CONSILIERE ȘI DEZVOLTARE

PERSONALĂ
Stilurile de învățare-modelul
KLOB
 Scurt Istoric
• David A. Kolb (1939 - )
• Este un teoretician american cu interese
și publicații care se concentrează pe
învațarea experențială, schimbarea
individuală și socială, dezvoltarea
carierei și educației executive și
profesionale.
• El este fondatorul și creatorul fundației
“Sistemelor de învățare bazate pe
experiență”
 Teoria stilurilor de invatare:
• Instruirea este concepută ca un proces ce decurge în patru etape,
• iar stilul de învăţare este preferinţa pentru două etape “vecine” :
conceptualizarea abstractă Versus experienţă concretă

experimentare activă Versus observarea reflexivă

• David Kolb a stabilit principiile acestora, conceptualizîndu-le ca un
continuum, după cum urmează:
1) Experienţa concretă: a fi implicat într-o situaţie experenţială inedită.
2) Observarea reflexivă: a observa pe alţii sau a se observa pe sine însuşi.
3) Conceptualizarea abstractă: a crea teorii pentru a explica cele observate.
4) Experimentarea activă: a utiliza teoriile pentru a soluţiona probleme, a
lua decizii.
 Activitate practică - Chestionar Stil de învățare - Kolb

Chestionarul Kolb conține 12 itemi cu 4 posibilități de răspuns:

4 = cel care vi se potrivește cel mai bine;
3 = cel care vi se potrivește mai puțin bine;
2 = cel care vi se potrivește acceptabil;
1 = cel mai puțin asemănător cu dumneavoastră.
Fiecare răspuns este completat în propria coloană, iar la final se face un scor al
fiecărei coloane în parte. Cele 4 coloane ale fiecărui item sunt asociate cu
cele patru stadii din ciclul învățării. Se calculeaza ca=C-A și db=D-B
 Experienţă concretă EC – “a simți”

-10 -15 -20 -25 -30 -35

ACOMODATOR DIVERGENT

35 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 -15 -20 -25 -30 -35

Experimentare activă (EA) Observaţie reflectivă OR
35 30 25 20 15 10
“a gândi” db “a observa”

CONVERGENT ASIMILATOR

ca

Conceptualizare abstractă (CA)

“a face”
Pentru a stabili cele patru stiluri de instruire, Kolb face referinţă la patru
procese fundamentale de învăţare:

Observarea

Gândirea

Emoția

Acțiunea
Emoția și simțurile (experiența concreta)
• Subiecții “doar” percep informația.
• persoanele fac raţionamente, în baza emoţiilor şi sunt empatice.
• consideră că abordările teoretice sunt inutile şi preferă să trateze
fiecare situaţie drept un caz unic.
• învaţă cel mai eficient atunci când li se aduc exemple concrete şi
când se pot implica în activităţi.
• Ei tind să relaţioneze cu colegii, dar evită autorităţile.
• Instructorul/profesorul are doar rolul de “salvamont” în instruirea
unor astfel de educabili – autodirectivi şi autonomi.

Observarea (Observarea reflexivă)

• indivizii reflectă felul în care informaţia va afecta anumite
aspecte ale vieţii.
• tentativă imparţială şi reflexivă de abordare a instruirii.
• se bazează pe observaţii minuţioase.
• preferă lectura şi scrierea.
• aşteaptă de la profesor interpretări experte, dorind ca acesta să le
fie şi ghid, şi maestru în repartizarea sarcinilor.
Gîndirea (Generalizarea abstractă sau conceptualizarea)
• Subiecţii compară felul în care informaţia corespunde experienţei
anterioare.
• prezenţa unei abordări analitice, conceptuale despre învăţare,
care corelează semnificativ cu gândirea logică şi evaluarea
raţională.
• sunt mai mult orientaţi spre obiecte şi simboluri.
• învaţă mai eficient atunci când sunt direcţionaţi de o autoritate şi
în situaţii impersonale care accentuează teoria şi analiza
sistematică.
• Preferă lecturile teoretice şi exerciţiile de reflectare.
Acţiunea (Experimentarea activă)
• se gândesc în ce fel informaţia nouă ar putea să le ofere şi
modalităţi inedite de a acţiona.
• învaţă mai eficient atunci când se pot angaja în proiecte, teme
pentru acasă sau discuţii în grup, detestând lectura.
• Sunt preferate feedback-ul colegilor, autoevaluarea şi
autodirecţionarea.
• Sunt extrovertiți.
 Activii
Teoreticienii
(sau
(sau Asimilatorii) Acomodatorii)
Stiluri personale
de invatare
Pragmaticii Reflexivii
(sau (sau Divergenţii)
Convergenţii)
 Stilul convergent (Pragmatici) – conceptualizare abstractă şi
experimentare activă:
• acumulează cunoştinţele prin analiză şi apoi aplică noile idei/concepte în
practică.
• abilitatea de a aplica ideile noi este punctul forte al acestora.
• sistematizează informaţia prin intermediul raţionamentelor ipotetico-
deductive.
• pun un accent deosebit pe gîndirea raţională şi concretă, rămînînd relativ
“reci”
• decât să “irosească” timpul cu oamenii, ei preferă să mediteze, să inventeze
ceva.
• preferă sarcinile tehnice şi mai puţin chestiunile sociale şi interpersonale
• cariere: specialist, tehnologie
 Stilul divergent (Reflexivii)– experienţă concretă şi
observare reflexivă:
• acumulează cunoştinţe cu ajutorul intuiţiei.
• îşi utilizează la maxim aptitudinile imaginative şi abilitatea de a vedea
situaţii complexe din mai multe perspective, ajungînd, prin sinergie, la
formarea unui gestalt semnificativ.
• posedă, de asemenea, abilitatea de a integra eficient informaţia într-un tot
întreg.
• punctul forte al divergenţilor îl constituie abilitatea lor imaginativă, fiind
consideraţi opuşii convergenţilor.
• interese culturale largi, preferă să acumuleze informaţii, imaginativi,
sensibilitate la emoţii
• subiecţii sînt emoţionali şi excelează în artă, literatură, spectacole, servicii
 Stilul asimilator (Teoretic)– conceptualizare abstractă şi
observare reflexivă:

• abilitatea de a crea modele teoretice şi raţional-inductive este punctul

lor forte.
• învaţă prin analiză, planificare şi reflectare.
• nu pun accentul pe aplicarea practică, ci se focusează pe dezvoltarea
teoriilor, deseori ignorînd faptele dacă acestea nu corespund cu
teoria.
• cariere: informatică, comunicaţii, ştiinţă
 Stilul acomodator (Activii) – experienţă concretă şi
experimentare activă:

• excelează în situaţiile în care trebuie să aplice teoriile ştiute unor

circumstanţe specifice.
• punctul forte al acestora este abilitatea de a realiza ceva şi de a se
implica într-o nouă experienţă.
• abordează problema într-o manieră intuitivă, mergînd pe calea
încercărilor şi erorilor.
• ei obţin cunoştinţe mai curînd de la alte persoane decît prin
intermediul abilităţilor lor analitice.
• sunt cei care-şi asumă riscuri.
• tendinţă de a se baza pe instincte şi mai puţin pe analize logice
• cariere de acţiune: marketing, vânzări
 Activitate practică 20 minute

Identificați caracteristicile celor patru stiluri pentru

următoarele situații:

1. Învățarea mersului pe bicicletă

2. Învățarea unui program informatic
3. Învățarea algebrei
Învațarea mersului pe bicicletă:
• Reflexivii – se gândesc la ciclism și privesc alte persoane care
se plimbă cu bicicleta.
• Teoreticienii – înțeleg care este tehnologia mersului pe bicicletă
și au convingere fermă că o vor face și ei în curând.
• Pragmaticii – solicită indicații practice și tehnici de conducere
de la un expert.
• Activii – se urcă pe bicicletă și încearcă să nu cadă de pe ea .
Învățarea unui program software:
• Reflexivii – se gândesc la ceea ce ar putea face chiar acum.
• Teoreticienii – citesc un manual pentru a face față situației.
• Pragmaticii – folosesc persoane din anturajul sau pentru a știi ce
trebuie să facă.
• Activii – se așează la calculator și încearcă să lucreze.

Învățarea algebrei:
• Teoreticienii – ascultă explicațiile de rigoare.
• Pragmaticii – avansează pas cu pas.
• Activii - practică.
• Reflexivii – te plictisesc, povestindu-ți despre ecuații
 Eu și elevii mei (suport de curs)
Realizați portrete al elevilor de la - clasa a Va și a VIa / a VIIa și a
VIIIa – din perspectiva:
• nevoilor de cunoaștere
• intereselor specifice vârstei
• canalelor comunicaționale eficiente
Analiza activității/evaluare
• Care sunt nevoile dominante ale copiilor la această vârstă? Cum
pot ele să fie împlinite/satisfăcute în activitatea școlară? Dar la
disciplina CDP?
Timp de lucru 15 minute
 Tema nr. 5:
Evaluarea nivelului de
performanță al elevilor
Evaluarea formativă sau de progres, prin realizarea portofoliului personal
de învățare
• produse ale activității
• diplome și certificate
• fișa de feedback în perechi sau în grup
• fișa de feedback din partea profesorilor
• resurse pentru învățare-linkuri, noțițe, imagini etc.

Evaluarea sumativă la final de semestru/an școlar/ciclu gimnazial va

cuprinde:
• prezentarea portofoliilor în cadrul unor evenimente (ex. Seara părinților)
• fișa de autoevaluare/reflecție individuală
• fișa de feedback din partea profesorului
 Portofoliul de învățare – Instrument de evaluare

La ora de Consiliere și dezvoltare personală, o atenție deosebită va fi acordată

constituirii portofoliului personal de învățare, înțeles atât ca proces de învățare,
dar și ca produs al învățării elevilor.

Din această perspectivă, constituirea portofoliului este o activitate integrată

permanent în toate activitățile de învățare realizate la disciplina Consiliere și
dezvoltare personală.

Ca urmare, portofoliul cuprinde piese rezultate din activitățile realizate de elevi

la fiecare oră de curs.
Este important ca încă din primele zile de școală să se dezbată împreună cu
elevii importanţa portofoliului și a rolului acestuia în învățare.
 În realizarea portofoliului personal de învățare, cadrul didactic va
oferi feedback permanent elevilor faţă de progresul personal, va
încuraja exprimarea ideilor/argumentelor personale și punerea
întrebărilor, va expune şi valoriza produsele activității fiecărui elev,
va organiza momente de autoevaluare şi de reflecţie.

Se oferă, astfel, cadrul exprimării emoţiilor şi a atitudinii elevilor

faţă de progresul în învăţare, valorizarea intereselor şi abilităților
personale, conturarea perspectivei pozitive asupra resurselor
personale ale fiecărui elev și contribuie totodată la dezvoltarea
coeziunii grupului.
.
Sarcină de lucru

1. Concepeți o fișă de evaluare a nivelului de competențelor

specifice la CDP, fișă ce va fi discutată cu părintele, în cadrul
întâlnirilor individuale.
2. Profilul de formare al absolventului prezentat părinţilor(clasa
a VIII a)

Timp de lucru 20 minute

Dincolo de trunchiul comun: programa de
optional
  În proiectarea unei programe de CDS eficiente este necesar să se țină
cont de aspectele particulare ale elevilor, respectiv de nevoile lor
specifice, fie că este vorba de clasa a V-a, a VI-a, a VII-a sau a VIII-a, unde
Planul cadru de învățământ prevede posibilitatea alocării unor ore (0-2)
pentru implementarea la clasă a cursurilor opționale CDS (Anexa 2 la
OMENCS 3590 din 5.04.2016).

  Curriculumul propus ca disciplină opționala la CDP - este necesar să se

fundamenteze pe o prealabilă, serioasă și documentată analiză de nevoi a
spațiului socio-educațional, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor
comunității, ale școlii, ale elevilor și, mai ales, pentru a aduce în mod real
un plus competențelor de adaptare la viață și societate ale copiilor.
 
Tipuri de optional la disciplina CDS
Opţionalul la nivelul disciplinei:
 respectă modelul de proiectare curriculară utilizat în programele școlare de
trunchi comun;
 urmărește fie aprofundarea unor aspecte prevăzute în programele școlare de
trunchi comun, fie extinderea prin includerea altor capitole ale unei discipline
care nu sunt incluse ca atare în programa școlară de trunchi comun, fie
vizează o disciplină care nu este prevăzută ca atare în planul-cadru sau care nu
apare la o anumită clasă/ciclu curricular;
 caracteristici ale programei școlare de opțional- noi competențe, noi activități
și noi conţinuturi, altele decât cele din programa de trunchi comun a
disciplinei.
 Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare:
 
 presupune dezvoltarea unor competențe care aparțin a cel puţin două
discipline din arii curriculare diferite; în acest caz, informaţiile cu
care elevii vor opera au un caracter complex şi, ca atare, permit
dobândirea de achiziţii cognitive de tipul generalizării, al transferului
etc.
 caracteristici ale programei școlare de opțional -noi competențe de
referinţă şi noi conţinuturi complexe (noutatea este definită faţă de
programele disciplinelor de trunchi comun implicate în integrare).
  
 
Nota de prezentare

Structura cursului optional CDS la Consiliere si dezvoltare

personala
•Va avea ½-1 pag.
•De ce se propune curriculumul opțional, căror nevoi și interese ale
copiilor răspunde acesta..
•Ce își propune opționalul să dezvolte la copii...
•Ce beneficii la nivel personal/școlar au copiii ca urmare a parcurgerii
acestui opțional..
•Sugestii metodologice: tipuri de metode de învățare, nu descrierea
metodelor
•Metode de evaluare: tipuri de probe ce definesc opționalul propus, nu
descrierea probelor
•Materiale auxiliare recomandate
Competențele generale – vizează achiziţiile elevului pe întregul
parcurs al studierii respectivei discipline.
•Competențe generale ale disciplinei CDP
•Adoptarea atitudinilor pozitive faţă de sine şi a unui stil de viaţă
sănătos și echilibrat
•Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în contexte școlare și
extrașcolare
•Reflectarea asupra motivației și eficacității strategiilor pentru progres
în învățare
•Luarea deciziilor legate de continuarea studiilor şi carieră prin
valorificarea informațiilor despre sine, educație și ocupații
In elaborarea opționalelor integrate, competențele generale sunt
construite de cadrul didactic, plecând de la temele centrale ale
opționalului, acele idei-forță, inițiale, de la care pornește demersul
pedagogic.
Competențe specifice și exemple de activități de învățare, specifice opționalului propus

 Acestea vor fi formulate de către cadrul didactic pornind de la

competențele generale, în acord cu nevoile identificate la elevi, pentru care
se dezvoltă și se implementează opționalul. Vor avea un caracter mai
specific, orientat spre obținerea performanței vizate.
 Competenţa este corect formulată dacă defineşte un rezultat aşteptat
al instruirii care poate fi performat şi verificat.
 Competențele vizează: cunoștințe, abilități și atitudini.

cunoștin
te

COMPETEN
ȚĂ
abilită atitudi
ți ni
 Conţinuturile
Contribuie la realizarea competențelor specifice. Pot fi organizate din
perspectiva domeniilor tematice ale disciplinei CDP din TC, sau, în cazul
opționalului la nivelul mai multor arii, fiind conținuturi noi, rezultate din
corelarea domeniului tematic al disciplinei CDP cu domeniile altor
discipline.
•Domenii de conținut specifice disciplinei CDP
•Autocunoaştere și stil de viaţă sănătos
•Dezvoltare emoţională şi socială
•Managementul învăţării
•Managementul carierei.
 Sugestii metodologice
Cuprind informații despre strategiile didactice recomandate:
 
 Modalitățile de evaluare: proiecte, portofolii, fișe de auto/inter-evaluare, fișe de auto-
reflecție, fișe de feed-back/ autoevaluarea, evaluarea în perechi etc.
 Materiale auxiliare ce pot fi folosite ca suport de curs al opţionalului: Pot fi recomandate
ghiduri, materiale educative recunoscute sau poate fi elaborat un suport de curs propriu
opționalului propus, cuprinzând descrierea detaliată a activităților de învățare/evaluare. In
acest caz, el va fi atașat propunerii de optional.
 
Bibliografia
Se va menționa suportul bibliografic utilizat (autor, titlu, editura), pentru resursele utilizate
în implementarea la clasă a disciplinei cât și în elaborarea suportului de curs, ce însoțește
propunerea de CDS.
 
 Sarcină de lucru (activitate individuală)
Propuneți un nume de opțional la CDS în funcție de:
https://
docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdn2wMJv8Gbodl6m98C7P4ZbUNczNNptUud-nvV
RIsrZ0LIng/viewform?usp=sf_link

cadrul social în care trăiesc elevii;

 preferințele / interesele elevilor;
 aptitudinile /abilitățile elevilor ;
 nevoile comunității.
Argumentați!
• Timp de lucru 15 minute
 Evaluare sesiune

Pe o scală de la 1 – 5, apreciați notând pe chat, cât de utilă v-

a fost sesiunea de formare:

Explicați alegerea făcută prin 3 termeni.

În unele zile
este dificil să
găsim
motivația...
În alte zile
motivația ne
găsește pe
noi....
https://i.imgur.com/qC4hEj3.jp
g
 Eu și elevii mei (suport de curs)
Realizați portrete al elevilor de la - clasa a Va și a VIa / a VIIa și a
VIIIa – din perspectiva:
• nevoilor de cunoaștere
• intereselor specifice vârstei
• canalelor comunicaționale eficiente
Materiale utilizate: Foi de flipchart, carioci, culori, post-it-uri etc.
Analiza activității/evaluare
• Care sunt nevoile dominante ale copiilor la această vârstă? Cum
pot ele să fie împlinite/satisfăcute în activitatea școlară? Dar la
disciplina CDP?
Temă online
Elaborați (la alegere) o schiță de activitate la
disciplina DP (competențe, titlu, obiective, scenariu,
strategii/metode/tehnici, timp, resurse,
analiză/evaluare) sau proiectul unei unități de
învățare la DP care să promoveze strategii
educaționale interactive și să respecte principiile de
abordare a acestei discipline.