Managementul patrimoniului

istoric și cultural

Sarmizegetusa Regia
Localizare cetate
• Vizitarea sitului istoric de la Sarmizegetusa Regia se face doar în locurile şi pe traseele
stabilite şi numai nouă luni din an, între 1 martie şi 30 noiembrie. În cele trei luni de iarnă în
care situl este închis, administratorii vor efectua lucrări de întreţinere. De asemenea, vizitele
la Sarmizegetusa Regia vor presupune taxe de intrare şi taxe de fotografiere şi filmare. Astfel,
intrarea pentru elevi, studenţi şi pensionari este 2 lei, iar pentru adulţi 5 lei. Cei care fac
fotografii sau filmează în scop comercial vor plăti 300 de lei pe oră. În plus, accesul cu maşini
pe Valea Albă este taxat cu 10 lei. Datorită publicităţii pe internet, numărul vizitatorilor
români şi străini este în continuă creştere.
• Nu există ghizi la monumente, doar specialişti de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane,
când sunt solicitaţi. Monumentele nu au punct de informare, electricitate, toalete etc.,
necesare pentru un turism cultural civilizat. Există doar câte un paznic, plătit de către
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane. Materiale informative există doar la punctul de
informare de la cetatea Costeşti, şi acestea, puţine.
• Cetatea de la Sarmizegetusa a reprezentat sanctuarul, centrul spiritual și altar al zeului
suprem adorat de daci, și anume Zamolxis. Acesta era zeul suprem la care se închinau dacii,
religia lor fiind considerată una monoteistă. Ei credeau că sunt nemuritori și că viața lor va
continua alături de Zamolxis. Unii cercetători consideră că acest Kogaion, munte sfânt este
Muntele Godeanu, cel mai înalt şi mai apropiat de capitala Sarmizegetusa.
• În jurul acestor mituri sau realități, depinde de cum le percepe fiecare s–au țesut povești, în
încercarea de a pătrunde în tainele strămoșilor noștri.
• Semnificația sitului cunoaște valențe diferite, reprezentând un model cultural, istoric, arheologic,
dar oferindu–i–se și valențe mitico–religioase. Astfel, în anumite zile ale anului, considerate ca
având o simbolistică specială, grupuri de persoane se strâng la Sarmizegetusa Regia pentru a
îndeplini unele ritualuri care au legătură cu soarele, crezând că îndeplinesc un ritual sacru.
• Promovarea cetății dacice se face mai ales prin intermediul mass–mediei. Mai nou, promovarea
se face și prin interemdiul unui site dedicat acesteia, precum și prin pozele postate de turiști pe
rețele de socializare. În mare parte, semnifiația locului este păstrată, chiar dacă îi sunt oferite
uneori alte caractere, legate de existența sanctuarelor.
• În ceea ce privește starea de conservare, datorită numărului în creştere continuă al vizitatorilor,
fără măsuri de protecţie necesare, situl este deteriorat; zidul cetăţii nu a fost restaurat
corespunzător, acesta este afectat pe aproape tot traseul, necesitând intervenţii de urgenţă
pentru consolidare.
• Monumentele sunt puse în pericol de vegetaţie; situaţia s-a agravat datorită copacilor căzuţi.
Datorită vegetaţiei abundente, cetatea nu este pusă în valoare şi nu există un traseu marcat de
vizitare a monumentului. În zona sacră au rămăs materiale moderne de la șantierele mai vechi,
stâlpii de lemn de la Marele Sanctuar Circular sunt putrezi și au început să se prăbușească,
utilităţi nu există, braconajul arheologic care a afectat cetatea, lipsa indicatoarelor spre
monumente (sau indicatoare insuficiente), puţine măsuri concrete de popularizare, punere în
valoare şi valorificare a monumentelor,exploatarea potenţialului turistic al zonei.
• Până în prezent, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional a aprobat,
anual, fonduri pentru cercetarea arheologică, restaurarea şi conservarea
monumentelor. Fonduri ale Consiliului Judeţean Hunedoara (sau derulate prin
acesta) s-au alocat pentru modernizarea drumului de acces la Sarmizegetusa Regia.
• Inclusă în patrimoniul UNESCO încă din anul 1999, cetatea Sarmisegetuza Regia a
pierdut turiști de-a lungul anilor, din cauza drumului de acces care era, de multe ori,
impracticabil. De atlfel, în fiecare an, în perioada noiembrie-februarie, din cauza
zăpezilor, circulația în zonă era restricționată. Lucrările de asfaltare, lărgire și
modernizare a drumului care duce spre capitala Daciei conduse de Decebal au
început în vara anului 2015 și s-au finalizat în vara anului 2016.
• În anul 2015, Sarmizegetusa Regia a fost vizitată de 50 de mii de persoane. Numărul
estimat al turiștilor care au ajuns în 2016 la cetatea din Munții Orăștiei e de peste
100 de mii de oameni.
• Din păcate, orice proiect care a fost propus pentru conservarea și protejarea cetății
nu a fost aplicat. De bunăstarea cetății, cât și de ghidajul din interiorul acesteia se
ocupă o persoană din cadrul Consiliului Județean Hunedoara, care realizează
benevol aceste sarcini, fiind pasionat de istoria strămoșilor noștrii.
• În rest, comunitatea locală nu este implicată în desfășurarea activităților la Sarmizegetusa
Regia. Recent, cetatea a trecut în administrarea Consiliului Județean Hunedoara, care își
propune să desfășoare o acțiune vastă de conservare și protejare a cetății.
• Modernizarea căii de acces către cetate s-a finalizat anul trecut, însă se mai impune și
asigurarea pazei, dotarea cetății cu ghid autorizat și panouri informative moderne în cel
puțin două limbi străine, organizarea unor activități care să pună în valoare frumusețile
capitalei statului dac.
• Sprijinindu-ne pe bogatul trecut istoric al regiunii, trebuie promovat potențialul turistic,
tradițiile folclorice și meșteșugărești autentice, încercând întărirea identității locale.
• Pentru revitalizarea tradițiilor și dezvoltarea depresiunii Țării Hațegului este necesară
oferirea unor facilități, scutiri de taxe și impozite a investitorilor în turismul rural,
creându-se mai multe spații de cazare de diferite tipuri (pensiuni rurale, pensiuni
agroturistice, hanuri, etc.), oprindu-se astfel migrarea locuitorilor din zonă prin crearea
unor noi locuri de muncă generatoare de bunăstare.
• Prin organizarea unor cursuri de formare și reconversie profesională a membrilor
comunităților locale se poate face față exigențelor și nevoilor turiștilor, îmbunătățindu-se
astfel calitatea serviciilor oferite, cât și intensificarea comerțului cu suveniruri și obiecte
de artizanat.
Program de vizitare
Baza arheologică de la Sarmizegetusa Regia,
amplasată pe o terasă mai jos de turnul
pentagonal
Iarna la Sarmizegetusa Regia,
decembrie 2016
 50.000 lei este suma acordată de Ministerul
Culturii pentru cercetările arheologice din acest
an de la Sarmizegetusa Regia
 Administrația monumentului pregătește
înlocuirea stâlpilor de lemn de la marele templu
circular
Discuri de andezit
Parcarea cea nouă de la poalele cetății (iunie
2016)
Stonehenge, un sit cu 1,3 milioane de vizitatori
pe an și unde statul pe iarbă nu e interzis