerare atât a punctelor de vedere cât și a
sentimentelor destinatarului mesajului.
 Mesajul trebuie să fie pozitiv și concentrat asupra audienței.
7) Corectitudinea. Aceasta se referă la faptul că nu există erori gramaticale în
comunicare. Prezintă următoarele caracteristici:
 Mesajul este exact, corect și în timp util.
 Comunicarea corectă, crește nivelul de încredere.
 Mesajul corect are un impact mai mare asupra publicului / cititorilor.
 Verifică precizia și acuratețea faptelor și cifrelor utilizate în mesaj.
 Folosește limba corespunzătoare și corectă în mesaj.

13
 1.6 Bariere în calea comunicării eficiente

Există multe motive pentru care comunicațiile interpersonale pot eșua. În cele mai multe
cazuri, mesajul (ceea ce se spune) nu poate fi primit exact așa cum intenționează
expeditorul. Prin urmare, este important ca emiţătorul să caute feedback pentru a verifica dacă
mesajul lui este clar înțeles.
O comunicarea eficientă presupune depășirea acestor bariere și transmiterea unui mesaj
clar și concis. Cele mai multe bariere apar astfel:
 Utilizarea jargonului. Termeni extrem de complicați, nefamiliari și / sau tehnici.
 Bariere emoționale și tabu. Unii oameni pot considera că este dificil să-și exprime
emoțiile, iar unele subiecte pot fi complet "off-limits" sau tabu. Tabu sau subiecte dificile pot
include, dar nu se limitează la politică, religie, dizabilități (mentale și fizice),
sexualitate și sex, rasism și orice opinie care poate fi privită ca nepopulară.
 Lipsa atenției şi a interesului privind receptorul.
 Diferențe în percepție.
 Deficiențe fizice, cum ar fi probleme de auz sau dificultăți de vorbire.
 Bariere fizice în calea comunicării non-verbale. A nu putea vedea indicațiile non-verbale,
gesturile, postura și limbajul general al corpului pot face comunicarea mai puțin eficientă.
Apelurile telefonice, mesajele text și alte metode de comunicare care se bazează pe tehnologie
sunt adesea mai puțin eficiente decât comunicarea față în față.
 Diferențele de limbă și dificultatea de a înțelege accentele nefamiliare.
 Așteptările și prejudecățile care pot duce la ipoteze sau stereotipuri false. Oamenii aud de
multe ori ceea ce se așteaptă să audă mai degrabă decât ceea ce este spus de fapt și să sară la
concluzii incorecte.
 Diferente culturale. Normele interacțiunii sociale variază foarte mult în culturi diferite, la
fel cum exprimă emoțiile. De exemplu, conceptul de spațiu personal variază între culturi și între
diferitele setări sociale.
În cadrul comunicării barierele pot fi de mai multe feluri şi anume:
 Bariere lingvistice
Limbajul și capacitatea lingvistică pot acționa ca o barieră în calea comunicării. Cu toate
acestea, chiar și atunci când se comunică în aceeași limbă, terminologia utilizată într-un mesaj

14
poate acționa ca o barieră dacă nu este pe deplin înțeleasă de receptor (i). De exemplu, un mesaj
care include jargon și anumite abrevieri nu va fi înțeles de un receptor care nu este familiarizat
cu terminologia utilizată.
 Barierele psihologice
Starea psihologică a comunicatorilor va influența felul în care mesajul este trimis, primit
și perceput. De exemplu: Dacă cineva este stresat, acesta va fi preocupat de ceea ce trebuie să
rezolve. Managementul stresului este o abilitate personală importantă care afectează relațiile
noastre interpersonale.
În general, persoanele cu nivel scăzut de stimă de sine pot fi mai puțin asertive și, prin
urmare, s-ar putea să nu se simtă confortabil comunicând, fiind timizi sau jenaţi, prefer să nu
spună cum se simt cu adevărat.
 Barierele fiziologice
Acestea pot rezulta din starea fizică a receptorului. De exemplu, un receptor cu auz redus poate
să nu înțeleagă pe deplin conținutul unei conversații mai ales dacă există zgomot de fundal
semnificativ.
 Barierele fizice
Un exemplu de barieră fizică pentru comunicare este distanța geografică dintre expeditor și
receptor. Comunicarea este în general mai ușoară pe distanțe mai scurte, deoarece sunt
disponibile mai multe canale de comunicare și este necesară tehnologie puţină sau nu este nevoie
deloc. Aşadar, comunicarea ideală este față-în-față. Deși tehnologia modernă contribuie adesea la
reducerea impactului barierelor fizice, avantajele și dezavantajele fiecărui canal de comunicare
trebuie înțelese, astfel încât un canal adecvat să poată fi utilizat pentru a depăși barierele fizice.
 Bariere sistematice
Barierele sistematice în cadrul comunicării pot fi atât în structurile și organizațiile în care există
sisteme informatice ineficiente sau inadecvate și canale de comunicare dar şi în care există o
lipsă de înțelegere a rolurilor și responsabilităților de comunicare. În astfel de organizații,
oamenii nu înţeleg care este rolul lor în procesul de comunicare și, prin urmare, nu știu ce se
așteaptă de la ei.
 Bariere de atitudine

15
Barierele de atitudine sunt comportamente sau percepții care împiedică comunicarea eficientă a
oamenilor. Acestea pot rezulta din conflictele de personalitate, managementul prost, rezistența la
schimbare sau lipsa motivației.

CAPITOLUL 2

CHESTIONAR PRIVIND CULTURA ŞI COMUNICAREA ÎNTR-O

ORGANIZAȚIE

Pentru partea a treia am ales firma de curierat DPD, care se ocupă cu distribuirea
coletelor atât la nivel naţional cât şi internaţional. Sondajul a fost făcut pentru centrul Dpd din
Focşani, pe un număr de 20 de persoane, alese aleatoriu. Pe baza răspunsurilor, am creat grafice
şi le-am analizat după cum urmează:
Pentru întrebarea 1: „În funcţie de gradul de oficializare, care este tipul de comunicare
dominant în organizaţia dvs?”, respondenţii au răspuns în proporţie de 75% că tipul de
comunicare dominant în organizaţia lor este comunicarea formală. Spre deosebire de 25%
semnificând comunicarea informală (care reprezintă în mare relaţia dintr manageri şi angajaţi)
aceasta are un procent ridicat datorită tipului de activitate desfăşurat. Astfel, persoanele
interogate sunt de părere că raportul mare este ca efect al unei atmosfere prietenoase, degajată şi
familiară.

16
 Figura 2.1 Tipul de comunicare dominant

25% formală
Comunicarea Comunicarea informală

75%

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

Pentru întrebarea 2.“După modul de transmitere a informaţiilor, cea mai folosită metodă
de comunicare este:...” angajaţii firmei de curierat DPD consideră în proporţie de 65% că cea
mai folosită metodă de comunicare este cea orală, deoarece sarcinile sunt înţelese mult mai bine.
De aceea, comunicarea scrisă reprezintă un procent de 30%, de obicei însemnând sarcini venite
de la top manageri, ca însţiinţări sau sarcini pentru toată echipa. Comunicarea audiovizuală şi
nonverbală ocupă un procent de 5%, acestea fiind ca parte integrate a comunicării orale.
Consider că în acest domeniu de activitate comunicarea poate fi atât un avantaj cât şi un
dezavantaj în funcţie de capacitatea fiecăruia de a stăpânii limbajul.

2.2 Cea mai folosită metodă de comunicare

Comunicarea scrisă comunicarea orală

comunicarea audiovizuală comunicarea nonverbală
5% 30%

65%

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

La întrebarea 3. „Care din următoarele bariere sunt cele mai des întâlnite în organizaţia
dvs:..” dintre persoanele interogate, angajaţii au răspuns în proporţie de 55% că diferenţele de
percepţie sunt adesea cele care cauzează dificultăţi. 35% consideră că aşteptările şi prejudecăţile

17
care pot duce la ipoteze sau stereotipuri false sunt de asemenea dăunătoare, iar lipsa atenţiei şi a
interesului privind receptorul precum şi diferenţele culturale ce au 5% pot aduce neînţelegeri
între colegi.
Prejudecăţile şi diferenţele de opinie se datorează în mare, mediului din care provenim şi apar ca
reacţiei atunci când suntem nemulţumiţi de ceva sau în cazul în care ne dorim lucruri diferite faţă
de persoana de lângă noi.

Cu privire la întrebarea 4. „Atunci când apar bariere de comunicare între dvs şi colegii
dvs, preferaţi sa:..” cei mai mulţi rspondenţi (mai exact, în proporţie de 75%)consideră că atunci
când apar probleme de comunicare între ei şi colegii lor metodata cea mai folosită este de a relua
conversaţia accentuând termenii neclari.
Figura 2.3 Cele mai întâlnite bariere în comunicare
0.55

0.35

0.05 0.05
0 0 0 0 0
le

ice

ice

le
ie

bă
on

ţi
ţie

că
na

ra
pţ

im
rg

fiz

fiz
en

de
ce

tu
io
Ja

el
ţe

re
at

eju

ul
er
oţ

ed
ien

rie

ec
sa

ep
em

pr
lip

nţ
ba
fic

nţ
ed
re

re

fe
de
rie

nţ

fe

di
re

di
Ba

fe
di

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

Astfel, chiar dacă exprimarea a fost iniţial una greşită, ea poate fi îndreptată printr-o nouă
formă de exprimare. Proporţia de 10% este şi pentru cei care consideră că o metodă bună este să
renunţi la comunicare, dar şi pentru cei care apelează la un superior. Cei 5% ce găsesc soluţii
indiferent dacă au întâmpinat iniţial o barieră în comunicare reprezintă de altfel şi cel mai mic
raport dintre cei chestionaţi.
La întrebarea 5. “Cum caracterizaţi comunicarea cu colegii dvs:” cei mai mulţi angajaţi

18
consideră că relaţia de colegialitate este una bună, mai exact, procentul fiind de 65%. 15% dintre
respondenţi sunt de părere că au parte de o comunicare foarte bună iar 20% de una satisfăcătoare.

Figura 2.4 Remedierea problemelor de comunicare

renunţaţi la comunicare
10%
să găsiţi soluţii
5%
să apelaţi la un superior
10%

să reluaţi conversaţia
75%

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

Este de menţionat faptul că unul dintre cei mai importanţi factori în vederea unei bune
funcţionări ai relaţiilor il rerezintă modul de integrare şi nivelul de socializare. Astfel, în funcţie
de caracterul fiecărui om precum şi provenienţa acestuia influenţează modul în care comunică.
Figura 2.5 Comunicarea cu colegii
65%

20%
15%

0% 0%

Foarte bună bună satisfăcătoare nesatisfăcătoare tensionată

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

Spre deosebire de întrebarea anterioară, întrebarea 6. „Cum caracterizaţi comunicarea cu

managerii dvs:” este considerată ca fiind bună într-un procent de 75%. 10% reprezintă procentul
atât pentru cei care sunt de părere că este foarte bună precum şi de cei care o constitue
satisfăcătoare. Cei 5% atribuiţi angajaţilor nemulţumiţi de relaţia lor privind comunicarea cu

19
managerul sunt o minoritate şi pot fi datorită mai multor factori. Spre exemplu, domeniul ales
greşit, cerinţele multiple sau clienţi dificili pot duce adesea la neînţelegeri.De aceea, consider că
ar trebui luate măsuri în această privinţă, deoarece angajaţii mulţumiţi sunt mult mai productivi.

Figura 2.6 Comunicarea cu managerii

75%

10% 10%
5%
0%

Foarte bună bună satisfăcătoare nesatisfăcătoare tensionată

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

Întrebarea 7. „Pentru care dintre următoarele bariere întâlnite între angajaţi consideraţi că
ar trebui să intervină managerul” această întrebare prezintă şi cele mai întâlnite cauze care duc la
probleme între angajaţi. Aşadar, respondenţii sunt de părere că cel mai important factor este dat
de barierele de atitudine, mai exact într-un procent de 75%. Deoarece comportamentul şi

20
percepţiile împiedică buna comunicare trebuie ca selecţia angajaţiilor să fie făcută cu mai multă
atenţie, întrucât abilităţile acestora ar putea să fie afectate precum şi buna desfăşurare a
activităţilor întreprinsă de întreaga echipă.

Figura 2.7 Intervenţia managerilor privind barierele de comunicare din cadrul firmei
75%

10% 15%
0% 0% 0%

ce ice ice zic

e ce in
e
v isti log log e fi m
ati
tud
g o zio r e ti
lin sih e fi rie sist ea
re ep ir er ba e d
rie rie
r
rie
r r e
Ba
ba ba ba arie
b

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

De asemenea, barierele lingvistice care sunt în proporţie de 10% şi barierele psihologice
în proporţie de 15% sunt la fel de importante, afectântd transmiterea mesajului. Chiar dacă acest
domeniu prezintă un grad mai ridicat pentru munca fizică, relaţia dintre manageri şi angajaţi,
precum şi cea formată cu clienţii depinde inevitabil de comunicare. Astfel, cu cât comunicarea
este mai bună cu atât sarcinile devin mai uşoare şi sunt îndeplinite conform cerinţelor.
Întrebarea 8, care se referă la „Ce metodă foloseşte managerul pentru a vă comunica
sarcinile:..” prezintă un procent de 75% pentru comunicarea faţă în faţă.

21
 Figura 2.8 Metode de comunicare a sarcinilor

20%

5%
şedinţe
mailuri
mesaje
faţă în faţă
alte surse..

75%

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

Angajaţilor li se pare mult mai uşor să înţeleagă ceea ce au de făcut dacă li se explică
sarcinile în acest mod, gradul de a apărea neclarităţi sau de a nu înţelege fiind mult mai mic.De
asemenea, într-un procent de 20% aceştea preferă şedinţele, iar 5% mesajele.
Graficul de mai jos, cu trimitere la întrebarea 9. „Ce metodă folosiţi pentru a vă exprima
nemulţumirile cu privire la colegi sau la activitate managerului direct?” are un procent 100%
pentru exprimarea nemulţumirilor faţă în faţă.
Figura 2.9 Metode de exprimare a nemulţumirilor

0
0
0
şedinţe 0
mailuri
mesaje
faţă în faţă
alte surse..

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

22
 Aşa cum aminteam anterior, orice problemă este mai simplu de rezolvat dacă este
discutată imediat şi de preferat cu persoanele implicate. Elementele comunicării nonverbale pot
ajuta în acest caz uneori fiind definitorii.
Întrebarea 10. „Ce metodă aplică managerii atunci când apar probleme de comunicare
între angajaţi:..” Acestă firmă se bazează pe reguli şi o disciplină strictă întrucât clienţii ei sunt
diversificaţi şi se află la nivel internaţional. Astfel, la această întrebare, procentul de 65% înclină
spre decizii luate în avantajul întreprinderii. Totodată, managerii care se ocupă direct de
subalterni sunt dispuşi să asculte şi să ofere soluţii, însă într-un procentaj mai mic şi anume de
35%.

Figura 2.10 Gradul de implicare al managerilor în problemele angajaţilor

65%

35%

0% 0% 0%
ică

.
ţii

rţi
ei

e..
rm
lu

pă
pl

od
so
im

l fi

le

et
n

be
ju

m
se

pu

ta

e
nu

an

alt
ăa
pr

av

az
şi

în

ne
ltă

cid

ţio
cu

nc
de
as

sa

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

Deoarece fiecare firmă are propria politică privind disciplina este foarte important ca
regulile care sunt impuse să fie respecte de toată lumea.
Întreabarea 11.“Care este sexul dvs?” În cadrul acestei firmei domină partea masculină,
dintre cei intervievaţi procentul fiind de 85%.

23
 Figura 2.11 Sexul respondenţilor
Feminin
15%

Masculin
85%

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

Cei 15% reveniţi categoriei de sex feminine sunt îndepliniți, în deosebi, de activitatea de
callcenter, reclamaţii, manipulare colete interior, administrare,etc.
Întrebarea 12. „Ce vârstă aveţi?” în această activitate, vârsta domintă este între 30-35 de
ani reprezentânt 35% dintre cei intervievaţi. De asemenea, acesta nu este un domeniu cu multe
criterii în ceea ce priveşte această cerinţă, deoarece avem 15% pentru persoanele sub 25 de ani,
20% pentru cele între 25-30 de ani, 20 % pentru 35-30 de ani şi 10 % pentru cei care au peste 40
de ani.
Figura 2.12 Vârsta respondenţilor
35%

20%
15% 20%

10%

i
e an an
i
i
d de an i
25 30 de an i
b
5- 35 de an
Su 0-
e
e2 40 d
tr 3 5- 4 0
În tre 3
ste
În tre pe
În

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

24
 Întrebarea 13. “Domeniul ocupaţional:…”. Dintre persoanele chestionate cel mai mare
procent îl reprezintă agenţii de distribuţie care sunt 50% dintre cei chestionaţi. Consilierii în
vânzare sunt 39%, iar managerii şi asistent managerii 5 respectiv 6%.
Acest domeniu prezintă o concurenţă foarte mare şi necesită angajaţi cu simţul responsabilităţii
şi rezistenţă la stres.
Figura 2.13 Domeniul ocupaţional
asistent manager manageri
6% 6%

consilier vânzări
39%
agent distribuţie
50%

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

Întrebarea 14. „Dispuneți de un venit lunar de:..”dintre persoanele care au răspuns la

acest sondaj, 85% au un salariu cuprins între 1500-2000 de lei pe lună, 10% între 2000-3000 pe
lună iar 5 % între 3000-4000. Chiar dacă firma de curierat este una care lucrează la nivel
internaţional, remuneraţia nu este una pe măsură. În această privinţa sunt de părere că acest lucru
reprezintă un punct slab şi ar trebui să adopte unele măsuri.
Figura 2.14 Venitul respondenţilor
85%

0% 10%
5%
0%
00

0
15

00

0
00
b

-2

0
Su

00
00

-3

0
00
00

-4
15

00

4
20
tre

ste
30
tre
În

Pe
tre
În

În

Sursa: Provenită pe baza indicatorilor din chestionarul anexat

25
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Comunicarea este un proces de schimb de informații, idei, gânduri, sentimente și emoții

prin vorbire, semnale, scriere sau comportament. Consider că este foarte importantă în orice
domeniu, mai ales că de foarte multe ori este influenţată de anumiţi factori.
În vederea demonstrării acestui lucru am aplicat un chestionar în cadrul firmei de curierat
Dpd în care am constat următoarele aspecte:
Cea mai importantă formă de comunicare este cea formală, aceasta apărând în special între
angajaţi iar adesea este însoţită doar de comunicarea orală, întrucât sarcinile sunt mult mai bine
transmise şi mult mai bine înţelese de către personal.
De asemenea, la nivel de oragnizaţie apar adesea bariere de tipul: diferenţelor de
percepţie, lipsa atenţiei şi a interesului privind receptorul, aşteptările şi prejudecăţile care pot
duce la ipoteze sau stereotipuri false, diferenţe culturale, etc.
În ceea ce priveşte modul de reacţie al angajaţilor, aceştea preferă într-un procent mult
mai mare să reia conversaţia accentuând termenii neclari şi într-un procent mai mic să renunţe la
comunicare sau sa caute ajutor din partea unui manager. Astfel, comunicarea cu colegii este
considerată ca fiind în mare parte bună, ceea ce este asemănătoare şi cu relaţia creată cu
managerii.
În cadrul întrebărilor legate tot de bariere, se pare că cele de atitudine sunt cele
predominante, comportamentul şi percepţiile care împiedică comunicarea fiind cele mai vizibile.
De asemenea un mic procent este dat şi de cele lingvistice şi psihologice. În vederea exprimării
nemulţumirilor ce apar în cadrul firmei, personalul este de părere că metoda “faţă în faţă” este
cea mai bună, preferând-o chiar şi atunci când le sunt comunicate sarcinile.
În ceea ce priveşte comunicarea problematică, managerii consideră că cel mai avantajos
este să ia deciziile în funcţie de beneficiile firmei şi într-o măsură mai mică să se axeze pe
personal.
Firma de curierat DPD ţine cel mai mult de mediul creat, în care oportunităţiile şi
ameninţările joacă unj rol foarte important. De asemenea, acţiunea umană care este dată de
personal şi domeniul de activitate care poate influenţa la fel de mult mersul lucrurilor.

26
Elementele precum realitatea, natura umană şi relaţiile interpersoanle nu influenţează la fel de
mult ca cele două şi sunt trecute pe un plan secundar.
În urma analizei, am constat că principalele probleme care apar sunt datorită factorilor
precum: prejudecăţiile, credinţele şi tradiţiile diferite. De aceea, atunci când aceștia au fost
întrebaţi care este gradul în care ar adopta de bună voie alte schimbări culturale, majoritatea au
răspuns că ar fi unul mediu.
De aceea, în ceea ce priveşte partea de propuneri aş avea următoarele adăugări:
Consider că partea de comunicare interpersonală este foarte importantă şi ar trebui să pună mai
mult accentual în această privinţă.
Chiar dacă domeniul este unul în dezvoltare iar concurenţa este pe măsură, ar trebui să acorde
mai multă atenţie părţii financiare deoarece remuneraţia în unele cazuri nu este pe măsura muncii
depuse.
Prejudecăţile sunt cele mai mari probleme la nivel de firmă care fac ca o persoană să nu se poate
integra, de aceea ar trebui anumite reguli în această privinţă care să nu permită discriminarea
socială sau abuzurile verbale.
Fiindcă întreprinderea este înclinată spre profit şi nu spre angajaţi, ar trebuie impuse proiecte
care au scop motivarea personală şi crearea de legături durabile cu firma

BIBLIOGRAFIE

1) Abraham, Moles, Sociodinamica culturii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1974

2) Anthony Robbins-putere nemarginita, Editura: Act si Politon,2015
3) Bernard T. Ferrari - Power Listening: Mastering the Most Critical Business Skill of All ,
by, 2012
4) Becker Ethan F. Mastering and Wortmann Jon, Communication at Work: How to Lead,
Manage, and Influence , 2009
5) Don Fabun, Communications: the transfer of meaning, Glencoe Press, 1968
6) Garcia Helio Fred - The Power of Communication: Skills to Build Trust, Inspire Loyalty, and
Lead Effectively , by, 2012

27
7) Goulston Mark and Keith Ferrazzi, Just Listen: Discover the Secret to Getting Through to
Absolutely Anyone , 2009
8) Hardman Emilia -Active Listening 101: How to Turn Down Your Volume to Turn Up
Your Communication Skills, by, 2012
9) Harper, Douglas. "comunicare" Dicționar online de etimologie 2013
10) Harvard Business Review on Communicating Effectively , by Harvard Business Review,
2011
11) Maxwell John C. Everyone Communicates, Few Connect: What the Most Effective
People Do Differently , 2010
12) Nakamoto Steve, Robin Quinn and Joe Kohl Talk Like a Winner: 21 Simple Rules for
Achieving Everyday Communication Success, 2008
13) Ravasi, D .; Schultz. M "Răspunsul la amenințările identității organizaționale: Explorarea
rolului culturii organizaționale". Academia de Management Journal, 2006
14) Schein, Edgar H. Cultura și conducerea organizațională . San Francisco: Jossey-Bass,
2010
15) Universitatea Pedemontului de Est, Pedagogie, 2015/2016.
16) http://www.rasfoiesc.com/business/comunicare/Definitii-ale-comunicarii
17) https://www.thebalancecareers.com/communication-skills-list-2063779
18) www.creeaza.com/didactica/comunicare-si-relatii-publice/Definitia-si-rolul-
comunicarii438.php
19) https://www.merriam-webster.com/dictionary/culture
20) https://ro.esdifferent.com/difference-between-eastern-and-western-culture
21) https://ro.wikipedia.org/wiki/Orientul_Mijlociu
22) https://www.strategy-business.com/article/10-Principles-of-Organizational-Culture?
gko=71d2f
23) https://conspecte.com/Cultura-organizationala/cultura-organizationala.html
24) https://studymoose.com/culture-adaptation-and-cultural-change-essay
25) https://plato.stanford.edu/entries/evolution-cultural

28
 ANEXĂ
Chestionar privind cultura şi comunicarea într-o organizaţie

1) În funcţie de gradul de oficializare, care este tipul de comunicare dominant în organizaţia

dvs?
a) Comunicarea formală
b) Comunicarea informală

2) După modul de tranmitere a informaţiilor, cea mai folosită metodă de comunicare este:
a) Comunicarea scrisă
b) Comunicarea orală
c) Comunicarea audiovizuală
d) Comunicarea nonverbală

3) Care din următoarele bariere sunt cele mai des întâlnite în organizaţia dvs:
a) Utilizarea jargonului.
b) Bariere emoționale și tabu.
c) Lipsa atenției şi a interesului privind receptorul.
d) Diferențe în percepție.
e) Deficiențe fizice, cum ar fi probleme de auz sau dificultăți de vorbire.
f) Bariere fizice în calea comunicării non-verbale.
g) Diferențele de limbă și dificultatea de a înțelege accentele nefamiliare.
h) Așteptările și prejudecățile care pot duce la ipoteze sau stereotipuri false.
i) Diferente culturale.

4) Atunci când apar bariere de comunicare între dvs şi colegii dvs, preferaţi sa:
a) Renunţaţi la comunicare
b) Să găsiţi soluţii
c) Să apelaţi la un superior
d) Să reluaţi conversaţia accentuând termenii neclari.

29
5) Cum caracterizaţi comunicarea cu colegii dvs:
a) Foarte bună
b) Bună
c) Satisfăcătoare
d) Nesatisfăcătoare
e) Tensionată

6) Cum caracterizaţi comunicarea cu managerii dvs:

a) Foarte bună
b) Bună
c) Satisfăcătoare
d) Nesatisfăcătoare
e) Tensionată

7) Pentru care dintre următoarele bariere întâlnite între angajaţi consideraţi că ar trebui să
intervină managerul:
a) Bariere lingvistice
b) Barierele psihologice
c) Barierele fiziologice
d) Barierele fizice
e) Bariere sistematice
f) Bariere de atitudine

8) Ce metodă foloseşte managerul pentru a vă comunica sarcinile:

a) Şedinţe
b) Mailuri
c) Mesaje
d) Faţă în faţă
e) Alte surse, specificaţi….

30
9) Ce metodă folosiţi pentru a vă exprima nemulţumirile cu privire la colegi sau la activitate
managerului direct?
a) Şedinţe
b) Mailuri
c) Mesaje
d) Faţă în faţă
e) Alte surse, specificaţi….

10) Ce metodă aplică managerii atunci când apar probleme de comunicare între angajaţi:
a) Nu se implică
b) Ascultă şi propun soluţii
c) Decid în funcţie de ce este mai bine pentru firmă
d) Sancţionează ambele părţi
e) Alte metode, specificaţi….

11) Care este sexul dvs?

a) Feminin
b) Masculin

12) Ce vârstă aveţi?

a) Sub 25 de ani
b) Între 25-30 de ani
c) Între 30-35 de ani
d) Între 35-40 de ani
e) Peste 40 de ani

13) Domeniul ocupaţional:

………………………

14) Dispuneți de un venit lunar de:

31
a) Sub 1500 lei
b) 1500-2000 lei
c) 2000-3000 lei
d) 3000-4000 lei
e) Peste 4000 lei

32