Proiect de activitate

didactică

Data: 26.11.2015
Clasa: a III-a ,,B”
Propunătoare: prof. înv.
Primar
1
 Gaspar Eva
Monika
AGENDA ZILEI

8:00 – 9:00 – Întâlnirea de dimineaţă

9:30- 12.00 - Activitate la centre

Citire:
Ocaua lui Cuza de Dumitru Almaș
Scriere:
Adjectivul- parte de vorbire
Matematică:
Adunarea și scăderea numerelor naturale îăn concentru 0-
10.000. Exerciții și Probleme
Științe:
Înmulțirea viețuitoarelor

12:00 - 13:00 – Pauza de prânz

13.00 - 14.00 – Evaluarea activităților
14.00 - 16:00 – Intervenție individualizată

2
 26.11.2015

Găsiţi însuşiri potrivite pentru domnitorul din imagine:

Muncă în echipă! Citiți fragmentele textului ,,Ocaua lui Cuza” și încercați

să formulați ideile principale. Lipiți-le în ordine:

Cuza îl pedepsește pe negustor.

Unii negustori nu respectă legile țării.

Negustorul necinstit este descoperit de domnitor.

Cuza se interesează de viața poporului.

Realizați un cvintet și numiți adjectivele și substantivele:
Cuza,
Puternic, drept,
Învăţând, conducând, judecând,
Dă legi pentru popor
Domnitorul.

3
 Trei negustori aveau de vânzare 4.967 l de lapte. Primul și al doilea
aveau în total 2.576 l, iar al doilea și al treilea aveau 1859 l de lapte.
Câți litri de lapte avea fiecare negustor?
Cum l-ai fi pedepsit pe negustorul hapsân? Dramatizare!
NOUTĂŢI: 1. _______________ 2. _______________ 3. _______________

4
 Centrul de citire
,,Ocaua lui Cuza”
de Dumitru Almaș
Sarcini de lucru
Citește cu atenție textul!
Completează cu atenție
cerințele fișei de lucru!
Potrivește ideile
principale!
Relaxează-te desenând!
5
Centrul de citire
,,Ocaua lui Cuza”
de Dumitru Almaș
Sarcini de lucru
Citește cu atenție textul!
Completează cu atenție
cerințele fișei de lucru!
Potrivește ideile
principale!
Relaxează-te desenând!
 Centrul de scriere
Adjectivul - parte de vorbire
Sarcini de lucru
Identifică părțile de
vorbire învățate!
Analizează-le cu atenție!
Scrie frumos și caligrafic!
Dacă ești harnic te așteaptă
fișa ,,Cine vrea mai mult
,poate!”
6
Centrul de scriere
Adjectivul - parte de vorbire
Sarcini de lucru
Identifică părțile de
vorbire învățate!
Analizează-le cu atenție!
Scrie frumos și caligrafic!
Dacă ești harnic te așteaptă
fișa ,,Cine vrea mai mult
,poate!”
 Descoperă codul ascuns!
Centrul de matematică
Centrul de matematică
Exerciții și probleme
Exerciții și probleme
Sarcini de lucru
Sarcini de lucru

Rezolvă cu atenție exercițiile

Rezolvă cu atenție exercițiile
de pe fișa de lucru!
de pe fișa de lucru!
Respectă ordinea efectuării
Respectă ordinea efectuării
operațiilor!
operațiilor!
Citește cu atenție
Citește cu atenție
problemele!
problemele!
7
 Descoperă codul ascuns!
Centrul de științe
Înmulțirea viețuitoarelor
Sarcini de lucru
Citește cu atenție informațiile
transmise de Geo!
Fii atent la indicațiile de
muncă!
Scrie frumos și colorează
îngrijit!
8
Experimentul te așteaptă,însă
lucrează curat!
Centrul de științe
Înmulțirea viețuitoarelor
Sarcini de lucru
Citește cu atenție informațiile
transmise de Geo!
Fii atent la indicațiile de
muncă!
 Scrie frumos și colorează
îngrijit!
Experimentul te așteaptă,însă
lucrează curat!

9
 ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ
Data: 26.11.2015
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul Greco-catolic ,,Iuliu Maniu”
Clasa: a III-a ,,B” Step by Step
Propunător: Gaspar Eva Monika – Profesor învățământ primar
Tipul activităţii: Transcurriculară
Obiective operaţionale:

- să completeze calendarul lunii, calendarul zilelor de şcoală, respectând simbolurile şi succesiunea zilelor;
- să creeze exerciţii matematice pornind de la numărul zilelor de şcoală;
- să citească corect, fluent şi expresiv mesajul zilei;
- să participe la rezolvarea sarcinilor de lucru din mesaj;
- să participe activ la discuţii, respectând regulile de comunicare orală;
- să-şi exprime propria părere în situaţii date.

 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, jocul didactic, brainstorming, exerciţiul, lectura

explicativă, jocul de rol, povestirea.

10
Mijloace de învăţământ: mesajul zilei, agenda zilei, calendarul lunii, cartonaşe cu substantive şi adjective,
calculator, videoproiector.
Forme de organizare: frontal, individual.

ETAPELE METODE ŞI
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
ACTIVITĂŢII PROCEDEE
Moment Asigur liniştea şi ordinea în sala de clasă.
Conversaţia
organizatoric
Se intonează rugăciunea Tatăl nostru, iar apoi Imnul Statului. Cer elevilor
Captarea atenţiei să precizeze data, apoi să formuleze enunţuri matematice adecvate. Prezint persoanele Exerciţiul
aflate în sala de clasă.
Conexiuni cu experienţa de viaţă a copiilor.
Desfăşurarea Rostesc salutul zilei („Bună dimineaţa,isteților!”), apoi cer elevilor să Brainstorming
activităţii motiveze alegerea acestui salut.
Pornind de la cuvântul „isteți” formulez următoarea cerință:
Fiecare elev descoperă surpriza care se află lipită pe scaune. Au de ales Conversaţia
substantivele şi de descoperit adjectivele, apoi găsind legături între acestea, cuvinte
cu sens asemănător, ei au de ales acele însuşiri care se potrivesc domnitorului despre
care au învăţat în lecţia ,,Ocaua lui Cuza”, Mai exact Alexandru Ioan Cuza.
Însuşirile, adjectivele, se vor lipi lângă portretul domnitorului. Dacă rezolvă corect Exerciţiul
această sarcină vor primi un cod .I (4967 l)
Realizarea sarcinilor cuprinse în mesajul zilei.
Discuţii despre domnitor, perioada în care a domnit şi lecţia ,,Ocaua lui Cuza”.

11
 Se grupează elevii pe patru echipe. Fiecare echipă va alege din scrisoarea
primită un fragment al textului. Un reprezentant al grupei va citi fragmentul, iar apoi
în echipă vor da acestuia un titlu semnificativ și vor extrage ideea principală pe care Brainstorming
o vor nota pe un bilețel. Ideile principale se vor corecta, iar apoi se vor lipi în ordine
cronologică pe mesajul zilei.
II.Cod (2576 l)

Următoarea sarcină a echipelor va fi să realizeze un cvintet începând cu numele

domnitorului, Cuza. Elevii vor avea de prezentat cvintetul obținut și de precizat
substantivele și adjectivele, apoi vor fi lipite pe mesajul zilei. III. Cod (1859 l)
Captarea atenţiei elevilor către exerciţiile de matematică o fac printr-o scurtă
poezie:
„Trebuie să te gândești
Bine, ca să nu greșești,
Calculele să nu le-ncurci
Când de lucru te apuci!
Problematizarea
Ba, de ai și probleme,
Nu uita să-ncepi cu ele!
Conversația
Cele trei coduri primite le vor folosi în pentru a completa spa țiile lacunare din
problemă.
Explicaţia

Trei negustori aveau împreună 4.967 l de lapte. Primul și al doilea aveau în

total 2.576 l, iar al doilea și al treilea aveau 1859 l de lapte.
Joc de rol
Câți litri de lapte avea fiecare negustor?
12
 Elevii rezolvă sarcina matematică de pe coala de mesaj.
Joc de rol: Pornind de la întrebarea ,,Tu ce pedeapsă i-ai fi dat Audiţia
negustorului?” se va face o mică scenetă ,,Ocaua lui Cuza”.
Momentul noutăţilor
Încheierea
Se cere elevilor înscrişi la noutăţi să-şi prezinte întâmplările. Povestirea
activităţii
Sunt citite sarcinile de lucru de la centre.

13
Data: 26.11.2015
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul Greco-Catolic ,,Iuliu Maniu”
Clasa: a III-a ,,B” Step by Step
Propunător: Gaspar Eva Monika – Profesor învățământ primar

ACTIVITATEA PE CENTRE

CITIRE SCRIERE MATEMATICĂ ŞTIINŢE

Unitatea
de Împreună facem lumea mai frumoasă!

învăţare
,,Ocaua lui Cuza”de Adunarea şi scăderea
,,Ocaua lui Cuza”de Dumitru Almaş numerelor naturale în
Subiectul Dumitru Almaş Adjectivul –parte de concentrul 0-10.000. Înmulţirea vieţuitoarelor
vorbire Exerciţii şi probleme
Tipul Transmitere de noi Transmitere de noi
Consolidare Fixare, sistematizare
cunoştinţe cunoştinţe
lecţiei
1. Receptarea de mesaje 3. Receptarea unei varietăţi 1. Identificarea unor relaţii / 1. Explorarea
Compete
orale în contexte de de mesaje scrise, în contexte regularităţi din mediul apropiat caracteristicilor unor
nțe comunicare cunoscute; de comunicare cunoscute; 2. Utilizarea numerelor în corpuri, fenomene şi
2. Exprimarea de mesaje 4. Redactarea de mesaje în calcule procese
generale orale în diverse situaţii de diverse situaţii de 5. Rezolvarea de probleme în 2. Investigarea mediului
comunicare comunicare. situaţii familiare înconjurător folosind
14

1.2. Deducerea sensului unui
Compete
cuvânt prin raportare la
nțe mesajul audiat în contexte de
comunicare familiare
specifice 1.3. Sesizarea unor
regularităţi ale limbii prin
raportare la mesaje audiate
3.1. Extragerea unor
informaţii de detaliu din
texte informative sau literare
3.3. Formularea unei păreri
despre o despre
povestire/personajele
acesteia
3.5. Sesizarea unor
regularităţi ale limbii pe
baza textului citit
4.4. Povestirea pe scurt a
unei întâmplări imaginate/
trăite
4.1. Aplicarea regulilor de
despărţire în silabe la capăt
de rând, de ortografie şi de
punctuaţie în redactarea de
text
1.2. Deducerea sensului unui
cuvânt prin raportare la
mesajul audiat în contexte de
comunicare familiare
1.3. Sesizarea unor
regularităţi ale limbii prin
raportare la mesaje audiate
3.1. Extragerea unor
informaţii de detaliu din
texte informative sau literare
3.3. Formularea unei păreri
o jumătatea/ sfertul/ dublul
povestire/personajele
acesteia
3.5. Sesizarea unor
regularităţi ale limbii pe
baza textului citit
4.4. Povestirea pe scurt a
unei întâmplări imaginate/
trăite
4.1. Aplicarea regulilor de
despărţire în silabe la capăt
de rând, de ortografie şi de
punctuaţie în redactarea de
text
15
instrumente şi procedee
specifice
2.4. Efectuarea de adunări şi 1.1. Identificarea unor
scăderi de numere naturale în caracteristici ale corpurilor
concentrul 0 - 10 000 sau cu vii și nevii
fracţii cu acelaşi numitor 1.2. Utilizarea unor criterii
5.1. Utilizarea terminologiei pentru compararea unor
specifice şi a unor simboluri corpuri,
matematice în rezolvarea şi/sau fenomene și procese
compunerea de probleme cu 3.2. Recunoașterea
raţionamente simple consecințelor propriului
- rezolvarea de exerciţii de comportament
tipul: „Află produsul/ câtul/ asupra mediului
înconjurător
5.3. Rezolvarea de probleme cu 2.1. Identificarea etapelor
operaţiile aritmetice studiate, în unui demers investigativ
concentrul 0 - 10 000 vizând
mediul înconjurător pe
baza unui plan dat
2.2. Aplicarea planului dat
pentru efectuarea unei
investigații a mediului
înconjurător
2.3. Reprezentarea grafică
a rezultatelor unor
observații
realizate în cadrul
diferitelor etape ale

O1: să citească corect,
Obiective
conştient, expresiv, fluent
operaţion textul, adoptând intonaţia
impusă de semnele de
ale punctuaţie;
O2: să explice cuvintele
necunoscute, introducându-
le, ulterior, în propoziţii;
O3: să răspundă întrebărilor
vizând conţinutul textului;
O4: să ordoneye ideile
principale;
O5:Să transforme vorbirea
direct în vorbire indirectă;
O6: să-si coordoneze
mişcările pentru exersarea
actului grafic;
O7:să repreyinte printr-un
desen un moment din text
O8: să manifeste iniţiativă,
plăcere şi atitudine degajată
O1:să citească cvintetul;
O2: să descopere părțile de
vorbire învățate;
O3:să analizeze
substantivele și adjectivele
găsite;
O4:Să trecă substantivele la
numărul plural;
O5:Să transforme după
model;
O6:Să completeze
aritmogriful;
O7:Să scrie caligrafic și
correct;
16
O1: să efectueze exerciţii
rapide de calcul mintal,
folosind proprietăţile
operaţiilor;
O2: să opereze cu numere
naturale, urmărind respectarea
ordinii efectuării operaţiilor şi
folosirea corectă a operaţiilor;
O4: să rezolve probleme cu cel
mult două operaţii;
O5: să recunoască algoritmul
de lucru al problemelor;
O6: să identifice codul;
demersului
investigativ utilizând
tabele, diagrame, formule
simple
2.4. Formularea de
concluzii pe baza
rezultatelor demersului
O1:să citească cu atenție
informațiile pe care le
transmite Geo;
O2:Să scrie atpele de
creștere ale unei broaște;
O3:Să identifice valoarea
de adevăr a propozițiilor;
O4:Să răspundă corect la
întrebări;
O5:să identifice mama și
puiul;
O6:Să completeze spațiile
lacunare;
O7: să facă experimentul
propus cu multă atenție.
 în comunicarea orală.
 conversaţia  conversaţia conversaţia conversaţia
Metode
 explicaţia  explicaţia explicaţia explicaţia
şi  harta textului literar  exerciţiul exerciţiul demonstraţia
cadranul. experimentul
procedee  lectura explicativă  cadranul.
 munca independentă / în
echipă
 fişe de lucru  fişe de lucru  fişe de lucru carton colorat
Mijloace
 dicţionarul ghiceci cu pământ
de seminţe de grâu
învăţămâ
nt
 individual
Forme
 în grup  individual
 individual
de  în perechi individual
 în perechi
organizar  în grup
 în grup
e
 Piţilă, T. ; Mihăilescu,  Piţilă, T. ; Mihăilescu, Curriculum Naţional Curriculum naţional.
Bibliogra
Limba şi literatura română - Limba şi literatura română - -Programe şcolare pentru -Programe şcolare pentru
fie manual pentru cls.a III-a, manual pentru cls.a III-a, învăţământul primar învăţământul primar;
Editura Aramis, Bucureşti, Editura Aramis, Bucureşti,
www.edu.ro
2006; 2006;
 Ilinca, A. , Iovin, I. –  Ilinca, A. , Iovin, I. – I. Neacşu-Didactica
Metodica predării limbii Metodica predării limbii matematicii în învăţământul
române în învăţământul române în învăţământul primar- ghid practic, Ed. Aius,

17
primar, Ediţia a II-a, Arad,
2001;
 Pamfil, Alina – Limba şi
Literatura română în şcoala
primară, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2009;
 Iordăchescu, C. - Să
dezlegăm tainele textelor
literare, Editura Carminis,
Piteşti,2006;
Legende istorice –Eusebiu
Camilar
Legende istorice – Dumitru
Almaş
 www.edu.ro ,
Curriculum naţional.
Programe şcolare pentru
învăţământul primar;
 www.clker.com ;
 www.clipartof.com .
primar, Ediţia a II-a, Arad,
2001;
 Pamfil, Alina – Limba şi
Literatura română în şcoala
primară, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2009;
 Iordăchescu, C. - Să
dezlegăm tainele textelor
literare, Editura Carminis,
Piteşti,2006;
 www.edu.ro ,
Curriculum naţional.
Programe şcolare pentru
învăţământul primar
18
Craiova,2001
V. Pârâială ,D. Pârâială-
,, Matematică” culegere-
auxiliar al manualelor, Ed.
Euristica, Iaşi, 2004 ;
E. Simionică,F. Caraiman ,
,, Matematica
… prin joc”, Ed. Polirom, Iaşi,
1998;
*** www.didactic.ro
Numele :…………………..
Data:26.11.2015

OCAUA LUI CUZA

de Dumitru Almaş
(lectură)
Cuza-Vodă obişnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând şi să se
amestece prin norod.Dorea să afle el însuşi cum trăiesc cei mulţi.Aşa , că într-o zi
şi-a pus căciulă şi suman ţărănesc, a luat două putini cu lapte acru şi s-a dus în
târg, la Galaţi.Pasămite, aflase măria-sa că unii negustori nu foloseau ocaua cea
mare, aşa cum hotărâse o lege din acea vreme,şi căreia poporul îi spunea “ocaua
lui Cuza”.A căutat,deci “ţăranul” să vândă laptele la un băcan despre care se
spunea că n-ar fi tocmai- tocmai cinstit şi vinde cu “ocaua mică” , dar nimeni nu-l
putea prinde cu înşelăciunea.
-Jupâne negustor, nu-ţi iau bani, s-a tocmit “ţăranul”,ci ne învoim ca la şase
ocale de lapte
să-mi dai o oca de untdelemn.
- Bine , a primit negustorul ,clipind şmecher din ochi.
A luat de pe tejghea ocaua mare,”ocaua lui Cuza”,şi-a măsurat
laptele;douăzeci si patru de ocale..A socotit că trebuie să plătească ,în schimb
,patru ocale de untdelemn.
-Caută să-mi măsori drept,cu aceeaşi oca,a stăruit “ţăranul”.
-Nu se poate, că-i plină de lapte.Îţi măsor cu asta!
Şi a scos de sub tejghea altă oca.
-Păi ,ocaua asta-i mai mică, a zis “ţăranul”.
-Ce te pricepi tu,nepricopsitule!Ocaua-i oca şi gata!
Atunci “ţăranul” a scos căciula din cap, a lepădat sumanul şi s-a arătat în
tunica albastră,cu epoleţi auriţi,ca un domnitor.Neguţătorul a înlemnit . De
uimire a scăpat ocaua din mână.
-Ei,negustorule,mai zici şi-acum că nut e-am prins cu ocaua mică?
-Nu mai zic, măria-ta!Iertare,milă,prea bunule!
Cuza-Vodă a poruncit să-i lege de gât două cele ocale şi să-l poarte pe
uliţi,să afle lumea că a căutat să înşele cumpărătorii.
-Să ridice ocalele pe rând ,să le arate lumii şi să spună tare cu care va vinde
şi cu care n-are să mai vândă de-aici încolo.
Străjuit de slujitori domneşti,neguţătorul merge ape uliţi ,ridica ocaua mică
şi striga cât îl ţinea gura:
-Cu asta , nu!
Apoi,ridica ocaua mare şi striga şi mai tare:
-Cu asta, da!
Şi aşa l-au plimbat slujitorii domneşti prin tot târgul:”Cu asta ,nu!”…”Cu
asta ,da!”…Şi i-a fost de ajuns această plimbare ca să se facă om cinstit.

Vocabular
SUMÁN ~e n. 1) Palton lung până la genunchi, confecţionat din postav gros de
casă şi purtat odinioară de ţărani.
 OCÁ, ocale, s.f. Veche unitate de măsură pentru capacităţi şi greutăţi, egală cu
circa un litru (sau un kilogram) şi un sfert; p. ext. cantitate de marfă, de
obiecte etc. egală cu această unitate de măsură; vasul cu care se măsoară. ♢ Oca
mică = măsură falsă, mai mică decât cea legală;
PÚTINĂ, putini, s.f. Vas de lemn, de obicei de forma unui trunchi de con, făcut
din doage legate cu cercuri şi folosit mai ales la păstrarea unor brânzeturi,
murături

Numele: .........................
Data:26.11.2015

Ocaua lui Cuza

de Dumitru Almaş

1. Răspunde la întrebările de mai jos:

- Cum s-a gândit să-i prindă domnitorul pe negustorii necinstiți?

________________________________________________________________
- Cum l-a pedepsit Cuza pe negustorul prins cu ocaua mică?
________________________________________________________________

2. .Scrie ce înţeles are fiecare grup de cuvinte subliniat:

#Vestea s-a răspândit din om în om.

(……………………………………………….)
#El a vorbit cu noi ca de la om la om.
(…………………………………………)
#Aceasta este la mintea oricărui om.
(…………………………………………..)
#Acolo nu-i nici picior de om.(……………………………..)
#Este şi ea om ca toţi oamenii.(………………………………)
#Fii şi tu om!(…………………………………..)
#El este un om şi jumătate.(………………………………)
#Cine te-a făcut pe tine om?(……………………………………………)
#El este omul lui Dumnezeu.(………………………………………….)

(de la unul la altul; sincer,deschis,prieteneşte; a fi foarte clar;nu-i nimeni; om

obişnuit; poartă-te cum se cuvine; a fi de încredere,cu însuşiri deosebite; te-
a educat;om bun)

3. Ordonează ideile în ordinea desfășurării acțiunilor:

 Negustorul necinstit este descoperit de domnitor.
Cuza se interesa de viața poporului.
Unii negustori nu respectau legile țării.
Cuza îl pedepsește pe negustor.

4. Alcătuiește propoziții cu opusul cuvintelor : îmbrăcat, cinstit, mare.

___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
5. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător pentru :
undelemn= __________;
negustor= ______________;
domnitor=___________.
6. Transformă dialogul în povestire!

” - Păi, ocaua asta-I mică, a zis Cuza.

-Ce știi tu, săracule! Ocaua e oca și gata!”

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

7. În cadranul de mai jos realizează un desen reprezentativ pentru text:

Numele: ...................................
Data:26.11.2015

Ocaua lui Cuza

Adjectivul- Parte de vorbire

Se dă cvintetul: Completează tabelele:

Substantivu Felul Număr Ce

Domnitorul l ul denumeşt
Cinstit, inteligent, e
Studiind, luptând, propunând,
A adus tuturor românilor
Unitatea.

a) Subliniaţi cu o linie
substantivele.
b) Subliniaţi cu două linii
adjectivele.
Adjectivul Număru Ce Substantiv
l arată ul a cărui
însuşire o
arată
 Scrie la numărul plural Transformă, după model:
substantivele următoare:
floarea vişinie – florile vişinii – vişiniile flori

iarnă - .......................................... domnitorul cinstit - .................................................

domnitor - ................................... .................................................................................

unire - ......................................... voievodul inteligent - ..............................................

lege - ........................................... ................................................................................

Cine vrea mai mult, poate!!!

Numele: ...................................
Data:26.11.2015

Ocaua lui Cuza

Adjectivul- Parte de vorbire

ARITMOGRIF
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
B

Scrieţi cuvinte cu înţeles opus şi cuvinte cu înţeles asemănător pentru:

1. Cuvânt cu înţeles asemănător pentru demult.......
2. Cuvânt cu sens opus pentru mare........................
 3. Cuvânt cu sens opus pentru leneş.........................
4. Cuvânt cu sens opus pentru rău.............................
5. Cuvânt cu sens opus pentru bogat..........................
6. Cuvânt cu sens opus pentru întuneric.....................
7. Cuvânt cu sens asemănător pentru băiat.................
8. Cuvânt cu sens asemănător pentru amic..................
9. Cuvânt cu sens opus pentru murdar..........................
10. Cuvânt cu sens opus pentru puţin............................
11. Cuvânt cu sens opus pentru noapte..........................
12. Cuvânt cu sens asemănător pentru neliniştit.............

Numele: ...................................
Data:26.11.2015
Numele: ...................................
Data:26.11.2015
 Adunarea și scăderea numerelor naturale 0-10.000
Exerciții și probleme

Dacă reușești să calculezi toate exercițiile de mai jos , atunci vei afla care
este mesajul lui Cuza :

1. Calculați
1 1 3 2 + 5 0 1 + 5 8 4 0 -
2 3 1 2 2 0 4 0 9 9 9

3 7 6 9 + 1 5 0 4 - 6 3 5 1 +
9 6 5 1 4 3 3 2 7 5 9

8 0 9 4 - 5 0 2 8 - 9 9 0 9 -
2 9 4 9 4 8 7 2 1 8 6 6

2. Efectuați operațiile de mai jos:

5437 – 2113 + 1243=

1875 + 124 – 1330 =

2231 + 1023 + 1312

=

9487 – 3125 – 2041 =

3. Află în ce an a urcat la tron Ștefan cel Mare dacă știm că a domnit 47

de ani și a decedat în anul 1504.
 4. Dacă Mircea cel Bătrân s-a născut în anul 1355 și a decedat în anul
1418, iar Alexandru Ioan Cuza s-a născut în anul 1820 și a trăit până
în anul 1873.
Care dintre cei doi domnitori a trăit mai mult și cu cât?
Rezolvare

Răspuns : ____________

5. La târgul din Galați au venit trei țărani care aveau de vânzare grâu.
Primul avea cu 890 kg mai mult grâu decât al doilea, care avea cu
1500 kg mai puțin decât al treilea, despre care se știa că are un număr
de kg egal cu cel mai mare număr natural de patru cifre diferite.Câte
kg de grâu avea fiecare ?
Rezolvare

Răspuns : _________________________

Descoperă mesajul :

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8
 Codul mesajului îl poți descifra aici:

3444 1. S
2541 2. U
4841 3. N
4734 4. T
71 5. E
9110 6. Ț
5145 7. I
156 8. C
8043 9. E
4567 10. I
669 11. M
4566 12. A
4321 13. I
1457 14. B
10 15. U
9876 16. N
8376 17. I
9266 18. !

Anexa 1
 Cine vrea mai mult, poate!!!

Numele: ...................................
Data:26.11.2015

Ocaua lui Cuza

Adjectivul- Parte de vorbire

ARITMOGRIF

1. O D A T A
2. M I C
3. H A R N I C
4. B U N
5. S A R A C
6. L U M I N A
7. P R U N C
8. P R I E T E N
9. C U R A T
10. M U L T
11. Z I
12. A G I T A T

Scrieţi cuvinte cu înţeles opus şi cuvinte cu înţeles asemănător pentru:

13. Cuvânt cu înţeles asemănător pentru demult.......odată
14. Cuvânt cu sens opus pentru mare.........................mic
15. Cuvânt cu sens opus pentru leneş.........................harnic
16. Cuvânt cu sens opus pentru rău.............................bun
17. Cuvânt cu sens opus pentru bogat..........................sărac
18. Cuvânt cu sens opus pentru întuneric.....................lumină
19. Cuvânt cu sens asemănător pentru băiat.................prunc
20. Cuvânt cu sens asemănător pentru amic..................prieten
21. Cuvânt cu sens opus pentru murdar..........................curat
22. Cuvânt cu sens opus pentru puţin.............................mult
23. Cuvânt cu sens opus pentru noapte...........................zi
24. Cuvânt cu sens asemănător pentru neliniştit..............agitat

Anexa 2
 OCAUA LUI CUZA
-miniscenetă într-un act –

PERSONAJELE:
* ALEXANDRU IOAN CUZA
* NEGUSTORUL
* ORDONANŢA LUI CUZA
* PREZENTATORUL

DECORUL ŞI RECUZITA:
* O masă în scop de tarabă/tejghea;
* Două ,,putini”(confecţionate din coli de carton, pe care sunt desenate cu
ceracolor gros ,,doagele”, lipite sub formă cilindrică, pot avea şi torţi);
* Un ,,ciubăr”(se confecţionează ca putinele, dar mai larg);
* Un panou /planşă prin care să se evidenţieze importanţa
zilei de 24 Ianuarie;
*Portretul lui Alexandru Ioan Cuza.

COSTUMELE:
CUZA: ţinuta de domn:veston/sacou, împodobit sugestiv cu
epoleţi, decoraţii, cingătoare, sabie, chipiu cilindric
cu pană prinsă cu o broşă/medalie/stemă;
ţinuta de ,,ţăran”: suman (palton lung, negru sau
un halat flauşat negru), căciulă de miel, ţărănească;
NEGUSTORUL: gras, cu burtă, cu un fel de caftan lung,
încins cu un brâu lat şi cu un acoperământ fistichiu
pe cap;
ORDONANŢA: veston/sacou cu epoleţi şi cingătoare mult
mai puţin ,,ochioase” decât ale lui Cuza, căciulă cu
însemne mai modeste decât ale domnitorului.
 INTERPRETAREA SCENETEI

PREZENTATORUL: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza obişnuia

adesea să se îmbrace ca un om de rând, ca să nu fie recunoscut, şi să
se amestece printre oameni ca să vadă cu ochii lui cum trăieşte
poporul său.
Astfel, într-o zi şi-a pus suman şi căciulă ţărănească, a luat două
putini cu lapte acru şi a plecat la târg, la Galaţi : aflase că era acolo
un negustor de ulei care îi înşela pe cei săraci şi nu folosea ocaua cea
hotărâtă prin lege.

*În timp ce prezentatorul citeşte sau spune din memorie,

,,negustorul” se află la tejgheua lui cu ciubărul/butoiul de ulei şi cu o
cană relativ mare alături. Sub tejghea se află o cană vizibil mai mică
decât prima. Undeva, lângă perete,ajutat de ordonanţa sa, Cuza îşi
pune peste ţinuta domnească ,,sumanul”, căciula şi ia cele două
,,putini”, îndreptându-se apoi către negustorul care stă ţanţoş şi
viclean şi îşi laudă marfa.
NEGUSTORUL(strigând tare, pe cât posibil caraghios, agitându-
se, pentru a amuza publicul):
- Untdelemn buuun!! Untdelemn ieftiiin!! Luaţi de la mine
untdelemn!! Luaţi numai de la mine untdelemn!!
CUZA: ( se apropie smerit de negustor, cu cele două putini în mâini
şi-i vorbeşte cu respect şi teamă:
- Jupâne negustor, am de vânzare lapte acru bun şi proaspăt şi
văd că Domnia-Ta ai untdelemn de care eu am mare trebuinţă. Nu
vei voi să-mi dai pe şase ocale de lapte două ocale de untdelemn?
NEGUSTORUL: ( clipeşte viclean din ochi, îşi freacă mâinile şi
barba, măsurând cu dispreţ ,, ţăranul” şi-i răspunde repede, cu glas
prefăcut)
- Ţi-l iau pe tot, ce să ne mai încurcăm cu şase ocale…Îţi fac un
bine…Uite ocaua, măsurăm laptele mai întâi şi apoi facem socoteala.
Aşaaa…una, două, trei …(aici negustorul mimează că numără
pentru a nu crea un timp ,,mort” prea lung, care ar plictisi publicul)
…douăzeci şi trei, ai douăzeci şi patru de ocale!(se uită în putine şi
adaugă poruncitor) Da’ pune-l şi pe acesta care a rămas pe fund că
nu am umplut bine ocalele…
CUZA:(rugător): Dar, jupâne… erau pline ochi…
NEGUSTORUL:(nepăsător): Lasă, lasă, că faci tu altul! Să-ţi pară
bine că ţi-l iau aşa scump cum ai cerut!
CUZA:(mai rugător):Jupâne…nu-i scump…sunt sărac…numai
laptele acesta îl am…
NEGUSTORUL:(nerăbdător şi iritat): Hai, nu mai lungi vorba!
Să-ţi măsor untdelemnul şi să scap de tine, sărăntocule!
*Negustorul scoate de sub tejghea cealaltă oca, mai mică, şi vrea
să măsoare untdelemnul cu ea.
CUZA:(speriat):Ce faci, jupâne, de ce nu măsori cu aceeaşi oca?!
Asta e mai mică!
NEGUSTORUL:(sigur pe el): Nu se poate, nu vezi că-i plină de
lapte? Se strică untdelemnul! Şi nu-i deloc mai mică…ţi se pare ţie…
CUZA:(cu glas plângător): Jupâne, nu-ţi fă păcat cu mine! Spăl eu
ocaua!!!
NEGUSTORUL:(furios): Ce te pricepi tu, nemernicule, la ocale?
Îţi măsor cum vreau eu!!!
CUZA:(amărât): Nu-i cu dreptate, domnia-ta…
NEGUSTORUL:(strigând furios, cu răutate): Dreptatea o fac eu
cum vreau! Vezi că acum pun argatul să-ţi ardă câteva să te satur de
dreptate!
La aceste vorbe, ,,ţăranul” face semn ordonanţei, schimbă căciula cu
chipiul, îşi scoate sumanul, pe care îl dă ordonanţei şi rămâne în
hainele domneşti. De multă uimire şi spaimă negustorul rămâne
încremenit şi scapă ocaua din mână.
CUZA:(supărat, dar în acelaşi timp demn şi stăpânit): Ei,
negustorule, uite cum te-am prins că eşti lacom, necinstit şi nemilos
cu cei săraci şi nu respecţi legea dreptăţii!!
NEGUSTORUL:(cade în genunchi şi se roagă milog): Iertare,
Măria-Ta, iertare că nu o să mai înşel pe nimeni niciodată...
CUZA:(mai binevoitor): Recunoşti că ai greşit?
NEGUSTORUL:(răspunde pe nerăsuflate): Recunosc, Măria-Ta!
Recunosc!
CUZA:(cu interes ): Şi spui că o să fii om cinstit şi drept de acum
încolo?
NEGUSTORUL:(răspunde repede cu un fel de bucurie): Drept şi
cinstit, jur, Măria-Ta! (apoi întoarce faţa de la domn, spre public şi
spune ca pentru el, cu bucurie răutăcioasă): Am scăpat uşor!
CUZA:(privindu-l lung ): Ca să dovedeşti că vei fi cinstit precum ai
jurat, trebuie să spui şi celorlalţi că trebuie să fie drepţi…
NEGUSTORUL:(îl întrerupe nerăbdător pe domn şi zice repede a
lehamite): Spun, spun, Măria-Ta…
CUZA:(foarte serios şi categoric): Atunci ia sfoara asta, leagă
ocalele una de alta … (îl ajută să lege ocalele, în timp ce negustorului
îi dispare treptat bucuria răutăcioasă şi îi apare o expresie de
îngrijorare) …aşa…pune-le pe după gât şi mergi azi toată ziua prin
târg, până a asfinţi soarele, şi spune tare oamenilor cu care oca
trebuie să măsoare şi cu care nu.
NEGUSTORUL:(îngrozit, disperat, rugător): Măria-ta, ai milă, o
să râdă lumea de mine!!! Vai, o să fiu de râsul calicilor…
CUZA:(îl întrerupe sever): Vrei altă pedeapsă poate? Să-ţi iau
averea pentru necinste e mai bine?
NEGUSTORUL:(speriat peste măsură, cu ochii mari, răspunde cu
supunere, bâlbâindu-se caraghios): Vai, nu! Spun, merg, strig, leg,
măsor, numai nu-mi luaţi bănişorii…
Cu ocalele după gât, negustorul dă un ocol prin faţa spectatorilor,
ridicând, pe rând, câte o oca şi strigând: Cu asta – da! Cu asta – nu!
Cu asta – da ! Cu asta – nu!
În urma lui ordonanţa domnitorului îl scutură de mânecă atunci
când se opreşte din strigat – e suficient să strige de cinci – şase ori.
DUPĂ TERMINAREA ,,OCOLULUI PRIN TÂRG”
ACTORII SE GRUPEAZĂ ŞI FAC O REVERENŢĂ ÎN
FAŢA PUBLICULUI.