Sunteți pe pagina 1din 16

Metodologia cercetarii psihologice an I sem I

A Adevarat / Fals
B Multiple choice
C Yes / No
Cris_43
A 1 „Empiric” se refer la studierea concret a realit tii sociale utilizând metode si tehnici specifice de cercetare A
A stabili dimensiunile unui concept, în procesul operationaliz rii, presupune:

1. a defini nominal conceptul;


B 13 2
2. a nominaliza domeniile sau elementele structurale care compun realitatea desemnat de conceptul
respectiv;
3. a desemna „caracteristici” exprimate numeric pentru o anumit unitate social .
A. Giddens (2001):considera ca procesul de cercetare cuprinde urmatoarele etape principale:

a. definirea problemei si alegerea temei de cercetare


b. revizuirea dovezilor sau trecerea in revista a bibliografiei
c. clarificarea problemei prin formularea ipotezei
d. testarea ipotezei in discutiile informale
B 46
e. selectarea planului de cercetare
f. efectuarea cercetarii
g. interpretarea rezultatelor
h. raportarea descoperirilor prin redactarea raportului de cercetare

a+b+c+e+f+g+h
A. Mihu considera ca intr-o cercetare explicatia este formulata:

a. ca o ipoteza
B 91 b. ca o explicatie plauzibila referitoare la relatiile dintre fenomenele studiate
c. ca un fapt neconform cu realitatea studiata

a+b
Alex Comfort considera ca noile descoperiri ale fizicii sunt privite cu rezerva pentru faptul ca nu sunt usor de
A 66 A
inteles si mai ales de vizualizat.
Amit Goswami a exemplificat perspectiva newtonian-carteziene asupra universului si cunoasterii folosind
B 233 metafora:
R spunsul selectat: mesei de biliard cosmic
Atunci cand ne referim la termenul de paradigma putem vorbi de urmatoarele sensuri principale ale acestuia:

a. set de concepte, propozitii, metode de investigatie cu un pronuntat caracter normativ, dezvoltat pentru a
ghida cercetarea intr-un anumit domeniu specificat
b. set de reguli si norme de conduita sociala transmise de la o generatie la alta
B 181
c. totalitatea realizarilor dintr-un domeniu disciplinar, larg acceptate de catre comunitatea stiintifica respectiva
sau de catre specialistii in respectivul domeniu, care ofera modelul problemelor de cercetare si a
solutiilor explorate

a+c
Care dintre urm toarele enunturi constituie ipoteze de cercetare:

A) dac sunt student atunci sunt înmatriculat la o institutie de înv t mânt superior
B) dac în familie exist un climat conflictual, atunci tendinta spre deviant comportamental a copiilor este
mare
B 20 2
C) cu cât nivelul de trai al populatiei scade cu atât rata comportamentelor delicvente creste
D) cu cât m hr nesc mai bine cu atât scade senzatia de foame
E) dac as locui pe Marte atunci as fi mai fericit

2. B+C

1/16
Care dintre urm torii sociologi definesc „fenomenul de serendipitate”?

1. E. Durkheim
B 5 3
2. A. Comte
3. R. K. Merton
4. V. Pareto
Ce reprezinta epistemologia?
B 240
O ramura a filosofiei care se ocupa cu originile, natura si scopurile cunoasterii
Ce reprezint „tehnica de cercetare”?

B 3 1. modalitate teoretic si axiologic de abordare a realit tii socio-umane 3


2. sistem conceptual ce st la baza cercet rii
3. modalitate concret de abordare a fenomenelor supuse cercet rii
Ce se desemneaz prin „metod de cercetare”?

A) program de realizare a cercet rii;


B) mod de a actiona in efectuarea unei cercetari;
B 2 ?
C) nivel teoretic al cercet rii;
D) o serie de ipoteze generale

1. A+C 2. A+D 3. B+C 4. B+C+D


Ce se întelege prin „fenomenul de serendipitate”?

B 6 1. fapt reg sit în ipotezele de cercetare 3


2. fapt aberant si neasteptat
3. fapt neasteptast, aberant si capital
Cele mai frecvente caracteristici ale populatiei ce alc tuieste colectivitatea statistic general devin criterii de
A 45 A
grupare în vederea construirii esantionului.
Cercetarea de teren propriu- zis vizeaz :

A. aplicarea instrumentelor de recoltare a informatiilor;


B. analiza conceptelor;
B 29 C. contactul direct dintre cercet tor si realitatea supus cercet rii; 1
D. recoltarea informatiilor;
E. elaborarea ipotezelor de cercetare.

1. A+C+D
Cercetarea de tip cantitativ:

B 132 a. este mai degraba pozitivist-explicativista si nomotetica a


b. este mai degraba fenomenologico-comprehensiva si idiografica
c. se refera la un nivel al realitatii preponderent macrosocial, global, formal
Cerctarea de tip calitativ este:

a. este mai degraba pozitivist-explicativista si nomotetica


B 52 b. este mai degraba fenomenologico-comprehensiva si idiografica
c. vizeaza natura realitatii procesuala si construita social de actor

b+c
Cine defineste paradigmele ca fiind „limbajul în care sunt formulate teoriile”

B 10 1. Raymond Boudon 3
2. Thomas S. Kuhn
3. Robert King Merton
Componentele schemei operationale reprezint .

B 17 1. caracteristicile realit tii cercetate 1


2. interpret ri si reflexii teoretice
3. esantioane reprezentative

2/16
Conditia de reprezentativitate a unui esantion presupune:

A) capacitatea esantionului de a reproduce cât mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care a fost
extras
B 23 B) subiecti retinuti în esantion difer (sub aspectul caracteristicilor socio-demografice) de universul cercet rii 3
C) subiectii retinuti în esantion sunt purt torii, tuturor, sau cel putin, ale principalelor caracteristici a populatiei
totale

3. A+C
Cum definim „metodologia cercet rii sociologice”?

A) stiinta realiz rii cercet rii;


B) o serie de factori social-politici implicati în viata social ;
B 1 C) ansamblul demersurilor teoretice, tehnico-metodologice si epistemologice întreprinse de cercet tor în 2
vederea cunoasterii stiintifice a faptelor sociale;
D) stiinta metodelor;

2. A+C+D
Cum definim nivelul teoretic al cercet rii?

1. o serie de ipoteze direct testabile, cu nivel minim de generalitate


B 4 4
2. studiere concret a realit tii socila-umane
3. totalitatea metodelor si tehnicilor de cercetare
4. idei, explicatii, interpret ri, ipoteze generale asupra realit tii sociale
Cum se numeste sociologul care afirm c la nivelul cunoasterii comune actioneaz : enculturatia si
socializarea, ca factori ce confer acesteia un caracter iluzoriu?

B 8 1. S. Freud 2
2. Henri H. Stahl
3. Dimitrie Gusti
4. Paul F. Lazarfeld
A 57 Cunoasterea comuna nu este in nici un caz influentata de enculturatie si socializare. F
A 6 Cunoasterea comun are un caracter individual, personal. A
A 5 Cunoasterea comun are un caracter organizat si sistematizat F
Cunoasterea comun se refer la :

A. credinte, explicatii, interpret ri obtinute în mod spontan;


B 7 B. cunostinte obtinute prin intermediul unor metode si tehnici; 1
C. cunostinte obtinute f r cercetare sistematic .

1. A+C
A 4 Cunoasterea la nivelul simtului comun este orientat din punct de vedere metodologic F
A 7 Cunoasterea spontan are un caracter individual, personal A
A 10 Cunoasterea spontan este limitat spatial si temporar A
A 8 Cunoasterea spontan este marcat de subiectivitatea agentului cunoasterii A
A 9 Cunoasterea spontan utilizeaz un limbaj riguros, standartizat F
Cunoasterea stiintifica actuala reprezinta un decupaj al realitatii, iar S. Chelcea crede ca in investigatiile
psihosociale acest decupaj este necesar pentru ca:

a. nu toate elementele structurii si actiunii umane se situeaza pe acelasi plan


B 106
b. nu toate elementele structurii si actiunii umane au o contributie egala la explicarea fenomenelor
c. nu toate elementele structurii si actiunii umane sunt capabile de a fi cercetate

b+c
Cunoasterea stiintific are un caracter personal, subiectiv (în functie de anumite principii axiologice, preferinte
A 12 F
ale cercet torului)
A 31 Cunoasterea stiintific este influentat de zestrea cultural primit prin socializare. F
A 14 Cunoasterea stiintific este orientat din punct de vedere metodologic A

3/16
A 11 Cunoasterea stiintific porneste de la un set de ipoteze A
A 13 Cunosterea stiintific porneste de la un set de b nuieli si observatii întâmpl toare F
D.Miller (1991) elaboreaza urmatoarele modele de cercetare in functie de natura problemei, scopul cercetarii,
teoria ghid si tehnicile adecvate:

a. cercetarea fundamentala
b. cercetarea aplicativa
B 224
c. cercetarea intuitiva
d. cercetarea reproductiva
e. cercetarea evaluativa

a, b, e
De ce în cercetarea socio-uman apare restrictia formul rii ipotezelor de lucru în termenii: „Dac A atunci B”
sau „Cu cât A cu atât B”?
B 21 3
1. deoarece ipotezele de lucru constituie ipoteze cu nivel maxim de generalitate (sunt ipoteze teoretice)
2. deoarece ipotezele de lucru sunt formul ri axiologice si epistemiologice
3. deoarece ipotezele de lucru iau forma unor implicatii logice
Definitia nominal a conceptelor este rezultatul final al analizei teoretice si al cercet rii concrete si marcheaz
A 33 A
un moment calitativ al cunoasterii stiintifice.
Definitia nominal presupune procesul de transpunere a unei teme de cercetare într-o procedur de investigare
A 15 F
concret
Definitia operationala a conceptelor presupune:

A. descrierea partilor componente ale proceselor psiho-sociale care sunt exprimate in conceptele ce fac
obiectul cercetarii;
B. definitie lexicala, ea realizandu-se la nivel lingvistic;
B 42
C. alegerea metodelor si tehnicilor de cercetare;
D. prescrierea operatiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea concreta;
E. rezultatul final al cercetarii concrete.

Definitia operationala sau operationalizarea conceptelor reprezinta:


B 55
un procedeu prin care se decide daca o calitate poate fi atribuita unei unitati sociale
Definitia operational a conceptelor este rezultatul final al analizei teoretice si al cercet rii concrete si
A 34 F
marcheaz un moment calitativ al cunoasterii stiintifice.
Definitia operational const în prescrierea operatiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea
A 16 A
concret
A 32 Definitia operational este o definitie lexical , ea se realizeaz la nivel interlingvistic. F
Definitia ostensiva se refera la:
B 82
simultaneitatea pronuntarii unui termen necunoscut de catre un agent cunoscator, dar
cunoscut de alt agent cunoscator si indicarea designatului
Desi metodologia incepe sa fie vazuta ca o ramura a filosofiei, in acest moment:

a. nu se poate vorbi de o metodologie generala


B 123 b. exista metodologii particulare pentru fiecare disciplina si ramura stiintifica
c. nu se poate face o afirmatie clara legata de metodele si metodologia de cercetare in general

a+b+c (pg.48-a;pg.49-b) (R: a+b)


A 52 Despre definitia nominala se spune ca nu este nici adevarata, nici falsa, fiind in fapt o conventie. A
Dimensiunile obtinute prin operationalizarea conceptelor prezint grad mai mare de generalitate comparativ cu
A 20 F
conceptul de referint
Din perspectiv metodologica, marele castig al abordarii umaniste il reprezinta :
B 251
trecerea de la cercetarea manipulativa la cea coparticipativa, omul nemaifiind un simplu
obiect al studiului stiintific

4/16
Din perspectiva lui Petru Ilut simtul comun:

a. apare ca puternic stratificat din punctul de vedere al potentialului cognitiv


b. merge de la constatari simple, clisee si prejudecati, pana la observatii si rationamente de mare finete si
B 62
profunzime, la explicatii si interpretari nuantate
c. este rezultatul adaptarii metodelor si tehnicilor de cercetare stiintifica la realitatea cotidiana

a+b
Din perspectiva metodologica, marele castig al abordarii umaniste il reprezinta:
B 113
trecerea de la cercetarea manipulativa la cea coparticipativa, omul nemaifiind un simplu
obiect al studiului stiintific
Din punct de vedere etimologic ipoteza inseamn :

B 18 1. enuntul unei explicatii temeinic verificate; 1


2. observatii întâmpl toare despre evenimente si fenomene sociale;
3. ceea ce se pune dedesubt, temelie, baz .
Din punct de vedere logic indiciul cel mai sigur al adevarului este:
B 86
verificarea
Din punctul de vedere al stiintei actuale, se considera ca o cunoastere adecvata a unui domeniu se poate face
doar prin:
B 225
aplicatii cu grad inalt de intemeiere si care sa permita intelegerea specificului respectivului
domeniu
Dualismul metodologic reprezinta, dupa Flonta, pozitia cercetatorilor care afirma:
B 80
autonomia metodologica a disciplinelor sociale si istorice
Dupa criteriul functiei indeplinite in procesul cercetarii putem vorbi de metode de proiectare a cercetarii,
A 60 A
metode de recoltare a datelor si metode de analiza si interpretare.
Dupa criteriul temporal metodele sunt:

a) transversale – urmarind descoperirea relatiilor intre laturile,aspectele,fenomenle si procesele socio-umanela


un moment dat
B 242
b) punctiforme – aplicabile doar intr-un singur moment de timp
c) longitudinale – studiind evolutia fenomenelor in timp

a+c
Dupa Donald McBurney limitele fundamentale ale simtului comun sunt:

a. nivelul de cunoastere este direct proportional cu limitele intelectului uman


b. standardele acestei cunoasteri difera dintr-un moment in altul si dintr-un loc in altul in functie de atitudini si
B 115 de caracteristicile culturii
c. recunoasterea adevarului credintelor la acest nivel se face in planul practicarii lor concrete
d. cunoasterea comuna se fundamenteaza doar pe adevaruri verificabile pe cale rationala

b+c
Dupa nivelul de generalitate conceptele se impart in:

a. concepte individuale considerate concepte istorice


B 135 b. concepte generale considerate invarianti, universalii sau concepte aistorice
c. concepte medii care sunt istorice si anistorice simultan

a+b

5/16
Dupa reactivitate – adica dupa gradul de interventie a cercetatorului asupra obiectului de studiu - metodele
sunt:

a. experimentale – in care cercetatorul intervine provocand producerea fenomenelor


b. cvasiexperimentale
B 183 c. reproductive
d. de observatie – in care cercetatorul nu trebuie sa produca vreo modificare a comportamentelor sau situatiilor
studiate
e. cvasiobservationale

a+b+d
Dupa tipul de referential conceptele se impart in:

a. concepte cantitative
b. concepte calitative a+
B 48
c. concepte repetitive b
d. concepte generative

a+b
Elaborarea propriu-zis a indicatorilor sociologici trebuie precedat de alegerea metodelor si tehnicilor de
A 22 F
cercetare si de construirea instrumentelor de recoltare a informatiilor
Elaborarea propriu-zis a indicatorilor sociologici trebuie precedat de o activitate teoretic de definire si
A 23 A
analiz a conceptelor în care este reliefat realitatea supus cercet rii
Enculturatia reprezinta:
B 92
transmiterea informatiilor culturale si a tehnicilor civilizatoare si de stapanire a mediului de
la o generatie la alta
B 237 Epistemologia studiaza : originea, structura, metodele si validitatea cunoasterii stiintifice
Este considerata cunoastere de tip stiintific acea cunoastere care are urmatoarele insusiri:se indeparteaza de
cunoasterea comuna si de bunul simt, descompune automatismele mentale generate de experienta cotidiana,
A 63 A
uzeaza de matematizare si formalizare, utilizeaza metode speciale de tipul modelare, axiomatizare, formalizare
etc., obtine cunostinte cel putin verificabile daca nu verificate.
Explicatia nondeductiva se refera la faptul ca:
B 114
prin ea se trece de la o propozitie cu un anumit nivel de generalitate la o propozitie cu un
nivel mai inalt de generalitate sau de la o propozitie la alta situate la acelasi nivel de generalitate
Explicatia nondeductiva se refera la faptul ca:

B 120 prin ea se trece de la o propozitie la alta situate la niveluri de generalitate succesive (pg.33 -se
trece de la o propozitie cu un anumti nivel de generalitate la o propozitie cu un nivel mai inalt de generalitate
sau de la o propozitie la alta, situate la acelasi nivel de generalitate)
Functiile cercet rii empirice în dezvoltarea teoriei sunt:

A. initierea teoriei, prin descoperirea de fapte neasteptate;


B. clarificarea conceptelor utilizate în teorie;
B 39 3
C. evidentierea de dimensiuni politico- economice ale vietii sociale.
D. reformularea teoriei prin elaborarea de noi scheme explicative;

3. A+B+D
Gruparea (stratificarea) populatiei în cercetarea sociologic se realizeaz în functie de:

A) caracteristic socio-demografice
B) caracteristici socio-profesionale
B 22 C) caracteristici estetice 4
D) caracteristici sociale
E) caracteristici economice

4. A+B+D+E

6/16
I. Marginean enumera intr-o lucrare aparuta in anul 2000 urmatoarele categorii de explicatii:
a. explicatia cauzala
b. explicatia probabilista
c. explicatia de specificare a intelesului si a scopului
d. explicatia functionala
e. explicatia evolutionista sau ecologica
B 57
f. explicatie teleologica
g. explicatia deductiva
h. explicatia repetitiva
i. explicatia generativa

a+b+c+d+e+f+g
In cercetarea cantitativa raportul de cercetare:
B 84
se bazeaza preponderent pe cifre, tabele, grafice
In clasificarea realizata de S.Chelcea (2001)se vorbeste de urmatoarele categorii de termeni:

a. termenii referentiali
b. termeni suprareferentiali
B 51 c. termeni notationali
d. termenii nereferentiali
e. termenii extralogici

a+d+e
In conceptia lui N. Denzin "triangulatia" se manifesta in urmatoarele ipostaze de baza:
a. triangulatia datelor
b. triangulatia investigatorului
c. triangulatia metodologica
B 54
d. triangulatia teoretica
e. triangulatia ipotetica

a+b+c+d
In filosofie si in stiinta metoda reprezinta:
B 174
modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere si de transformare a realitatii
obiective
In functie de nivelul de acces la instantele sistemului psihic metodele de cercetare in psihologie sunt:

a. metode care vizeaza planul constient si care se adreseaza cu precadere acestei instante
b. metode care vizeaza nivelul inconstientului (personal si colectiv) si care au ca obiectiv obtinerea de
B 89 informatii la care subiectul nu are acces direct, nemijlocit si constient
c. metode care vizeaza planul transpersonal
d. metode care se refera la nivelul interpersonal al subiectului

a+b+c
In functie de ramurile stiintei sau disciplinele in care se regaseste putem vorbi de adevar:

a. logic
b. matematic
B 47 c. formal
d. psihologic
e. aposterioric

a+b+d
In functie de scopul concret si de obiectivele concrete metodele sau tehnicile de cercetare cantitative si
B 66 calitative:
este necesar sa fie integrate si folosite diferentiat

7/16
In functie de scopul concret si de obiectivele concrete metodele sau tehnicile de cercetare cantitative si
calitative:

B 204 dincolo de limitele si valentele fiecarei abordari strategice de cercetare, este necesara o
integrare si o folosire diferentiata a diverselor metode si tehnici cantitative sau calitative in functie de
scopul concret si de obiectivele particulare ale cercetarilor. In acest sens, dorim sa amintim ca demersul
lui N.Denzin a lansat termenul de triangulatie.
In general vorbind, fenomenele unei realitati psihosociale pot fi cunoscute:

a. apeland la explicatii cu privire la respectivele fenomene


B 125 b. prin participarea la ele sau prin trairea lor nemijlocita
c. prin observarea si cuantificarea faptelor din realitatile paralele

a+b
In metodologia cercetarii sociologice trecerea de la concepte generale la cele apropiate de concretul social se
realizeaza prin:

A. sistematizarea, ordonarea, analiza si interpretarea informatiilor obtinute in cercetarea de teren;


B 43 B. elaborarea de scheme operationale de cercetare;
C. elaborarea dimensiunilor, variabilelor si indicatorilor sociologici;
D. delimitarea spatiului de atribute ale conceptului in care este reflectata realitatea supusa cercetarii.

In stabilirea setului de indicatori pentru operationalizarea conceptelor se face apel la urmatoarele tipuri de
indicatori:

a. indicatori expresivi - ce au o legatura mai slaba cu indicatul


B 70
b. indicatori predictivi - care au o legatura mai puternica cu indicatul
c. indicatori reflexivi - care reflecta caracteristici ale conceptului

a+b
In viziunea lui C.Popa functiile definitiei sunt urmatoarele:

a. functia referential-designatoare
b. functia de introducere a unor termeni noi in vocabularul unui agent cunoscator
c. functia de concentrare a informatiei, de prescurtare a comunicarii
B 112
d. functia de relevare a schimbarilor intervenite in procesul cunoasterii, pe baza analizei intensiunii termenilor
e. functia reprobabil-executorie prin care se urmareste testarea cunostintelor
f. functia sintetic-calculatorie, care permite prelucrarea informatiei intr-un alt limbaj

a+b+c+d+f
Indicatorii obtinuti prin operationalizarea conceptelor reprezint :

A) semene observabile si m surabile cu ajutorul c rora pot fi caracterizateunit tile sociale si calit tile acestora
B 15 B) particularitate elementar a unie teme de cercetare 1
C) domenii teoretice ale conceptului operationalizat

1. A+B
A 24 Indicatorii obtinuti prin operationalizarea conceptelor vor sta la baza construirii instrumentelor de investigatie. A
Inferenta este procesul logic prin care se ajunge la cunoasterea fenomenelor care nu pot fi accesate direct pe
baza unor date si informatii aflate la indemana cercetatorului si reprezinta:
B 179
materialul de baza pentru cercetari, teorii si ipoteze
C 1 Influenteaz enculturatia cunoasterea comun ? da
C 2 Influenteaz socializarea cunoasterea spontan ? da
Intr-o explicatie, elementul explicativ-adica raspunsul problemei-se numeste
B 238
expanans

8/16
Intr-o explicatie, generatorul problemei - adica ceea ce explicam - se numeste:
B 126
explanandum
Ipoteza de cercetare este definita de catre Th. Caplow astfel:

1 “explicatie plauzibila pentru a sustine o constructie teoretica”;


2 “enunturi confirmate prin intermediul informatiilor recoltate in cercetare”;
B 41
3 “enuntul unei relatii cauzale intr-o forma care permite verificarea empirica”;
4 “enuntul unei explicatii temeinic verificate”.

A 43 Ipoteza de cercetare reprezint un enunt teoretic ce este confirmat de realitate. F


Ipotezele de cercetare semnific :

A) enunturi direct testabile, verificabile empiric


B) enunturi a c ror confirmare/infirmare va fi redat de datele empirice
B 19 1
C) enunturi generale, teoretice, indirect testabile
D) realitate social exterioar , obiectiv , structurat num r rii si m sur rii

1. A+B
A 27 Ipotezele de cercetare sunt explicatii plauzibile bazate pe teorii explicative validate stiintific A
A 28 Ipotezele de lucru sunt explicatii întâmpl toare ce urmeaz a fi confruntate cu o serie de reflexii teoretice F
A 37 Ipotezele teoretice constituie enunturi direct testabile în cercetarea de teren. F
În cadrul „anchetei pilot” se testeaz :

B 36 1. validitatea ipotezelor de cercetare; 3


2. validitatea variabilelor explanatorii;
3. validitatea instrumentelor de cercetare.
În cercetarea psihosocial stabilirea colectivit tii statistice generale se face în functie de :

A. metodele cantitativ- calitative stabilite de c tre cercet tor;


B. natura problemei studiate;
B 34 2
C. tema si obiectivele cercet rii;
D. populatia supus cercet rii.

2. B+C
În cercetarea socio- uman concret ipotezele îndeplinesc urm torul rol:

B 33 1. metodologic si cognitiv-explicativ; 1
2. metodologic si axiologic;
3. psiho-somatic.
A 42 În cercetarea socio- uman concret nu poate interveni fenomenul de serendipitate. A?
A 44 În cercetarea sociologic concret unei metode îi pot fi subordonate mai multe tehnici de cercetare. A
În cercetarea sociologic reprezentativitatea esantionului ne permite generalizarea concluziilor la colectivitatea
A 41 A
statistic general .
În cercetarea sociologic vom retine indicatorii care se definesc prin:

B 32 1. nivel maxim de generalitate; 3


2. rezistent la schimbare social ;
3. putere mare de discriminare.
În cercetarea sociologic vor fi incluse în colectivitatea statistic general :

A. persoane cu preg tire profesional în domeniu (sociologi);


B. persoane care sunt implicate prin activitatea practic în procesele sociale studiate;
B 40 3
C. analisti socio- politici;
D. persoane care detin informatii referitoare la procesele sociale studiate.

3. B+C

9/16
A 26 În cercetarea socio-uman vom accepta ca ipoteze empirice doar acele enunturi confirmate F
În metodologia sociologic , totalitatea dimensiunilor, variabilelor si a indicatorilor unui fenomen poart
denumirea de:
B 16 2
1. univers statistic general
2. spatiu de atribute
3. anchet -pilot
În planul cercet rii ipoteza reprezint o explicatie anticipat , plauzibil pentru a sustine o constructie teoretic
A 25 A
ce urmeaz s fie ulterior supus test rii, verific rii empirice
În procesul de codificare a informatiilor codul stabileste o corespondent între:

1. natura cantitativ a informatiilor si cifrele atribuite;


B 37 3
2. nivelul teoretic si cel empiric;
3. natura calitativ a informatiilor si cifrele atribuite;
4. procesele psihosociale devenite obiect de cercetare.
În schema operational , prin identificarea variabilelor se vor identifica:

1. factorii care mentin constanti indicatorii empirici obtinuti prin operationalizare


B 14 2. factori care reprezint caracteristici, particularit ti elementare ale realit tii sociale cercetate 4
3. semne direct observabile si m surabile în cercetarea de teren
4. factorii care influenteaz sau care determin schimb ri pentru fiecare dimensiune a conceptului ope-
rationalizat
A 21 În studiile exploratorii se porneste de la un num r strict de indicatori sociologici F
Într-o cercetare sociologic concret operatia de codificare a informatiilor reprezint :

B 24 1. operatia de reprezentare imagistic a informatiilor 3


2. operatia de reprezentare teoretic a informatiilor
3. operatia de reprezentare conventional (numeric sau alfabetic ) a unie informatii
Într-o cercetare sociologic concret , instrumentul de investigatie semnific :

B 27 1. mijloc, cale, mod de expunere; 3


2. unelte, aparatur de care se foloseste cercet torul pentru înregistrarea informatiilor;
3. modul de a actiona în efectuarea unei cercet ri.
A 36 Într-o cercetare sociologic concret , între indicatori si indicatul lor se stabileste o relatie statistic . A
A 30 Într-o cercetare sociologic concret , metoda este subsumat tehnicii de cercetare. F
Într-o cercetare sociologic empiric metodele si tehnicile de cercetare sunt alese de c tre cercet tor în functie
de:

A) informatiile recoltate de la subiectii presupusi de cercetare


B) tema cercet rii
B 25 3
C) conceptia general-teoretic ce st la baza
D) obiectivele specifice temei cercetate
E) ipotezele de cercetare

3. B+C+D+E
Karl Popper a aratat ca operatia de verificare nu are nici un sens si ca o teorie nu poate fi niciodata complet
verificata, intrucat se poate demonstra cel mult concordanta unei teorii cu anumite observatii particulare si nu
concordanta ei cu realitatea in totalitate. In acest sens, verificarea concordantei cu realitatea sau inferenta de la
B 78
cazurile particulare la toate cazurile posibile ar presupune:

un numar relativ redus de operatii (pg.54: un numar indefinit de operatii)

10/16
Lazar Vlasceanu (1982) distinge in functie de modelul teoretic general aplicat pentru explicarea vietii sociale
urmatoarele practici metodologice:

a. metodologia obiectiva
B 173 b. metodologia interpretativa
c. metodologia reflexiva
d. metodologia subiectiva

a+b
Limitele cunoasterii comune, din perspectiva lui Petru Ilut sunt determinate de:

a. prezenta masiva a subiectivitatii


b. faptul ca aceasta cunoastere este particulara, rezultat al unui context concret
B 60 c. prezenta unor erori de esantionare a loturilor supuse cercetarii
d. faptul ca aceasta cunoastere poate cadea relativ usor in pericolul de a inregistra doar legaturi aparente si de
multe ori false intre dimensiuni, factori, variabile

a, b, d
Mai aproape de perspectiva integrala a cunoasterii psihologice se afla:
B 245
metafizica probabilista
Metodele de constructie teoretica in functie de raportul stabilit intre teorie si cercetarea empirica sunt:

a. metoda deductiva
b. metoda inductiva
B 49
c. metoda interpretativa
d. metoda mistica

a+b
A 29 Metodologia implic analiza critic a elementelor care intervin în cercetare. A
Metodologia trebuie sa aiba in vedere analiza metodelor si tehnicilor, precum si standardizarea si relationarea
lor eficienta, cu scopul:

a. de a ajunge la un nivel de abstractizare necesar pentru eliminarea distorsiunilor si a adecvarii la obiectul de


B 69 studiu
b. de a asigura reprezentativitatea concluziilor cercetarii
c. de a face posibila corelarea ipotezelor de lucru

a+b
Modelul autoritarian se bazeaza pe faptul ca:
B 246
adevarul este garantat de calitatile de exceptie ale producatorului enunturilor
Modelul calitativ de cercetare este un model bazat pe descriere de tip pozitivist: pe cercetare efectiv , pe
A 40 F
înregistrare, num rare si m surare.
A 3 Modelul calitativ de cercetare social presupune utilizarea unor metode si tehnici strucutrate, standartizate. F
Modelul cantitativ de cercetare este un model bazat pe descriere de tip pozitivist: pe cercetare efectiv , pe
A 39 A
înregistrare, num rare si m surare.
Modelul cantitativ de cercetare presupune:

A. realitate social exterioar , obiectiv- structurat ;


B. num rare si m surare;
B 35 1
C. analiza biografiilor sociale;
D. tehnici nestructurate de cercetare.

1. A+B
Modelul logico-rational se centreaza pe logica formala, face apel la „primele principii” si stabileste adevarul
prin deductie. Principala sa grija consta in:
B 127
rigoarea judecatii logice, fara a se urmari corespondenta cu realitatea.

11/16
Monismul metodologic reprezinta, dupa Flonta, pozitia cercetatorilor care afirma:
B 77
unitatea metodei stiintei si necesitatea de a orienta cercetarea in stiintele sociale dupa criterii
de rationalitate si stiintificitate degajate prin analiza metodei stiintelor teoretice ale naturii
Noua fizica a aparut odata cu publicarea teoriei relativitatii de catre Albert Einstein si a teoriei cuantice de
A 49 A
catre Werner Heisenberg.
Numiti autorul definitiei: paradigmele sunt „exemple împ rt site în comun” de c tre o comunitate stiintific

B 9 1. Raymond Boudon 2
2. Thomas S. Kuhn
3. Robert K. Merton
O cercetare sociologic concret este posibil de realizat doar dac se porneste de la reprezentarea imagistic a
A 19 F
conceptului în care este reflectat realitatea supus cercet rii.
O cercetare sociologic concret este posibil de realizat doar dac se porneste de la definirea riguroas a
A 35 A
domeniului supus cercet rii.
Obiectul numit de semn este:
B 65
denotatul
A 17 Operationalizarea conceptelor preupune rostirea designatului concomitent cu indicarea acestuia F
Operationalizarea conceptelor reprezint procedeul prin care se decide dac o calitate poate fi atribuit unei
A 18 A
unit ti sociale
A 2 Orice cercetare empiric are un fundament teoretic A
A 38 Orice enunt despre relatia probabil dintre fenomene constituie ipotez de cercetare. F
Orice metoda de cercetare poate contine:
B 108
una sau mai multe tehnici
Paradigma operationaliz rii conceptelor cuprinde:

A) elaborarea ipotezelor de cercetare


B) reprezentarea imagistic a conceptului
C) specificarea conceptului prin stabilirea dimensiunilor
B 12 4
D) delimitarea populatiei supuse cercet rii
E) alegerea indicatorilor
F) constructia indicilor emipirici

4. B+C+E+F
Paradigma operationaliz rii conceptelor în cercetarea sociologic a fost elaborat de c tre:

1. T. Parsons
B 11 3
2. M. Weber
3. P. F. Lazarfeld
4. E. Durkheim
Pentru asigurarea corectitudinii definitiei ostensive trebuie indeplinite o serie de conditii printre care conditia
A 53 A
lingvistica, conditia simultaneitatii si conditia operationala.
Pentru ca un enunt sa devina ipoteza trebuie ca el sa indeplineasc urmatoarele conditii:

a. sa fie testabil
b. sa fie real
B 58
c. sa fie o explicatie plauzibila ce urmeaza sa fie verificata
d. sa aiba un continut reflectoriu

a+c+d

12/16
Petru Ilut (1997) considera ca raportul dintre cercetarea cantitativa si cea calitativa se realizeaza pe urmatoare-
le planuri:

a. planul epistemologic
B 130 b. planul strategiei metodologice
c. planul fenomenologic
d. planul operatiilor concrete de culegere, prelucrare si prezentare a datelor

a+b+d
Popa (1972) spune despre cunoasterea comuna ca nu este altceva decat insusirea de catre agentul cunoscator a
A 64 A
unei informatii legate nemijlocit de conditiile praxiologice in care actioneaza.
Prin „metodologie” se desemneaz :

B 26 1. acea stiint care ne relev modalit tile axiologice de abordare a socialului; 3


2. acea stiint care ne relev modalit tile de cunoastere spontan a unui eveniment social;
3. acea stiint care ne relev demersurile de efectuare a cercet rii.
Principiile metafizicii neotraditionale reprezentanta directa a realismul stiintific si care sustine determinismul
clasic lapaceean sunt:

a. viitorul este determinat de trecut


b. orice eveniment are o cauza determinata suficienta
c. trecutul este influentat de realitatile prezente
B 176
d. cunoasterea trebuie sa se intemeieze pe certitudine
e. cunoasterea stiintifica poate, in principiu, sa fie adusa pana la nivelul de cunoastere cu diferite niveluri de
generalitate
f. cunoasterea si metoda stiintifica pot fi, in principiu, unificate

a+b+d+e+f
Principiile metafizicii probabiliste sunt:

a. legile producerii fenomenelor naturale au in esenta caracter probabilist


b. fenomenele psihosociale sunt strict determinate de trecutul persoanei
B 59 c. cauzalitatea are un caracter probabilist
d. certitudinea cunoasterii, in sensul preciziei absolute a masurilor, este irealizabila
e. stiintele, ca terminologie, obiect si metoda, se caracterizeaza prin pluralism

a+c+d+e
Principiile realismului materialist sunt:

a. Obiectivismul
b. Determinismul cauzal
c. Localizarea
B 53 d. Monismul fizic sau material
e. Epifenomenalism
f. Dualismul
g. Cuantismul fenomenologic

a+b+c+d+e
A 50 Principiile realismului stiintific nu sunt considerate a fi postulate metafizice despre natura realitatii F
Procedeul reprezinta modalitatea concreta prin care:
B 87
este aplicat si/sau administrat un instrument de cercetare

13/16
Proiectarea cercet rii presupune:

A. analiza si interpretarea informatiilor;


B. fixarea obiectivelor cercet rii;
B 30 C. contactul direct dintre cercet tor si realitatea supus cercet rii; 2
D. elaborarea ipotezelor de cercetare;
E. analiza conceptelor.

2. B+D+E
Psihologia umanista a fost considerata de catre Abraham H. Maslow, unul dintre initiatorii ei, ca fiind a doua
A 47 F
forta in psihologie
Puterea de continere reflecta proprietatea unui indicator de a lasa in afara sferei lui toate unitatile sociale care
A 55 F
nu poseda indicatul.
Relatia dintre semn si semnificatie se stabileste:
B 178
printr-o regula semantica
Relevanta indicatorilor în cercetarea socio- uman concret se poate estima prin:

A. analiza puterii de discriminare;


B. analiza proceselor psihice implicate;
B 31 2
C. analiz statistic ;
D. analiz teoretic si specificarea semnificatiei datelor ce se obtin în cercetarea concret .;

2. A+D
Robert Merton considera ca se poate vorbi de o teorie in sens strict atunci cand o propozitie:

a. este dedusa dintr-o multime de propozitii fundamentale


B 107 b. se demonstreaza concordanta ei cu observatia
c. se face referire frecventa la ea ca la o teorie in cadrul discutiilor obisnuite

a+b
Rolul activitatii teoretice in cercetarea sociologica este:

A. formularea de idei generale asupra realitatii sociale;


B. contact direct cu realitatea sociala;
B 44
C. formularea de ipoteze generale;
D. punerea in relatie a faptelor empirice cu altele, ipotetice sau deja verificate (interpretarea).

A+C+D
Rolul activit tii teoretice în cercetarea sociologic este:

A. formularea de idei generale asupra realit tii sociale;


B. contact direct cu realitatea social ;
B 38 C. formularea de ipoteze generale; 2
D. punerea în relatie a faptelor empirice cu altele, ipotetice sau deja verificate (interpretarea);
E. formularea de concepte complexe care orienteaz cercet torul spre fapte interesante.

2. A+C+D+E
Se considera ca epistemologia este o disciplina cu dubla dependenta si aceasta pentru ca ea apartine in acelasi
A 46 A
timp si metastiintei si filosofiei.
Semnele sunt simboluri din logica sau litere ale alfabetului care:

a. sunt ordonate dupa reguli precise


B 124 b. comunica ceva despre calitatile unitatilor sociale
c. se refera la realitati intangibile

a+b
Semnul comportamental caracteristic definitiei ostensive este:
B 63
ridicarea si îndreptarea degetului c tre obiectul de definit

14/16
Sensurile diferite de denotatia cuvantului reprezinta:
B 64
conotatia
Septimiu Chelcea considera ca metodologia in stiintele psihosociale are urmatoarele laturi:

a. analiza critica a activitatii de cercetare


b. formularea unor propuneri pentru perfectionarea acestei activitati
B 81
c. reprezentarea vizuala a ipotezelor in vederea obtinerii de date concrete din cercetare
d. analiza intuitiva a rapoartelor de cercetare prezentate

a+b
Septimiu Chelcea, citandu-l pe Martyn Hammersley, arata ca printre trasaturile care diferentiaza cercetarea de
tip socio-uman sunt si urmatoarele:

a. o astfel de investigatie are ca scop descoperirea adevarului si nu producerea dovezilor pentru sustinerea unei
pozitii deja adoptate
B 50 b. cercetarea socio-umana este mai degraba preocupata de producerea informatiilor referitoare la fapte si nu de
enuntul judecatilor de valoare
c. cercetarea socio-umana nu cauta sa decopere neaparat adevarul, ci cauta sa judece conduitele umane
d. cercetarea socio-umana nu considera ca masurarea

a+b
Simtul comun de mana a doua se refera la faptul ca rezultatele demersurilor de cunoastere a realitatii sunt
A 48 F
bazate doar pe realitatea cunoscuta prin intermediul organelor de simt ale agentului cunoscator.
Simtul comun de prima mana reprezinta ansamblul cunostintelor spontane rezultate din experienta directa a
A 51 A
agentilor cunoscatori.
Simtul comun se considera ca actioneaza in doua etape, astfel prima etapa de cunoastere spontana in care ne
A 62 facem o idee, avem o parere despre evenimentele in cauza, iar cea de-a doua in care se produce o extrapolare a A
explicatiilor de la situatiile trecute la cele prezente sau viitoare.
Socializarea reprezinta:
B 61 transmiterea normelor valorice si morale dup care îsi ghideaz existen a respectiva
comunitate si formarea personalit ilor individuale în raport cu aceste norme
Stefan Novak (1972) apreciaza ca exista urmatoarele genuri distincte de putere de discriminare a indicatorului:

a. puterea de respingere
b. puterea de interferare
B 76
c. puterea de continere
d. puterea de discriminare

a+c+d
Studiile de cognitie sociala au identificat si sistematizat o serie de mecanisme si efecte distorsionante mai
specifice ale constiintei si cunoasterii comune. Printre ele se afla:

a. efectul falsului consens


B 74 b. efectul retroactivitatii
c. efectul incadrarii (frame)
d. efectul constantei perceptive

a+c
Teoria relativista – ca parte a noii fizici – considera ca:

a. spatiul este un loc printre atomii solizi din realitatea fizica


b. universul este reprezentat sub forma unei tesaturi continue si neintrerupte
B 45
c. universul nu este un gol populat cu obiecte din loc in loc, ci este plin de substanta, in care exista zone de
prim plan si zone de plan secund

b+c

15/16
Termenii referentiali au ca designat:

a. o entitate fizica
B 56 b. o entitate ideala
c. o entitate logica

a+b
Termenul de paradigm poate fi definit astfel:

1. stiinta metodelor;
B 28 3
2. mod de cercetare;
3. model, „pattern”;
4. instrument de investigatie.
Tipurile de definitii din stiintele socio-umane sunt in viziunea lui S. Chelcea:

a. ostensiva
b. ordinara
B 118 c. nominala
d. operationala
e. intensiva

a+c+d
Unii epistemologi considera ca in cazul in care la un anumit nivel, de unde fenomenele nu mai pot suporta
explicatii bazate pe un limbaj discursiv ,rational pentru cunoasterea realitatilor psihologice ar trebui:
B 239
sa apelam la un nivel superior de tip evocativ, nondiscursiv, care sa poata oferi o cunoastere
mai degraba mistica si intuitiva, decat una explicativa.
Walter Wallace a numit cateva modele de generare si testare a adevarului enunturilor despre realitate. Aceste
sunt:

a. modelul autoritarian
b. modelul mistic
B 182
c. modelul empirico-referential
c. modelul logico-rational
d. modelul stiintific

a+b+c+d (a+b+d+e)

16/16