Cum învaţă elevii:stilurile de

învaţare

SÂRB MARINELA LUCIA

Din perspectiva Cornett
lui Pashler observă
Stilurile de învăţare se
referă la modul în care - stilul de învăţare este
“elevii diferă referitor la relativ stabil , schimbările
tipul de instruire pe care-l fiind mai degrabă
primesc şi este eficient in calitative , şi repezintă un
ceea ce-l priveşte.” rezultat al matutizării şi al
stimulilor din mediu.
Perspectiva lui Reid care observă că stilurile de învăţare au la bază
factori de influenţă şi factori mediatori

FACTORII DE INFLUENŢĂ FACTORII DE MEDIERE

 Cultura celor care învaţă
 Personalitatea
 Climatul şcolar
 Mediul
 Stilul de predare
 Stilul de gândire
 Mediul si dinamica clasei
 Conştiinta de sine
 Curriculum
(perspectiva metacognitivă
centrată pe conceptul “gândire  Aşteptările şcolii în ceea ce-i
despre gândire”). priveşte pe elevi .
Modelul lui Vermunt -4 tipuri de stiluri de învăţare
Elevul centrat Elevul centrat pe Elevul centrat pe Elevul care nu
pe înteles aplicare reproducere este centrat pe
nimic
-caută relaţiile - Este interesat de - Îşi doreşte doar - Consideră că este
între idei , detaliile practice să înveţe pe de rost greu să înveţe şi
pentru a lua note are puţină
construieşte pe şi exemplele
baza bune la examen . încredere în sine
concrete şi îşi (de aceea este
conoştinţelor dependent de
dobândite doreşte să aplice
ceea ce a învăţat sprijinul şi
anterior şi este direcţionarea
motivat în realitate . oferite de
intrinsec ( de profesor).
studiul
materiei , si nu
de recompense
exterioare ).
Modelul Honey si Mumford

Activiştii
Reflexivii

Stiluri de
învatare

Teoreticienii Pragmaticii
Activiştii : flexibili şi cu mintea deschisă , gata să treacă
la acţiune ,le place să descopere noi situaţii , deoarece
sunt persoane pozitive , optimiste. Le plac situaţiile “ pe
muchie de cuţit”în care trebuie să găsească rapid
soluţii.Uneori se “aruncă cu capul înainte”fară să
reflecteze la ce se poate întampla.Cuvântul de ordine este
“Totul trebuie încercat o dată”.
Reflexivii : atenţi ,iau lucrurile metodic,sunt buni
ascultători ,au tendinţa de a face un pas înapoi,îşi asumă
greu riscuri. Cuvântul de ordine “Îmi trebuie ceva timp
pentru a mă gândi la asta”.
Teoreticienii : persoane raţionale , obiective , dar nu
suportă ambiguitatea ; când lucrurile nu sunt
clare.Cuvântul de ordine este “Cum se potriveşte asta cu
rezultatele pe care le-am obţinut data trecută?”
Pragmaticii: sunt realişti , punctul lor forte este că ştiu să
testeze lucrurile în practică , le plac discuţiile şi
informaţiile “la obiect”,sunt persoane orientate spre latura
tehnică a ceea ce învaţă. Cuvântul de ordine : ,,Ce
înseamnă asta în practică?”
Activităţi didactice
Activiştii
reactionează Reflexivii
bine la
E-learning ,ascultarea
Învăţarea prin unei
acţiune prezentări,observarea
altora în jocul de rol

Studiul individual
Jocurile de
simulare,jocuri de rol
Stiluri de invatare

Teoreticienii Pragmaticii
Exerciţiile care au Învăţarea prin
un singur acţiune, discuţii
răspuns,
ascultarea unei în grupuri mici,
prezentări proiecte
Discuţii în
Exercitţi pe care le grupuri mici ,
rezolvă de unii activităţi de
singuri rezolvare a
problemelor
Modelul Coffield -o altă caracteristică a stilurilor de învăţare se
bazează pe determinatele diferite date de funcţionarea creierului
Cvadrantul A Cvadrantul Cvadrantul C Cvadranul D
(partea stangă a B(partea sangă a (partea dreaptă (partea
creierului, creierului ,limbi a creierului, dreaptă a
cerebral) c) limbic) creierului ,cereb
ral)
Logico-analitic -secvenţial -emoţional, -vizual
-Cantitativ -organizat interpersonal -holistic
-Factual -planificat -senzitiv -inovativ
-Critic Atent la detalii, -Kinestezic -conceptual ,
-Acest cvadrant structurat -Simbolic intuitiv
corespunde -acestui cvadrant -Corespunde -acestui cvadrant
stilului A îi corespunde stilului C îi corespunde
(teoreticienii – stilul (umaniştii- stilul D
sinele rational) B(organizatorii- Sinele centrat pe (inovatorii –
sinele centrat pe sentimente) sinele
siguranţă) experimental)
Modelul McCarthy si O’Neill-Blackwell

Stilul 1 • Imaginativul-caută înţelesul a

ceea ce învaţă, ”arborele”,
realitatea , este curios,
• punct forte-imaginaţia si inovaţia.

• Analiticul-caută fapte ,tinde să

critice informaţia şi să găsească
Stilul 2 date ,învaţă bine când ascultă şi
priveşte.Puncte tari:creează
concepte si modele.
 • Realistul- simte nevoia de a cunoaşte
cum funcţionează lucrurile ,îi place să
Stilul 3 rezolve probleme şi are o toleranţă
limitată pentru ideile
“ciudate”.Punctul forte:aplicarea in
practica a ideilor învăţate”(CUM?)

Stilul • Dinamicul- caută noile direcţii şi

posibilitătţ ascunse , învaţă uşor prin
încercare şi eroare(descoperire).

4
Întrebarea care il caracterizeazaă–
Dacă?
Modelul lui Butler
Îşi planifică
bine
activitatea
Munceşte
Ia notiţe
mai bine în
detaliate
mod solidar

Stilul
A
 Se descurcaă
mai bine in
scris
-rezolvă Are nevoie de
multă
probleme. informaţie
precis.’ pană să
meticulos înceapa lucrul

Stilul
B
 Este relaxat şi
reflexiv ,este
entuziast

Are deschidere Poate fi uşor de

mai mare spre distras de la
creativitate activitate

Stilul C
 Este deschis
spre
nou ,preferă să
citească in
diagonală
Este
Persoana
comunicativ si
guvernată de
lucrează mai
spontanietate
bine cu ceilalţi

Stilul D
Modelul lui Kolb

2.Cele referitoare la
observaţia de tip reflexiv

3.În aria
1.Cele care ţin conceptualizării
de experienţa Abilităţi abstracte
concretă

4.Cele care se referă la

experimentarea activă.
• Kolb a dezvoltat un inventar al stilurilor de
învatare axat pe două axe:abstract-concret
şi activ –reflexiv.Aplicând inventarul ,
autorul ajunge la patru stiluri individuale
de învăţare:
Convergenţii Divergenţii Asimilatorii Adaptativii
-dominaţi de -se află la polul -sunt dominaţi de Punctele lor forte
conceptualizarea opus faţa de conceptualizarea se situează la
abstractă si convergenţi şi sunt abstractă şi convergenţa
experimentală rezultatul observaţia concretă si
activă combinării reflexivă . experimentarea
experienţei activă.
concrete cu
observarea
reflexivă.
Identificarea stilurilor de învăţare
Canalele senzoriale Tipul de organizare
Tipul de informaţie utilizarea cu a informaţiilor
preferată (senzorială precădere(tipul preferată de
sau intuitivă) vizual, auditiv, elev(inductivă sau
Kinestezic) deductivă)

Abilitatea de a Tipul de înţelegere a

procesa continutului
informaţiile (activ învăţat(secvenţială
sau reflexiv) sau globală)
Temele pentru acasă
Avantaje Dezavantaje
 Promovează autodisciplina la  Poate să apară un efect de
elevi , independenţa şi satietate , să se înregistreze o
responsabilitatea. stare de apatie .
 Îl ajutăpe elev să înveţe să-şi
 Tendinţa de a copia tema de
planifice eficient activităţile.
la alţi colegi.
 Încurajează o memorare mai
bună , o creştere a înţelegerii , se  Creşterea diferenţelor dintre
promovează o gandire elevii buni şi cei slabi în clasă.
critică ,este facilitată formarea
conceptelor.
 Atitudine mai bună faţa de
şcoala.
Rolul profesorului
Vaughn ne oferă câteva idei referitoare la modul in
care profesorul ar putea face ca temele să fie mai bine
adaptate pentru elevi:
1. Cadrul didactic trebuie să explice elevilor cum se face
tema.
2. O idee mai bună ar fi ca tema să înceapă în clasă ;
elevii vor avea ocazia să pună întrebări.
3. Atunci când rezolvarea temei începe în timpul orei
de curs ,este bine ca elevii să fie lăsaţi să lucreze
împreună.
Rolul părintelui:
Rolurile pe care trebuie să le îndeplinească părintele
pentru a fi un adevarat sprijin pentru copilul său în
relaţie cu şcoala:

INTERACTIONEAZĂ CU PROFESORUL
STABILEŞTE PSIHOLOGICA ŞI FIZICA PENTRU REALIZAREA TEMEI
MONITORIZEAZĂ REALIZAREA TEMEI
PREMIAZĂ EFORTUL COPILULUI de a realiza tema
Cateva cuvinte despre evaluare
Autorul cărţii a scris un mic aforism , care rămâne valabil şi
asupra căruia ne îndeamnă să reflectăm :

“Evaluarea trebuie sa fie trambulina care arată cat de mult poţi

să sari , nu ghilotina cu care profesorul iţi taie aripile”
Teoria eghitatii – dezvoltata de Adams- s-a focalizat pe
percepţiile oamenilor cu privire la cât de corect sunt trataţi
în comparaţie cu colegii lor. Grila include : nivelul de
educaţie, experienţa , efortul depus şi abilitaţile . Este
prezentă peste tot în viaţa noastră. Ca profesor la clasă
putem să acţionăm nepotrivit!
 Tipologia erorilor de evaluare
1. Efectul halo-” o forma de observaţie, care este
potenţial inexactă,deoarece se bazează pe o anumită
trasatură de personalitate ce conduce la ganeralizare
falsă”.
2. Eroarea de anticipaţie – eroarea profesorului poate să
fie simplul fapt că se asteaptă ca un elev să ia o notă sau
alta. Poartă denumirea de efectul Pygmalion.
3. Efectul blând definit de J.Green ca fiind eroarea de
evaluare ce presupune tendinţa de a aprecia cu
indulgenţă persoanele cunoscute în comparaţie cu
persoanele mai puţin cunoscute.
4.Efectul “nivelării” – apare atunci când profesorii au
tendinţa de a-i include pe toţi elevii în categoriile de
performanţă medie,
5.Efectul de similaritate – îl mai întâlnim sub
denumirea de eroarea “la fel ca mine”.
6.Efectul de contrast- presupune un impact al
contextului în evaluare.
7. Efectul de ordine şi eroarea de ancorare-
preofesorul s-a ancotat într-un mod de notare şi îi
este greu să iasă din el.
8.Eroarea logică-presupune că evaluatorul evaluează un
aspect ,dar de fapt evaluează altul.
9.Efectul asprimii- foarte stricţi în notare.
10.Efectul recenţei - când trebuie se evalueze un elev la
nivel global ,profesorul îşi aminteşte doar unele rezultate
ale acestuia.La polul opus se află efectul de primaritate.
Toate aceste erori sunt aspecte pe care fiecare profesor
trebuie să le cunoască ,să le observe la colegii dascăli
şi la el însuşi şi să încerce să diminueze impactul
negativ pe care pot sa-l aibă în gestionarea relaţiei
dintre el şi elevii săi.
De la empatie la gestionarea mediului
relaţional
Dacă elevul nu se simte bine la şcoală , atât părinţii cât şi
dascălii sunt contrariaţi.
Există două tipuri de reacţie:
1. SĂ ÎL LĂSĂM SĂ SE EXPRIME AŞA CUM TREBUIE
2. SĂ ÎI CEREM SĂ REPRIME CEEA CE SIMTE , NU-I DĂM
VOIE SĂ NE SPUNĂ CEEA CE GÂNDEŞTE. (,, Nu ai voie să
gândeşti /simţi astfel” , eventual printr-o tentativă de
învinovăţire “Cum poţi să simţi/spui aşa ceva? Şcoala te
ajută să devi om”.
Briers observă că este util să le permitem copiilor şi gama
sentimentelor negative, chiar dacă acest lucru este
devastator pentru adult .
 Cum se obţine empatia?

Empatia a fost analizată pe cel puţin trei paliere:

(1) să cunoşti ce simte cealaltă persoană ;
(2) să simţi ceea ce simte cealaltă persoană ;
(3) să răspunzi cu compasiune la problemele celeilalte persoane.
Empatia presupune să intrăm în mintea elevului nostru. Mai
însemnă să ,,reacţionezi la sentimentele oamenilor ,şi nu la
cuvintele lor”.(Dawson)
Astfel un prim pas e să ne punem în ,,pielea celuilalt”, prin imitarea
stilului verbal. Alţi autori ajung la imitarea limbajului şi a
limbajului corpului.
Profesorul trebuie să-l întrebe din când în când pe elev cum stau
lucrurile. Empatia creează un mediu relaţional sănătos.
Managementul comunicării
Commarmond si Exiga observa că audienţa trebuie să fie:
 INTERESATĂ
 IMPRESIONATĂ
 CONVINSĂ
 GATA DE ACŢIUNE
Profesorul trebuie să ştie să vorbească , să ştie să incite (şi
uneori acest lucru este mai important decât ceea ce
spune).Profesorul trebuie să devină un profesionist al
comunicării , să înveţe anumite elemente şi să exerseze un
set de strategii de comunicare care să-i ofere un evantai larg
de posibilitate de reacţie.