TESTAREA INTELIGENTEI SI APTITUDINILOR

MULTIPLE CHOICE

1 Psihodiagnoza este domeniul care urmareste :

A Interventia in dinamica psihica si personalitatea persoanelor evaluate 
B Obtinerea de informatii despre dinamica psihica a persoanelor
C Obtinerea de informatii despre personalitatea unei persoane

VAR: B+C

2 .Psihodiagnoza este domeniul care foloseste ca instrumente :

a. Teste de cunostinte
b. Teste psihologice
c. Probe docimologice
VAR: B

3 Psihodiagnoza are urmatoarele functii:

A. Diagnostica
B. Prognostica
C. Verificarea unor ipoteze stiintifice

a. A+B
b. C+B
c. A+B+C

VAR: C

4. Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica are urmatoarele functii:

- capacitatea de a surprinde trasaturi si capacitati psihice individuale si de a evidential
Variabilitatea psiho-comportamentala intra-grupala /grup de referinta;
- evidentierea cauzelor care au condus spre o anumita realitate prezenta;
- evidentierea cazurilor de abatere in sens pozitiv sau negative de la norma de dezvoltare
psiho-comportamentala;
- formarea unor capacitate de cunoastere si autocunoastere;
- utilizarea psihodiagnozei in deciziile din consiliere si orientare vocationala;
- sprijinul deciziilor de conduita in demersul din psihoterapie, asistenta, consultanta
psihologica
 5. Psihodiagnoza, prin intermediul evaluarii psihologice, permite:
1. Identificarea nivelului de dezvoltare a diferitelor aptitudini si abilitati psihice
2. Dezvoltarea functiilor psihice deficitare
3. Evidentierea cazurilor de abatare in sens pozitiv sau negativ de la norma

a. 1+3
b. 1+2
c. 2+3
VAR: A

6. Idem 5

7. Caracteristic metodelor moderne de evaluare psihologica este :

1. Aspectul exhaustiv
2. Aspectul integrativ
3. Aspectul dinamic si formativ

VAR: C

8. Evaluarea formative are ca scop:

- decelarea acelor factori cognitive sau de natura non-intelectuala care determina calitatea
adaptativa la o situatie

9. Psihodiagnoza este domeniul care urmareste :

1. Interventia in dinamica psihica si personalitatea persoanelor evaluate 
2. Obtinerea de informatii despre dinamica psihica a persoanelor
3. Obtinerea de informatii despre personalitatea unei persoane

a. 1
b. 1+2
c. 2+3

VAR: B+C

10.Abordarea traditionala a inteligentei vizeaza:

- inteligenta ca aptitudine si masurarea ei psihometrica

11. Diferenta intre psihodiagnoza traditionala si cea moderna consta in:

1. Accentul in conceptul modern pe procesul cognitiv
2. Accentul in conceptul modern pe produsul cognitiv
3. Accentul in conceptul traditional pe aspectele formative ale evaluarii
a. 1
b. 2
c. 3
VAR: A
.
12. In abordarile teoretice ale inteligentei exista:
1. Consens in definirea proceselor inteligentei
2. Pozitii teoretice diferite in definirea inteligentei
3. Inconsistenta teoretica, indiferent de abordare

a. 1
b. 2
c. 3
VAR B

13. Dintre teoriile inteligentei fac parte:

1. Abordarea psihometrica
2. Abordarea psihodinamica
3. Abordarea cognitiva

a. 1
b. 1+2
c. 1+3
VAR: C

14. Dintre teoriile inteligentei fac parte:

1. Abordarea psihometrica
2. Abordarea constructivista
3. Abordarea genetica

a. 1+3
b. 2+3
c. 3
VAR: A

15. In construirea probelor care masoara inteligenta si abilitatile cognitive intalnim urmatoarele
orientari:
a. Inteligenta ca dezvoltare
b. Inteligenta ca aptitudine
c. Inteligenta ca statistica factoriala

a. 1+2
b. 2
c. 3+2
VAR: A

16. Criteriile care au determinat orientarile principale in construirea probelor de inteligenta si

abilitati cognitive sunt:
 - inteligenta ca dezvoltare;
- inteligenta ca aptitudine;
-inteligenta ca structura factoriala.

17. Idem 16

18. Dintre teoriile inteligentei fac parte:

1. Abordarea psihometrica
2. Abordarea psihodinamica
3. Abordarea cognitiva

a. 1
b. 1+2
c. 1+3
VAR: C

19. Dintre teoriile inteligentei fac parte:

1. Abordarea psihometrica
2. Abordarea constructivista
3. Abordarea genetica

a. 1+3
b. 2+3
c. 3
VAR: A

20.Definirea inteligentei ca dezvoltare se bazeaza pe principiul:

1. Imbunatatirii rezultatelor copiilor la aceeasi sarcina pe masura inaintarii in
varsta;
2. Valorii mediului educational
3. Compararii varstei mentale cu varsta cronolgica

a. 1+3
b. 2+1
c. 2+3
VAR: A

21. Idem 18 sau 19

22.Inteligenta ca aptitudine este definita drept:
1. Capacitate de raportare la situatii concrete
2. Proces decizional
3. Capacitate de adaptare la situatii noi

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: C

23. Inteligenta ca aptitudine este definita drept:

1. Implica aptitudinea de a rezolva problemele
2. Se refera la tipuri de inteligenta care se pot masura prin teste specifice

VAR: 1+2

24. Inteligenta ca aptitudine are urmatoarele caracteristici:

1. rezultatele obtinute de subiecti la aceeasi sarcina sunt mai bune pe masura inaintarii
in varsta;
2. presupune capacitatea de adaptare la situatii noi si de rezolvare de probleme;
3. este alcatuita din 3 componente importante: metacomponente, componente de
performanta si componente de achizitionare de cunostinte

VAR: 2

25. Definirea inteligentei ca aptitudine se refera la urmatoarele tipuri de inteligenta masurabile

prin teste specifice:
1. Inteligenta abstracta
2. Inteligenta verbala
3. Inteligenta non-verbala

a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
VAR: B

26. Definirea inteligentei ca aptitudine se refera la urmatoarele tipuri de inteligenta masurabile

prin teste specifice:
- caracterul concret al sarcinilor conduce spre rezultate semnificative pentru
inteligenta concreta

27. Controversele legate de coeficientul de inteligenta se refera la:

1. natura coeficientului de inteligenta
 2. evaluarea si interpretarea coeficientului de inteligenta
3. denumirea stiintifica a coeficientului de inteligenta

VAR: 1+2

28. Abordarile factoriale ale inteligentei:

1. Propun un numar diferit de categorii de factori in structura inteligentei
2. Propun o structurare ierarhica a factorilor intelectuali
3. Definesc existenta unui factor general indiferent de perspectiva factoriala
adoptata.

a. 1
b. 2
c. 3
VAR A

29. Abordarile factoriale ale inteligentei:

30. Dintre teoriile inteligentei fac parte:

1. Abordarea psihometrica
2. Abordarea constructivista
3. Abordarea genetica

a. 1+3
b. 2+3
c. 3
VAR: A
31. Dintre autorii care au dezvoltat teorii factoriale ale inteligentei fac parte:
1. Piaget
2. Spearman
3. Thurstone

a. 1+3
b. 2+3
c. 3

VAR: B

32. Dintre teoriile inteligentei fac parte:

 33. Spearman face parte dintre:
1. Autorii teoriilor moderne ale inteligentei
2. Autorii care recunosc existenta unui factor general g al inteligentei
3. Autorii care admit existenta si a altor tipuri de inteligenta (ex. emotionala), nu
doar cognitiva.

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

34. In anul 1927 Spearman propune:

-2 factori: factorul general g si factori specifici

35. Dintre factorii intelectuali identificati de Thurstone fac parte:

1. Un factor verbal
2. Un factor de memorie
3. Un factor de gandire creativa

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
VAR: A
36. Dintre factorii intelectuali identificati de Thurstone fac parte:
1. Un factor numeric
2.Un factor de rationament
3. factor de vizualizare spatiala
4 factor de vitaza perceptiva

VAR: toate

37. Thurstone propune:

- o viziune multifactoriala asupra inteligentei prin 7 factori primari

38. Teoria inteligentei a lui Guilford propune un model:

1. Ierarhic
2. Cuboid
3. Factorial

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
 VAR: B

39. Guilford propune:

-modelul cuboid al intelectului in care departajeaza experimental initial 120 de apilitati
intelectuale si mai recent 150 de abilitati.

40.Vernon defineste inteligenta:

1. Printr-un model ierarhic
2. Prin doi factori largi de grup
3. Prin doi factori largi de grup si mai multi factori specifici

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: C

41. In anul 1971 Vernon propune:

-un model ierarhic al inteligentei defininind 2factori largi de grup: abilitatea
socio- educationala si abilitatea practica-mecanica-spatiala

42. Printre autorii teoriilor inteligentei Sternberg :

1. Promoveaza perspectiva genetica a inteligenaei
2. Este asociat teoriilor moderne
3. Identifica metacomponentele inteligentei

a. 1
b. 2+3
c. 1+3

VAR: B

43. In anul 1981 Sternberg propune:

-un model centrat pe componentele informationale si de procesare a inteligentei
identificand 3componente importante: metacomponente, componente de performanta si
componente de achizitionare de cunostinte

44.Interpretarea datelor testelor de inteligentta se face prin:

1. Analiza cantitativa a datelor de test
2. Analiza calitativa a datelor de test
 3. Integrarea datelor in ansamblul personalitatii subiectului

a. 1
b. 1+2
c. 1+2+3

VAR: C

45.Controversele legate de coeficientul de inteligenta se refera la:

1. Natura coeficientului de inteligenta
2. Evaluarea si interpretarea coeficientului de inteligenta
3. Denumirea stiintifica a coeficientului de inteligenta

a. 1+2
b. 2+3
c. 3+1

VAR: A

46. Coeficientul de inteligenta se interpreteaza:

1. In relatie cu coeficientul de maturizare psihologica
2. In relatie cu structura dinamica a psihicului uman
3. In relatie cu instrumentul prin care s-a realizat examenul intelectual

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: C

47. Interpretarea datelor trebuie integrata in:

-ansamblul personalitatii subiectului

48. Idem 12

49. In interpretarea rezultatului la un test de inteligenta ne intereseaza:

1. Doar valoarea coeficientului de inteligenta (Q.I.):
2. Valoarea coeficientului de inteligenta si felul in care a fost obtinut
3. Valoarea obtinuta de subiect la testul de inteligenta intr-o aplicare anterioara

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: A

50.Coeficientul de inteligenta are o valoare:

1. Stabila in timp, indiferent de varsta
2. Stabila in timp, cu exceptia situatiilor de tulburare sau boala
3. Variabila, in functie de nivelul abilitatilor rezolutive ale subiectului

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

51. Compararea coeficientilor de inteligenta obtinuti in testari diferite este recomandata:

1. Cand folosim acelasi instrument de masurare a inteligentei
2. Indiferent de instrumentul de masurare folosit
3. In situatiile in care se urmareste deteriorarea sau stabilitatea in timp a
inteligentei

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
VAR: C

52.In raportarea rezultatului testului de inteligenta la etalon se tine cont de:

1. Caracteristicile populatiei pe care a fost elaborat etalonul
2. Marimea esantionului pe care s-a aplicat testul
3. Varsta si sexul persoanei testate

a. 1+3
b. 2+3
c. 3
VAR: A

53. Interpretarea rezultatului brut obtinut la un test de inteligenta se face:

1. Prin raportarea rezultatului la etalonul testului
2. Prin raportarea rezultatului la tabelul de norme
3. Prin formule de calcul specifice fiecarui test

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
VAR: A
54. In raportarea rezultatului testului de inteligenta la etalon se tine cont de
1. Nivelul socioeconomic al populatiei
2. Originea etnica/rasiala
3. Localizarea geografica si fundalul educational
 VAR: 1+2+3

55. Valoarea coeficientului de inteligenta nu depinde de:

a. Tipul etalonului la care se raporteaza rezultatele la test
b. Continutul testului de inteligenta
c. Psihologul care administreaza proba

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

56. Principiul de constructie a Matricilor Progresive Raven se fundamenteaza in

urmatoarele teorii ale inteligentei:
1. Teoriile dezvoltarii
2. Teoriile factoriale
3. Teoriile fiziologice

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: B

57. Principiul de constructie a Matricilor Progresive Raven se fundamenteaza in

urmatoarele teorii ale inteligentei

58. Scopul testului Raven este:

1. de a masura aptitudinile subiectului in perioada cand rezolva proba;
2. de a intelege figurile fara semnificatie definite, de a sesiza relatiile care
exista intre ele;
3. de a evalua factorul de comprehensiune verbala

VAR: 1+2

59. Scopul testului Raven este:

1. de a concepe natura figurii care urmeaza si de a completa fiecare system de
relatii prezentat
2.de a dezvolta un sistem de a rationa
 VAR:1+2

60. Testul matricilor progressive Raven este folosit:

- pentru copii, varstnici, examinari clinice sau pentru personae care au suferit
alterari ale inteligentei

61. Exista urmatoarele variante ale testelor Raven:

1. Matrici progresive abstracte
2. Matrici progresive standard
3. Matrici progresive colorate

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
VAR: B

62. Testele Raven masoara:

1. Factorul de inteligenta generala g
2. Factorul de inteligenta concreta
3. Inteligenta non-verbala

a. 1+3
b. 1+2
c. 2+3
VAR: A

63. Exista urmatoarele variante ale testelor Raven

- pentru studenti si cadre cu studii superioare

64. Matricile Progresive Standard se adreseaza:

1. Varstei prescolare, varstei scolare si adultilor
2. Varstei scolare si adultilor
3. Doar varstei adulte

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

65. Matricile Progresive Colorate pot fi folosite in testarea:

1. Copiilor
2. Varstnicilor
3. Persoane care au suferit deteriorari ale inteligentei
 a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
VAR: C

66. Matricile Progresive Colorate pot fi folosite in testarea

- examinari clinice

67.Testele Raven se disting prin

68. Cele trei versiuni ale testelor Raven se disting prin:

1. Gradul de dificultate al probelor
2. Principiul de constructie a itemilor de test
3. Sarcina ce revine subiectului testat

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: A

69. In cadrul testelor Raven gradul de dificultate al itemilor:

1. Ramane constant pe parcursul probei
2. Este fluctuant pe parcursul probei
3. Creste progresiv pe parcursul probei

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

70. Caracteristic Matricilor 62 / PMA este:

1. Grupul caruia i se adreseaza – persoane cu inteligenta medie sau peste medie
2. Aplicarea testului cu limita de timp stricta
3. Necesitatea de a interpreta rezultatele la test in functie de rezultatele la PM38.

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: A

. 71. Matricile Raven standard permit:

1. Calcularea coeficientului de inteligenta
2. Calcularea coeficientului de dezvoltare
 3. Diagnosticul deficientei mintale

a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
VAR: A

72. Scalele de inteligenta Wechsler isi au originea in:

1. Orientarea psihometrica
2. Orientarea cognitivista
3. Teoria inteligentelor multiple

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: A

.
73. Scalele de inteligenta Wechsler exista sub:
1. O forma, adresata adultilor
2. Doua forme, adresate copiilor si adultilor
2. Trei forme, adresate prescolarilor, copiilor de varsta scolara si adultilor

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

.
74. Scalele de inteligenta Wechsler sunt construite pe modelul:
1. Matricilor Progresive Raven
2. Scalelor Binet (Binet-Simon)
3. Testelor Domino

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: B

75. Cele trei forme ale scalelor de inteligenta Wechsler evalueaza:

1. Inteligenta verbala
2. Inteligenta non-verbala
3. Inteligenta verbala si non-verbala
a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

76. Scalele Wechsler evalueaza:

1. abilitati mentale majore, cognitive;
2. inteligenta nonverbala;
3. fluiditatea si originalitatea gandirii.
a. 1
b. 2
c. 3

VAR: a

77. In scala de Inteligenta pentru Adulti Wechsler exista urmatorii factori de baza:
1. factorul de comprehensiune verbala;
2. factorul de organizare perceptive;
3. factorul de memorie.

VAR: 1+2+3

78. Scalele de inteligenta Wechsler sunt construite pe modelul:

- Scalelor Binet (Binet-Simon)

79. Cele trei forme ale scalelor de inteligenta Wechsler evalueaza

80. Scala Wechsler pentru adulti (W.A.I.S.) se aplica:

1. De la 14 ani in sus
2. De la 16 ani in sus
3. Varstei a treia

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
VAR: B

81. Scala de Inteligenta pentru Adulti Wechsler se adreseaza persoanelor cu varsta

cuprinsa cuprinsa intre:
- 16 ani in sus, pana la grupa de varsta 70-74

82. Testul WAIS se administreaza

 83. Timpul de administrare al testului WAIS este de:
- de la 60 la 90 minute, intr-o singura sedinta.

84. Studii de analiza factoriala pe diferite grupe de varsta disting printre cei trei
factori de baza pentru W.A.I.S.:
1. factorul de comprehensiune verbala
2. factorul de organizare perceptiva
3. factorul spatial

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: A

85. Scalele Wechsler sunt instrumente psihometrice complexe care evalueaza:

1. abilitati mentale majore, cognitive;
2. inteligenta nonverbala;
3. fluiditatea si originalitatea gandirii.
a. 1
b. 2
c. 3

VAR: a

86. WAIS – R cuprinde un numar de 11 teste, dupa cum urmeaza:

1. 7 teste formeaza scala verbala, 4 scala de performanta
2. 4 teste formeaza scala verbala, 4 scala de perfomanta si 3 scala numerica
3. 6 teste formeaza scala verbala, 5 teste scala de performanta

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

87. Din cadrul scalei verbale fac parte urmatoarele subteste W.A.I.S.:
1. Vocabular
2. Similaritati
3. Aritmetica

a. 1+3
b. 1+2
c. 1+2+3
VAR: C

88. Din cadrul scalei verbale fac parte urmatoarele subteste W.A.I.S.:
1. Informatii
2. Completarea imaginii
3. Comprehensiune

a. 1+3
b. 1+2
c. 1+2+3
VAR: A

89. Din cadrul scalei de performanta fac parte urmatoarele subteste W.A.I.S.:
1. Aritmetica
2. Cuburi
3. Cod

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: B

90. Din cadrul scalei de performanta fac parte urmatoarele subteste W.A.I.S.:
1. Completarea imaginilor
2. Aranjarea imaginilor
3. Serii de numere de memorat

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: A

91. Scalele Wechsler pentru copii reflecta:

1. O extensie a scalelor W.A.I.S.
2. Un alt concept de constructie a scalei de inteligenta, specific varstei copilariei
3. Conceptia autorului despre inteligenta

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: C

92. W.I.S.C. cuprinde un numar de 12 teste, dupa cum urmeaza:

1. 7 teste formeaza scala verbala, 5 scala de performanta
2. 6 teste formeaza scala verbala, 6 teste scala de performanta
3. 4 teste formeaza scala verbala, 4 scala de perfomanta si 4 scala numerica

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

93. Scalele WISC cuprind:

- 6 scale verbale care permit masurarea unui QI verbal;
- 6 scale de performanta, care permit masurarea unui QI de performanta

94. Testele WISC sunt instrumente psihologice care:

- intra sub incidenta codului deontologic.

95. W.I.S.C. se aplica urmatoarei categorii de varsta:

1. Copii 4 – 14 ani
2. Copii 5 – 15 ani
3. Copii 5 – 18 ani

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: B

96. Interpretarea rezultatelor la scalele W.I.S.C. permite calcularea:

1. Diferentiata a unui Q.I. de performanta si Q.I. verbal
2. Aplicarea aceleiasi formule de calcul - etate mintala impartit la etate
cronologica, inmultit cu 100 – pentru calculul Q.I. de performanta si Q.I.
verbal
3. Q.I. total

a. 1+3
b. 1+2
c. 2+3
VAR: A
 97. Scala „Memorie”a testului W.I.S.C. masoara:
1. Memoria vizuala
2. Memoria voluntara
3. Memoria imediata

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

98. Scala „Labirint” a testului W.I.S.C. masoara:

1. Memoria vizuala
2. Atentia
3. Abilitatea de planificare si anticipare

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

99. Scala „Cuburi” a testului W.I.S.C. masoara:

1. Inteligenta bazala non-verbala
2. Coordonarea vizual-motorie
3. Perceptia relatiilor spatiale

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
VAR: C

100. Scala „Informatie”a testului W.I.S.C. masoara:

1. Cunostinte invatate si fapte generale
2. Cunostinte de nivelul ciclului primar
3. Cunostinte de nivelul ciclului gimnazial

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: A

101. Scala „Comprehensiune”a testului W.I.S.C. masoara:

1. Abilitatea definirii unor concepte
2. Abilitatea de a emite judecati sociale in situatii practice
3. Abilitatea intelegerii limbajului vorbit
a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

102. Scala „Aritmetica”a testului W.I.S.C. masoara:

a. Abilitatea numerica evaluata fara utilizarea creion – hartie
b. Abilitatea numerica, permitand utilizarea creion – hartie
c. Abilitatile memoriei numerice

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: A

103. Scala „Similaritati”a testului W.I.S.C. masoara:

1. Fluenta ideationala
2. Abilitatea de intelegere a cuvintelor
3. Abilitatea de a vedea relatiile dintre lucruri si idei si de a le categoriza in grupe
logice.

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

104. Scala „Vocabular”a testului W.I.S.C. masoara:

a. Cunostinte legate de cuvinte
b. Productivitatea de cuvinte pe unitatea de timp
c. Cunostinte specializate

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: A

105. Scala „Memorie”a testului W.I.S.C. masoara:

1. Memoria vizuala
2. Memoria voluntara
3. Memoria imediata
a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

106. Scala „Completare imagini”a testului W.I.S.C. masoara:

1. Abilitatea de a separa esentialul de neesential
2. Abilitati ale gandirii creative
3. Abilitatea de a forma categorii

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: A

107. Scala „Aranjare imagini”a testului W.I.S.C. masoara:

1. Abilitatea de a separa esentialul de neesential
2. Abilitatea de a gandi secvential
3. Abilitatile imaginatiei

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: B

108. Scala „Cuburi” a testului W.I.S.C. masoara:

1. Inteligenta bazala non-verbala
2. Coordonarea vizual-motorie
3. Perceptia relatiilor spatiale

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3

VAR: C

109. Scala „Asamblare obiecte” a testului W.I.S.C. masoara:

1. Coordonarea vizual – motorie
2. Abilitatea de a potrivi partile unui intreg
3. Inteligenta abstracta

a. 1+3
 b. 1+2
c. 3+2
VAR: B

110. Scala „Codare” a testului W.I.S.C. masoara:

1. Memoria vizuala
2. Perceptia raportului parte-intreg
3. Dexteritatea manuala

a. 1+3
b. 1+2
c. 2+3
VAR: A

111. Scala „Labirint” a testului W.I.S.C. masoara:

1. Memoria vizuala
2. Atentia
3. Abilitatea de planificare si anticipare

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

.
112. Testele Domino masoara:
1. Factorul de inteligenta spatiala
2. Factorul de inteligenta generala g
3. Inteligenta non-verbala

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
VAR: B

113. Testele Domino masoara

1. abilitati mentale majore, cognitive;
2. inteligenta non-verbala;
3. fluiditatea si originalitatea gandirii

a. 1
b. 2
 c. 3

VAR:B

114. Testele Domino masoara

- inteligenta generala.

115. Testele Domino se prezinta:

a. Sub trei forme: D48, D68, D70
b. Sub doua forme D48 si D70
c. Sub forme similare ca principiu de constructie, dar cu grade de dificultate
diferite

a. 2+3
b. 1+2
c. 1+3

VAR:A

116. Bateria factoriala Bonnardel:

1. Este o baterie de evaluare a inteligentei generale non-verbale
2. Destinata evaluarilor din domeniul profesional
3. Se extinde si in evaluarea varstelor mici

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

117 .Administrarea bateriei factoriale standard - Bonnardel se poate face:

- prin bateria in totalitate sau prin utilizarea separate a testelor.

118. Bateria factoriala standard- Bonnardel permite estimarea unui larg evantai
de capacitate mentale in perioada:
- orientarii profesionale si de reorientare.

119. Bateria factoriala Bonnardel permite investigarea a 6 dimensiuni ale

inteligentei, printre care:
1. Potential intelectual
2. Inteligenta practica
3. Relatii spatiale

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: A

120. Bateria factoriala Bonnardel permite investigarea a 6 dimensiuni ale inteligentei,

printre care:
1. Fluenta verbala
2. Calcul numeric
3. Ortografie

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: B

121. Administrarea Bateriei standard Bonnardel:

1. Permite utilizarea separata a unor subteste, fara a aplica bateria completa
2. Nu permite utilizarea separata a unor subteste
3. Pentru fiecare dimensiune pot fi utilizate mai multe teste pentru a
diminua influenta unor variabile moderatoare.

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: C

122. Evaluarea varstelor mici :

1. Se fundamenteaza pe orientarea genetica a lui Piaget
2. Urmareste evaluarea unidimensionala a copilului
3. Urmareste evaluarea multiaxiala a copilului

a. 1+3
b. 1+2+3
c. 1+2

VAR: A

123. Evaluarea varstelor mici are ca specific:

a. Evaluarea aspectelor de dezvoltare cognitiva a copilului mic
b. Evaluarea psihocomportamentala a copilului mic
c. Evaluarea multiaxiala a copilului mic
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: B

124. Evaluarea psihologica a varstelor mici are ca specific:

125. In evaluarea copilului mic sunt investigate urmatoarele categorii

de comportament:
1. Motricitate
2. Inteligenta
3. Maturizare social-afectiva

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3

VAR: B

126. In evaluarea copilului mic sunt investigate urmatoarele categorii

de comportament:
- motricitatea fina si grosiera
- maturizarea sociala si afectiva

127. Testele de tip screening (triere) in evaluarea varstelor mici:

1. Culeg informatii de la copil
2. Culeg informatii de la copil si parinte / ingrijitor
3. Identifica acei copii care prezinta riscuri sau intarzieri in dezvoltare

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: B

128. Testele de tip screening (triere) in evaluarea varstelor mici:

1. etalonarea pe baza unui esantion reprezentativ;
2. folosirea unei surse unice de informatii;
3.caracterul unidimensional.

VAR:A
 129. Dintre ariile de comportament evaluate prin testul Denver fac parte:
1. Motricitatea grosiera
2. Comportamentul cognitiv
3. Comportamentul antisocial

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: A

130. Dintre ariile de comportament evaluate prin testul Denver fac parte:
1. Comportamentul verbal
2. Comportamentul social
3. Comportamentul afectiv

a. 1+3
b. 1+2+3
c. 1+2

VAR: B

131. Scalele de dezvoltare se diferentiaza de testele de tip screening prin:

1. Marimea esantionului pe care se elaboreaza etalonul testului
2. Raportarea la obiective instructionale, fara a avea in mod obligatoriu un etalon
standardizat
3. Raportarea rezultatelor testarii la varsta subiectului

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

132. Scalele de dezvoltare se diferentiaza de testele de tip screening prin:

133. Scalele de dezvoltare a copilului pot urmari masurarea:

1. Comportamentului neo-natal
2. Dezvoltarii psihice a copilului sub varsta de 3 ani
3. Coeficientului de inteligenta al copilului mic
 a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3

VAR: A

134. Scalele de dezvoltare a copilului pot urmari masurarea:

- masurarea neurologica a copilului
- chestionar pentru comportamentul copilului
- dezvoltarea psihica a copilului prescolar: 3 si 6-7

VAR: toate

135. Scala Bayley de evaluare:

1. Masoara dezvoltarea copilului prescolar
2. Cuprinde subscalele: motrica, cognitiva, sociala, de reglare a emotiilor
3. Cuprinde subscalele: motrica, mentala si de evaluare a comportamentului

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: C

136. Scala Bayley de evaluare cuprinde subscalele:

- scala mentala;
- scala motrica;
- scalade evaluare

137. Scala Bayley de evaluare cuprinde subscalele:

Cuprinde 3 subscale – idem 137

138. In interpretarea scalei de dezvoltare Bayley:

1. Se determina varsta de baza prin raportul dintre itemii rezolvati corect si
cei rezolvati incorect
2. Se determina varsta de baza prin numarul itemilor succesivi la
care reuseste copilul
3. Se determina varsta plafon dupa numarul de itemi la care copilul esueaza.

a. 1
b. 2+3
c. 1+3

VAR: B

.
 139. Scalele de dezvoltare Binet exista sub urmatoarele versiuni:
1. Versiune distincta pentru persoane adulte si copii
2. O versiune care poate fi aplicata de la varsta copilariei mici pana la tineri
adulti
3. Versiune pentru copii sub 2 ani

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

140. Scala de dezvoltare intelectuala Binet - Simon:

1. Se aplica incepand cu itemii de la o varsta inferioara varstei subiectului, pentru
a determina varsta de baza
2. Examinarea continua pana la varsta la care subiectul nu mai rezolva nici unul
din itemii corespunzatori varstei plafon, fara a tine cont de itemi izolati
rezolvati corect
3. Examinarea se opreste dupa doua esecuri consecutive.

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: A

141. Interpretarea scalei Binet-Simon:

1. Permite calcularea unui coeficient de dezvoltare
2. Permite calcularea unui coeficient de inteligenta
3. Se face pe baza formulei lui Sterm: se imparte etatea cronologica la etatea
mintala si se inmulteste cu 100.

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B
142. Interpretarea scalei Binet-Simon
- se imparte etatea mintala prin etatea cronologica, iar rezultatul se inmulteste cu
100

143. Scalele de dezvoltare Binet-Simon si Stanford-Binet:

 1. Se adreseaza mai multor nivele de varsta prin sarcini variate de dificultate
crescanda
2. Se adreseaza mai multor nivele de varsta prin sarcini similare, dar de dificultate
crescanda odata cu varsta
3. Contine in mod echilibrat itemi verbali si non-verbali

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: A

.
144. Scalele de dezvoltare Binet contin:
- 15 subteste centrate pe 3 arii largi de activitate intelectuala

145. Aplicarea scalelor Binet necesita:

1. Un timp relativ scurt de aplicare, nivelele de varsta fiind bine circumscrise
2. Respectarea intocmai a instructajului testului, indiferent de varsta subiectului
3. Materiale ajutatoare precum: foi de hartie, margele, obiecte etc.

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: C

146. Aplicarea scalelor Binet necesita

147. Nivelele de semnificatie Q.I. sunt:

1. Sub 90 – liminaritate intelectuala
2. Sub 70 – nivelele de deficit intelectual
3. Peste 110 – nivelele de inteligenta superioara si deosebit de inalta

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: B

148. Nivelele de semnificatie Q.I. sunt:

1. Peste 70 – nivelele de ‚normalitate’ intelectuala (ce nu exprima deficienta
mintala)
2. Peste 110 – nivelele de inteligenta superioara si deosebit de inalta
 3. Peste 120 – nivelele de inteligenta superioara si deosebit de inalta

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3

VAR: B

149. Testul nonverbal de inteligenta generala Dearborn:

1. Masoara inteligenta generala la copii si tineri
2. Masoara inteligenta verbala si non-verbala la varsta copilariei
3. Masoara inteligenta non-verbala la copii

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: C

150. Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie are urmatoarele caracteristici:

1. Performanta la test depinde de cunostintele mecanice
2. Performanta la test deprinde de inteligenta generala
3. Se introduce in bateriile de examinare pentru profesiuni specifice

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

151. Testul de aptitudini MacQuarrie:

1. Masoara aptitudinea mecanica manuala
2. Include teste de trasaj, copiere, intuitie tehnica, spirit de observatie
3. Include teste de tapping, labirint, relatii spatiale.

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
VAR: C

152. Proba de ‘Tapping’ MacQuarrie implica:

1. Inteligenta generala
2. Coordonarea ochi-mana
3. Rapiditatea miscarii
 a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2

VAR: B

153. Proba de ‘ Labirint’ MacQuarrie presupune:

1. Intuitie tehnica
2. Urmarirea cu creionul a unor linii sinuoase de la un punct de plecare la un
punct de sosire
3. Urmarirea vizuala a unor linii sinuoase de la un punct de plecare la un punct de
sosire

a. 1
b. 2
c. 3
VAR: C

154. Dintre probele de aptitudini specifice fac parte probe de evaluare a:

155. Dintre probele de aptitudini specifice fac parte probe de evaluare a:

156. Probele de reprezentare spatiala pot fi introduce in baterii de examinare a:

157. Atentia este starea implicata:

1. In sarcinile in care noi decidem sa o activam
2. In orice tip de sarcina, indiferent de natura ei
3. Voluntar in activitatile in care este mobilizata volitional.

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
VAR: C

.
158. Tipurile de atentie care se evalueaza psihometric sunt:
1. Concentrarea atentiei
2. Capacitatea de rezistenta la distragerea prin perturbatii
3. Sensibilitatea atentiei
 a. 1+2
b. 1+3
c. 2

VAR: A

159. Tipurile de atentie care se evalueaza psihometric sunt

- distributivitatea atentiei

160. Printre autori care au elaborate probe de atentie enumeram:

161.In constructia testelor de atentie se aleg:

1. Sarcini complexe care sa permita evaluarea performantelor in acest domeniu
2. Sarcini simple, care sa nu fie influentate de aportul inteligentei
3. Sarcini mixte ca si grad de complexitate, pentru a evalua distributivitatea
atentiei

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

.
162. Caracteristicile probelor de atentie :
1. Sunt probe non-verbale
2. Pot fi aplicate atat individual cat si colectiv
3. Respectarea limitei de timp nu este obligatorie pentru a permite sa inregistram
performantele maxime ale subiectului

a. 1+2
b. 2+3
c. 3

VAR: A

163. Probele de atentie se caracterizeaza prin faptul ca sunt:

164. Testele de atentie de tip baraj masoara:

 1. Concentrarea atentiei
2. Distributivitatea atentiei
3. Flexibilitatea atentiei

a. 1
b. 2
c. 3

VAR A

165. Testele de tip baraj masoara:

- viteza de lucru si exactitatea.

166. Interpretarea probelor de tip baraj:

1. Masoara viteza de lucru
2. Tine cont de ritmul lent sau alert temperamental in care se rezolva sarcina
3. Masoara exactitatea

a. 2
b. 2+3
c. 1+3

VAR: C

167. In aplicarea testelor de atentie:

1. Nu trebuie precizat ceea ce testul masoara, pentru a nu bloca performanta la
test
2. Trebuie precizat ceea ce testul masoara
3. Rezolvarea unor exemple este la alegerea examinatorului, in functie de nivelul
educational al celor testati

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

168. Aplicarea testelor de atentie presupune:

169. In aplicarea testelor de atentie:

1. Se anunta timpul pe care subiectul il are la dispozitie de la inceputul probei
 2. Se anunta doar apropierea momentului de expirare a timpului spre finalul
probei
3. Se pot face observatii, incurajari pe parcursul probei

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: A

170. Aplicarea testelor de atentie necesita:

171. Interpretarea rezultatelor la probele de atentie:

1. Se face prin raportarea notei standard la etalon
2. Se face prin raportarea notei brute la etalon
3. Se cere prudenta in generalizarea rezultatelor, fiind valabile pentru tipul de
activitate similar activitatii de test.

a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2

VAR: B

172. Memoria este definita operativ prin:

1. Abilitatea de a opera cu continuturile memorate
2. Aptitudinea de a conserva continuturile memorate
3. Aptitudinea de a reproduce continuturile memorate

a. 1+3
b. 1+2
c. 2+3

VAR: C

173. Influenta inteligentei in testele de memorie:

1. Este semnificativa, indiferent de natura probei de memorie
2. Este diferita, in functie de natura materialului probei de memorie
3. Este semnificativa numai in situatiile de inteligenta superioara
a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

174. Testele de memorie difera intre ele din punct de vedere al:
1. Materialului de memorat, care poate fi auditiv, vizual, figural etc.
2. Etalonului de norme la care se raporteaza
3. Investigarii duratei de memorare a materialului: scurta durata, lunga durata

a. 1+2
b. 2+3
c. 2

VAR: A

175. In testele de memorie meterialul de memorat poate fi:

176. Testele de memorie difera intre ele din punct de vedere al:

177. Printre autorii care au elaborat probe de memorie enumeram:

1. Binet - Simon
2. Wechsler
3. Rey

a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2

VAR: B

178. Printre autorii care au elaborat probe de memorie enumeram

- Susane Pacaud
- J.Royer

179. Probele de memorie pot furniza:

1. Un coeficient de memorie
2. Un indice de rapiditate a invatarii
3. O masura a deteriorarii memoriei

a. 2+3
 b. 1+3
c. 1+2

VAR: B

.
180. Proba de memorie ‚Placutele Carrard’:
1. Este o proba de memorie figurala
2. Este o proba de memorie vizuala
3. Este o proba de memorie auditiva

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

181. Testul de memorie topografica (Susane Pacaud) se aplica predominant in:

1. Domeniul clinic
2. Domeniul sportiv
3. Domeniul profesional

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: C

182.Testele de memorie Rey:

1. Masoara acelasi tip de memorie – memoria cuvintelor – prin probe cu forme
paralele
2. Au continut diferit in functie de tipul memoriei pe care il investigheaza
3. Se prezinta sub doua forme diferite: pentru copii si adulti

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

.
183. Testele de memorie elaborate de Rey investigheaza:
-tulburarile de memorie.

184. In cauzul deficitului de memorie:

 1. Cauzele pot fi forme patologice de memorie
2. Cauzele pot fi legate de lipsa de control a atentiei
3. Cauzele pot fi legate de dinamica temperamentala

a. 1+2
b. 2+3
c. 3

VAR: A

185. Creativitatea este influentata de:

1. Factori de gandire
2. Abilitati si trasaturi de personalitate
3. Factori volitionali

a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2

VAR: C

186. Testele de creativitate au ca principiu de elaborare:

1. O teorie fundamentala privind factorii ce definesc creativitatea
2. Modele teoretice diferite ce apartin autorilor care elaboreaza proba
3. Teoriile personalitatii pentru elucidarea factorilor de personalitate care
influenteaza creativitatea

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

.
187. Testele de creativitate au ca baza teoretica :

188 Testele de creativitate au fost elaborate de:

- Guilford; Thurstone; Torrance, E.P.
 189. Bateria de creativitate Torrance masoara abilitati factoriale ca:
1. Imaginatie
2. Elaborare
3. Fluiditate

a. 2+3
b. 1+3
c. 2
VAR: A

190. Bateria de teste Torrance masoara abilitati factoriale ca:

191. Bateria de creativitate Torrance masoara :

1. Factorii gandirii creative
2. Factorii personalitatii creative
3. Ambele – atat factorii gandirii creative, cat si cei ai personalitatii creative

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: A

192. Bateria Torrance cuprinde:

1. 2 baterii de teste verbale
2. 2 baterii de teste spatiale
3. 2 baterii de teste figurale

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3

VAR: B

.
193. In bateria Torrance dimensiunea ‚fluiditate’ reprezinta:
1. Aptitudinea de a elabora pe marginea unei idei
2. Aptitudinea de a genera idei variate
3. Aptitudinea de a produce un numar mare de idei
a. 1
b. 2
c. 3

VAR: C

194.In bateria Torrance dimensiunea “fluiditate”masoara:

195. In bateria Torrance dimensiunea ‚flexibilitatea’ reprezinta:

1. Aptitudinea de a produce un numar mare de idei
2. Abilitatea de a produce raspunsuri ce tin de domenii diferite
3. Abilitatea de a genera idei de grade de complexitate diferita

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

196. In bateria Torrance dimensiunea flesibilitatea masoara:

197. In bateria Torrace dimensiunea ‚originalitate’ reprezinta:

1. Aptitudinea de a genera idei elaborate
2. Aptitudinea de a produce idei indepartate de ceea ce este comun
3. Aptitudinea de a gandi convergent

a. 1
b. 2
c. 3

VAR: B

197. In bateria Torrace dimensiunea ‚originalitate’ masoara:

199. In bateria Torrace dimensiunea ‚elaborare’ reprezinta:

1. Aptitudinea de a genera idei
2. Aptitudinea de a produce idei indepartate de ceea ce este comun
3. Aptitudinea de a largi si imbogati ideile
a. 1
b. 2
c. 3

VAR: C.

200. In bateria Torrace dimensiunea ‚elaborare’ masoara.