ÎNVĂŢAREA EXPERIENŢIALĂ

PENTRU ADULŢI
Care sunt calităţile pe care ar trebui să le aibă un formator?
 TRAINERUL

Ce este mai important?

 materialul prezentat
sau
 trainerul.

Ce este mai important?

 scenariul
sau
 actorul.
 ROLUL TRAINERULUI:

Trainerul:
 “şef de orchestră” care trebuie să fie atent la toţi
“instrumentiştii” – menţine direcţia şi controlul
întregului ansamblu.

 ghidează participanţii să înveţe cel mai folositor

pentru fiecare.

 nu oferă sau sugerează concluziile ci mai degrabă

încurajează participanţii să analizeze experienţele
trăite şi experienţele şi cunoştinţele anterioare.
 Trainerul trebuie să aibă în vedere pe tot parcursul
procesului de învăţare 10 faţete ale procesului în acelaşi
timp:

1. Ce s-a spus până în momentul respectiv.

2. Cum se leagă partea pe care urmează s-o prezinte

cu ceea ce s-a spus deja.

3. Conexiunea între ceea ce s-a spus şi ce urmează

trebuie să fie uşoară şi logică.

4. Care este punctul cheie al fiecărui capitol.

5. Cum primeşte audienţa mesajul.
 A fost înţeles, merge mai departe;
 Dacă sunt multe lucruri neclare ce tehnică
foloseşte:
 întrebări;
 exerciţii de grup;
 mai sunt exemple - din partea trainerului:
- din partea audienţei;
 desene;
 diagrame.

6. Ce tehnică este mai bună pentru sublinierea

punctului cheie.

7. Integrarea nevoilor participanţilor pe parcursul

trainingului.
 8. Respectarea designului din punct de vedere al
timpului.

9. Confortul sălii de curs, temperatura, locurile.

10. Unde se află cu desfăşurarea agendei:

 se apropie pauza;
 s-au îndeplinit obiectivele.

Trainerul trebuie să îndeplinească aceste roluri ştiind

când să sară de la unul la altul şi când să le îndeplinească
simultan.
ROLURILE FORMATORULUI:

 intermediază între cunoaştere şi experienţă;

 catalizator al procesului de dezvoltare de

competenţe;

 supervizor;

 facilitator.
Ce trebuie să ştie un formator?

 să analizeze nevoile grupului ţintă şi să identifice

nevoile de formare;

 să definească obiectivele de învăţare;

 să transmită abilităţi unui grup ţintă în mod interactiv

cu un scop definit;

 să elaboreze un plan de activităţi / formare;

 să adapteze informaţia la nevoile grupului ţintă;

Ce trebuie să ştie un formator?

 să mobilizeze grupul;

 să folosească un limbaj simplu;

 să comunice / să primească feed-back / să genereze

feed-back;

 să formeze competenţe;

 să fie capabili să se autoevalueze / formeze continuu.

ÎNVĂŢAREA CLASICĂ vs ÎNVĂŢAREA
EXPERIENŢIALĂ
FORMARE sau PREDARE?

Facilitator sau Expert

Practică sau Teorie

(Inter)Activ sau Pasiv

Lucraţi sau Priviţi-mă!

Ce aţi face sau Iată cum se utilizează?

 ÎNVĂŢAREA ELEVULUI / ADULTULUI
PEDAGOGIE EDUCAŢIA ADULTULUI
(elevul în clasă) (adultul)
ROL  urmăreşte instrucţiunile;  oferă idei bazate pe
PARTICIPANT  recepţionează pasiv; experienţă;
 primeşte informaţia;  interdependenţă;
 responsabilitate minimă în  participare activă;
procesul de învăţare.  responsabilitate în procesul
de învăţare.
MOTIVAŢIA  externă: (determinată de  din interiorul său;
PENTRU societate: familie, tradiţie,  vede imediat posibilitatea de
ÎNVĂŢARE religie etc.); aplicare.
 elevul nu vede beneficiarul
imediat.
ALEGERE  controlată de profesor;  centrată pe experienţa
CONŢINUT  elevul nu are posibilitatea de directă;
a alege.  pe rezolvarea de probleme
(exprimate de participant).
METODE  informaţii prezentate de  cunoştinţe şi experienţe
profesor. împărtăşite.
 PRINCIPIILE
facilitării procesului de învăţare la adult

 RESPECT – adulţii învaţă mai bine de la formatorii

care îi respectă şi îi tratează ca adulţi;

 RELEVANŢĂ – ceea ce învaţă adultul trebuie să fie

relevant, să aibă importanţă pentru viaţa şi munca sa;

 APLICABILITATE – ceea ce învaţă adultul trebuie să

aibă aplicabilitate practică imediată;
 PRINCIPIILE
facilitării procesului de învăţare la adult

 ÎNVĂŢARE PRIN EXERSARE – adulţii reţin

aproximativ 20% din ceea ce aud, 40% din ceea ce aud
şi văd şi 80% din ceea ce fac sau descoperă singuri;

 ADULŢII AU MAI MULTĂ ÎNCREDERE ÎN CEEA CE

DESCOPERĂ EI ÎNŞIŞI decât în informaţiile prezentate
de alţii;

 PROCESUL DE ÎNVĂŢARE ESTE mult mai eficient

atunci când se desfăşoară ACTIV decât atunci când
este un proces pasiv.
 CONUL
EXPERIENŢEI
CICLUL ÎNVĂŢĂRII
(David Kolb)
 EXPERIENŢA CONCRETĂ

 se pune accent pe implicarea personală;

 te bazezi mai mult pe sentimente decât pe o abordare

sistematică a situaţiilor şi problemelor;

 te bazezi pe capacitatea de a fi deschis noilor

experienţe şi de a te adapta schimbărilor.

Învăţarea prin sentimente – sunt importante:

- experienţele specifice;
- relaţionarea cu ceilalţi;
- empatia.
 OBSERVAŢIA REFLEXIVĂ

 oamenii înţeleg ideile şi situaţiile privindu-le din

diverse perspective;

 vă bazaţi pe răbdare, obiectivitate şi analiză atentă fără

a vă implica în acţiune;

 vă veţi folosi de propria judecată şi de informaţiile pe

care le deţineţi pentru a vă forma o opinie.

Învăţarea prin observare şi ascultare

Sunt importante:
- observarea atentă înainte de a avansa concluzii;
- abordarea situaţiei din cât mai multe perspective;
- înţelegerea semnificaţiei lucrurilor.
 CONCEPTUALIZAREA ABSTRACTĂ

 implică înţelegerea problemelor şi situaţiilor prin

intermediul logicii şi ideilor mai degrabă decât a
sentimentelor;

 se bazează pe planificare sistematică;

 se dezvoltă teorii şi idei care vor sta la baza rezolvării

problemelor.

Învăţarea prin gândire – sunt importante:

- analiza logică a ideilor;
- planificarea sistematică;
- acţiune bazată pe înţelegere profundă.
 EXPERIMENTARE ACTIVĂ

 învăţarea capătă o formă activă;

 abordarea practică a situaţiei şi preocupare pentru

gradul de realism al soluţiilor;

 se doresc rezultate concrete.

Învăţarea practică
– sunt importante:
- capacitatea de a obţine rezultate;
- asumarea riscurilor;
- capacitatea de a influenţa oameni şi situaţii.
KOLB - CICLUL ÎNVĂŢĂRII ŞI
STILURI DE ÎNVĂŢARE
 Patru tipuri de stiluri de învăţare – combinaţie a celor
patru stiluri fundamentale

1. ACTIVUL

2. REFLEXIVUL

3. PRAGMATICUL

4. TEORETICIANUL
 PRAGMATICUL

DESCRIERE PUNCTE TARI

Combină Conceptualizarea  uşurinţă în rezolvarea
Abstractă şi Experimentarea activă. problemelor şi luarea deciziilor;
Cei care folosesc cu precădere  raţionament deductiv;
acest tip de învăţare sunt eficienţi în  capacitate de definire a
găsirea utilităţii practice a diverselor problemelor.
idei şi concepte teoretice.
Pragmaticul are capacitatea de a
rezolva probleme şi de a lua decizii.
Este înclinat mai degrabă către
aspecte tehnice, decât spre elemente
care ţin de relaţii inter-personale şi
sociale.
Acest tip este comun specialiştilor
din domenii tehnice / tehnologice.
 REFLEXIVUL
DESCRIERE PUNCTE TARI
Combină Experienţă Concretă şi  imaginaţie;
Observaţia Reflectivă.  înţelegerea celorlalţi;
Cei care folosesc acest tip de  recunoaşterea problemelor.
învăţare sunt capabili să judece
situaţiile concrete din perspective
foarte diverse. Aprobarea lor se va
bata mai mult pe observare atentă
decât pe acţiune imediată. Reflexivul
este atras de situaţiile în care trebuie
să genereze cât mai multe opţiuni şi
soluţii. Are un interes pentru cultură şi
îi place să adune cât mai multe
informaţii. Creativitatea şi
sensibilitatea specifice reflexivilor
sunt un atu în cariere legate de
cultură, divertisment, servicii.
 TEORETICIANUL

DESCRIERE PUNCTE TARI

Combină Conceptualizarea  planificare;
Abstractă şi Observaţia Reflectivă.  creare de modele;
Cei care preferă acest tip de  definire de probleme;
învăţare sunt eficienţi în înţelegerea  dezvoltare de teorii.
unei mari varietăţi de informaţii şi
punerea lor în formă concisă, logică.
Teoreticianul este mai puţin
interesat de oameni decât de idei şi
concepte abstracte. În general, pune
caracterul logic al unei informaţii mai
presus decât gradul săi de utilitate.
Acest tip de învăţare este important
în cariere ştiinţifice.
 ACTIVUL

DESCRIERE PUNCTE TARI

Combină Experienţa Creativă şi  finalizarea acţiunilor;
Experimentarea Activă.  bun conducător;
Activii sunt cei care “învaţă făcând”,  asumarea riscurilor.
preferă proiectele / acţiunile concrete
/ practice, le place să-şi asume riscuri
şi să se bazeze pe intuiţie.
Este un stil important în cariere
dinamice cum sunt cele din vânzări şi
marketing.
 EXEMPLU:
Cum învaţă o persoană să umfle baloane
Adulţii învaţă mai bine atunci când:

 sunt luate în considerare cunoştinţele, experienţele

şi efortul pe care-l depun iar ceea ce învaţă este
relevant pentru instruirea, experienţa şi nevoile lor;

 comunicarea se face în ambele direcţii (există un

dialog între facilitator şi participanţi); sunt angajaţi în
activităţi şi discuţii de grup relevante;

 sunt apreciaţi pentru participare, aplicând în practică

ceea ce au învăţat;

 facilitatorul respectă regula 20 / 40 / 80 în dezvoltarea

şi facilitarea procesului de instruire;
Adulţii învaţă mai bine atunci când:

 pot să controleze procesul învăţării;

 nevoia este imediată;

 se pot implica şi sunt implicaţi activ în training;

 pot face schimb de experienţă;

 pot să reflecteze;

 primesc feed-back;

 mediul este relaxant.