Metodologia cercetarii psihologice

True/False

1. Este considerata cunoastere de tip stiintific acea cunoastere care are

urmatoarele insusiri:se indeparteaza de cunoasterea comuna si de bunul
simt, descompune automatismele mentale generate de experienta
cotidiana, uzeaza de matematizare si formalizare, utilizeaza metode
speciale de tipul modelare, axiomatizare, formalizare etc., obtine
cunostinte cel putin verificabile daca nu verificate. TRUE

2. Se considera ca epistemologia este o disciplina cu dubla dependenta si aceasta

pentru ca ea apartine in acelasi timp si metastiintei si filosofiei. TRUE
3. Se considera ca o disciplina este stiinta daca dispune de un domeniu de
investigare specific, unic si nedisputat cu alte discipline, are un obiect de
studiu asupra caruia sa se aplice metode si tehnici cu scopul de a-i
identifica aspectele esentiale, utlizeaza o metodologie de studiu si
cercetare proprie, si-a stabilit un set de concepte, legi si principii proprii
pe baza carora sa realizeze descrieri, clasificari, explicatii si predictii
asupra evolutiei fenomenelor investigate, discursul teoretic si
paradigmele sale trebuie sa fie considerate ca obiective iar fenomenele
investigate trebuie sa fie capabile de determinari sensibile, nemijlocit
perceptibile si observabile, pentru a putea fi masurate si cuantificate,
rezultatele studiilor si investigatiilor sa poata fi reproduse, reluate si
reevaluate de alti cercetatori sau oameni de stiinta, in alte momente si
eventual alte locuri TRUE
4. Psihologia umanista a fost considerata de catre Abraham H. Maslow, unul
dintre initiatorii ei, ca fiind a doua forta in psihologie. F
5. In secolul al XVIII-lea Newton a promovat punctul de vedere al materialismului
realist pe baza principiului determinismului cauzal sustinand ca miscarea
unui obiect fizic poate fi determinata cu exactitate pe baza cunoasterii
pozitiei spatiale si a vitezei de deplasare. TRUE
6. Principiile realismului stiintific nu sunt considerate a fi postulate metafizice
despre natura realitatii. FALSE
7. Noua fizica a aparut odata cu publicarea teoriei relativitatii de catre Albert
Einstein si a teoriei cuantice de catre Werner Heisenberg. TRUE
8. Alex Comfort considera ca noile descoperiri ale fizicii sunt privite cu rezerva
pentru faptul ca nu sunt usor de inteles si mai ales de vizualizat. TRUE
9. Popa (1972) spune despre cunoasterea comuna ca nu este altceva decat insusirea
de catre agentul cunoscator a unei informatii legate nemijlocit de
conditiile praxiologice in care actioneaza. TRUE
10. Simtul comun se considera ca actioneaza in doua etape, astfel prima etapa de
cunoastere spontana in care ne facem o idee, avem o parere despre
evenimentele in cauza, iar cea de-a doua in care se produce o
extrapolare a explicatiilor de la situatiile trecute la cele prezente sau
viitoare. TRUE
11. Simtul comun de prima mana reprezinta ansamblul cunostintelor spontane
rezultate din experienta directa a agentilor cunoscatori. TRUE
12. Simtul comun de mana a doua se refera la faptul ca rezultatele demersurilor de
cunoastere a realitatii sunt bazate doar pe realitatea cunoscuta prin
intermediul organelor de simt ale agentului cunoscator. FALSE
13. Cunoasterea comuna nu este in nici un caz influentata de enculturatie si
socializare. FALSE
14. Pentru asigurarea corectitudinii definitiei ostensive trebuie indeplinite o serie
de conditii printre care conditia lingvistica, conditia simultaneitatii si
conditia operationala. TRUE
15. Despre definitia nominala se spune ca nu este nici adevarata, nici falsa, fiind in
fapt o conventie. TRUE
16. Septimiu Chelcea intelege prin indicatori in cercetarea empirica socio-
umana acele semne observabile si masurabile cu ajutorul carora pot fi
caracterizate unitatile sociale si calitatile lor. TRUE
17. Puterea de respingere reprezinta capacitatea indicatorului de a retine in cadrul
distins de el toate elementele ce se caracterizeaza prin posedarea
indicatorului. FALSE
18. Puterea de continere reflecta proprietatea unui indicator de a lasa in afara sferei
lui toate unitatile sociale care nu poseda indicatul. FALSE
19. Dupa criteriul functiei indeplinite in procesul cercetarii putem vorbi de metode
de proiectare a cercetarii, metode de recoltare a datelor si metode de
analiza si interpretare. TRUE
Multiple Choice

20. Ce reprezinta epistemologia ?

a. o ramura a filosofiei
b. o ramura a sociologiei
c. o facultate a intelectului uman
21. Epistemologia cerceteaza:
a. gandirea umana in general
b. originea, structura, metodele si validitatea cunoasterii stiintifice
c. factorii care influenteaza atentia
d. frecventa cercetarilor in campul cunoasterii psihosociale
22. Din punct de vedere logic indiciul cel mai sigur al adevarului este:
a. analiza prin experienta
b. Verificarea
c. experimentarea
d. vizualizarea si analizarea situatiei
23. In functie de ramurile stiintei sau disciplinele in care se regaseste putem vorbi
de adevar:
a. logic
b. matematic
c. formal
d. psihologic
e. aposterioric
a. a+b+d
b. c+d
c. d+e
24. Din perspectiva metodologica, marele castig al abordarii umaniste il
reprezinta:
a. orientarea exclusiva catre comportamentul uman
b. trecerea de la cercetarea manipulativa la cea coparticipativa, omul
nemaifiind un simplu obiect al studiului stiintific
c. cautarea explicatiilor si legitatilor psihologice prin recurgerea cu
preponderenta la metoda introspectionista
25. Amit Goswami a exemplificat perspectiva newtonian-carteziene asupra
universului si cunoasterii folosind metafora:
a. mesei de biliard cosmic
b. pendulului universal

c. realitatii paralele
26. Principiile realismului materialist sunt:
a. Obiectivismul
b. Determinismul cauzal
c. Localizarea
d. Monismul fizic sau material
e. Epifenomenalism
f. Dualismul

g. Cuantismul fenomenologic

a. e+f+g
b. a+b+c+d+e
c. c+d+e+f
27. Principiul determinismului (extern) impune obligativitatea analizei si explicarii
psihicului pe baza unor conditii si cauze reale obiective si se afla in
stransa legatura cu:
a. postulatul metafizic general si postulatele epistemologice particulare

b. postulatul determinismului cauzal si postulatul obiectivismului din

realismul stiintific
c. postulatul localizarii si postulatul epifenomenalismului din monismul
materialist
28. Principiul reflectarii si modelarii informationale sta la baza intelegerii naturii
existentiale sau a statutului ontologic al psihicului si este:
a. traducerea psihologica a epifenomenalismului

b. perspectiva epsitemologica asupra cunoasterii stiintifice sociale

c. traducerea fenomenologica a naturii psihicului uman

29. Teoria relativista – ca parte a noii fizici – considera ca:
a. spatiul este un loc printre atomii solizi din realitatea fizica
b. universul este reprezentat sub forma unei tesaturi continue si neintrerupte

c. universul nu este un gol populat cu obiecte din loc in loc, ci este plin de
substanta, in care exista zone de prim plan si zone de plan secund

a. a+b

b. b+c

c. C
____ 30. Enculturatia reprezinta:
a. gradul de culturalizare al indivizilor care fac parte dintr-un areal social
b. transmiterea informatiilor culturale si a tehnicilor civilizatoare si
de stapanire a mediului de la o generatie la alta
c. transmiterea informatiilor socioculturale intre membrii unei clase de
prescolari
____ 31. Socializarea reprezinta:
a. transmiterea normelor valorice si morale dupa care isi ghideaza
existenta o comunitate si formarea personalitatilor individuale in
raport cu aceste norme
b. retransmiterea informatiilor in mediul social prin intermediul
oamenilor de stiinta
c. descoperirea mecanismelor de convietuire in societate de catre o
persoana care a trait izolata foarte multa vreme

____ 32. Dupa Donald McBurney limitele fundamentale ale simtului comun sunt:
a. nivelul de cunoastere este direct proportional cu limitele intelectului uman
b. standardele acestei cunoasteri difera dintr-un moment in altul si dintr-un loc in
altul in functie de atitudini si de caracteristicile culturii
c. recunoasterea adevarului credintelor la acest nivel se face in planul practicarii
lor concrete
d. cunoasterea comuna se fundamenteaza doar pe adevaruri verificabile pe cale
rationala

a. a+b
b. b+c
c. b+c+d
33. Petru Ilut considera ca printre virtutile cunoasterii comune se afla si:
a. realitatea socioumana este ontic direct accesibila indivizilor obisnuiti
b. realitatea socioumana este cunoascuta de catre oamenii de stiinta utilizand
metode si tehnici specifice
c. realitatea socioumana nu numai ca este ca ordin de marime nemijlocit
accesibila individului obisnuit, dar ii este acestuia si foarte familiara

d. strategiile cognitive la nivelul practicii cotidiene sunt complexe, flexibile si

subtile

a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+c+d
34. Din perspectiva lui Petru Ilut simtul comun:
a. apare ca puternic stratificat din punctul de vedere al potentialului cognitiv
b. merge de la constatari simple, clisee si prejudecati, pana la observatii si
rationamente de mare finete si profunzime, la explicatii si interpretari
nuantate
c. este rezultatul adaptarii metodelor si tehnicilor de cercetare stiintifica la
realitatea cotidiana
a. a+b
b. b+c
c. a+c
35. Limitele cunoasterii comune, din perspectiva lui Petru Ilut sunt determinate de:
a. prezenta masiva a subiectivitatii
b. faptul ca aceasta cunoastere este particulara, rezultat al unui context concret
c. prezenta unor erori de esantionare a loturilor supuse cercetarii
d. faptul ca aceasta cunoastere poate cadea relativ usor in pericolul de a inregistra
doar legaturi aparente si de multe ori false intre dimensiuni, factori, variabile

a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+d
____ 36. Walter Wallace a numit cateva modele de generare si testare a adevarului
enunturilor despre realitate. Aceste sunt:
a. modelul autoritarian
b. modelul mistic
c. modelul empirico-referential
c. modelul logico-rational

d. modelul stiintific

a. a+b+c
b. a+b+c+d
c. c+d
37. Modelul autoritarian se bazeaza pe faptul ca:
a. oricine are parte de cunoastinte relevate prin simtul comun
b. adevarul este garantat de calitatile de exceptie ale producatorului
enunturilor
c. fiecare persoana – indiferent de pozitia sa sociala – poate emite judecati
de valoare
38. Modelul logico-rational se centreaza pe logica formala, face apel la „primele
principii” si stabileste adevarul prin deductie. Principala sa grija consta
in:
a. rigoarea judecatii logice, fara a se urmari corespondenta cu
realitatea
b. adaptarea continutului faptului cunoscut la realitatea inconjuratoare

c. cautarea rigorii logice prin stabilirea corespondentei cu realul

____ 39. Modelul stiintific de cunoastere are la baza:
a. postulatele realismului stiintific
b. principiile noii fizici

c. principiile bunului simt

d. postulatele fizicii cuantice

40. Studiile de cognitie sociala au identificat si sistematizat o serie de mecanisme
si efecte distorsionante mai specifice ale constiintei si cunoasterii
comune. Printre ele se afla:
a. efectul falsului consens
b. efectul retroactivitatii
c. efectul incadrarii (frame)

d. efectul constantei perceptive

a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. c+d
____ 41. Principiile metafizicii neotraditionale reprezentanta directa a realismul
stiintific si care sustine determinismul clasic lapaceean sunt:
a. viitorul este determinat de trecut
b. orice eveniment are o cauza determinata suficienta
c. trecutul este influentat de realitatile prezente
d. cunoasterea trebuie sa se intemeieze pe certitudine
e. cunoasterea stiintifica poate, in principiu, sa fie adusa pana la nivelul de
cunoastere cu diferite niveluri de generalitate

f. cunoasterea si metoda stiintifica pot fi, in principiu, unificate

a. a+b+d+e+f
b. c+d

c. d+e+f
____ 42. Principiile metafizicii probabiliste sunt:
a. legile producerii fenomenelor naturale au in esenta caracter probabilist
b. fenomenele psihosociale sunt strict determinate de trecutul persoanei
c. cauzalitatea are un caracter probabilist
d. certitudinea cunoasterii, in sensul preciziei absolute a masurilor, este
irealizabila

e. stiintele, ca terminologie, obiect si metoda, se caracterizeaza prin pluralism

a. a+b+c
b. c+d
c. a+c+d+e
d. d+e
43. Mai aproape de perspectiva integrala a cunoasterii psihologice se afla:
a. metafizica neotraditionala
b. metafizica probabilista
c. metafizica empirista
d. metafizica neoempirista
44. Septimiu Chelcea, citandu-l pe Martyn Hammersley, arata ca printre trasaturile
care diferentiaza cercetarea de tip socio-uman sunt si urmatoarele:
a. o astfel de investigatie are ca scop descoperirea adevarului si nu
producerea dovezilor pentru sustinerea unei pozitii deja adoptate
b. cercetarea socio-umana este mai degraba preocupata de producerea
informatiilor referitoare la fapte si nu de enuntul judecatilor de
valoare
c. cercetarea socio-umana nu cauta sa decopere neaparat adevarul, ci
cauta sa judece conduitele umane

d. cercetarea socio-umana nu considera ca masurarea

a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. a+b+d
45. Cercetarea de tip socio-uman - dupa Martyn Hammersley citat de Septimiu
Chelcea - se diferentiaza de alte cercetari si prin urmatoarele:
 a. un astfel de demers are un scop teoretic, desi problemele teoretice din
stiintele socio-umane au si o puternica dimensiune practic-aplicativa
b. cercetarea tinde spre formularea unor legi
c. se considera ca masurarea si controlul variabilelor sunt esentiale in
cercetarile socio-umane

d. cercetarea cauta sa ramana la stadiul de nevalidare a ipotezelor precizate

a. a+b+c
b. b+c
c. c+d

46.In general vorbind, fenomenele unei realitati psihosociale pot fi cunoscute:

a. apeland la explicatii cu privire la respectivele fenomene

b. prin participarea la ele sau prin trairea lor nemijlocita
c. prin observarea si cuantificarea faptelor din realitatile paralele
a. a+b
b. b+c
c. c
47. Din punctul de vedere al stiintei actuale, se considera ca o cunoastere adecvata
a unui domeniu se poate face doar prin:
a. atingerea unor explicatii cu un inalt grad de intemeiere care sa
permita intelegerea specificului respectivului domeniu
b. cautarea intuitiilor din planul cunoasterii directe experientiale

c. repetarea actiunilor si conduitelor in planul vietii de zi cu zi

48. Unii epistemologi considera ca in cazul in care la un anumit nivel de unele
fenomene nu mai pot suporta explicatii, bazate pe un limbaj discursiv,
rational, pentru cunoasterea realitatilor psihosociale ar trebui:
a. sa se apeleze la un nivel de cunoastere de tip evocativ, nondiscursiv
b. sa se repete studiile si cercetarile care nu au dat rezultate
c. sa se apeleze la limbaje artificiale cu un graf de discusivitate superior
49. Intr-o explicatie, generatorul problemei - adica ceea ce explicam - se numeste:
a. explanandum
b. explanans
c. expialidotions
50. Intr-o explicatie, elementul explicativ - adica raspunsul problemei - se numeste
a. explanandum
b. explanans
c. explanada
51. I. Marginean enumera intr-o lucrare aparuta in anul 2000 urmatoarele categorii
de explicatii:
a. explicatia cauzala
b. explicatia probabilista
c. explicatia de specificare a intelesului si a scopului
d. explicatia functionala
e. explicatia evolutionista sau ecologica
f. explicatie teleologica
g. explicatia deductiva
h. explicatia repetitiva

i. explicatia generativa

a. a+b+c+d+e+f+g
b. a+c+d+f
c. d+e+g+h+i
52. Explicatia deductiva comporta urmatoarele variante:
a. ipotetico-deductiva
b. semantic-deductiva
c. deductiv-nomologica

d. nondeductiva

a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. a+c
53. Explicatia nondeductiva se refera la faptul ca:
a. prin ea se trece de la o propozitie cu un anumit nivel de generalitate
la o propozitie cu un nivel mai inalt de generalitate sau de la o
 propozitie la alta situate la acelasi nivel de generalitate
b. prin intermediul ei se trece de la o propozitie cu un nivel de generalitate
superior la o propozitie cu un nivel de generalitate inferior
c. prin ea se trece de la o propozitie la alta situate la niveluri de
generalitate succesive
54. Semnele sunt simboluri din logica sau litere ale alfabetului care:
a. sunt ordonate dupa reguli precise
b. comunica ceva despre calitatile unitatilor social
c. se refera la realitati intangibile
a. a+b
b. b+c
c. c
55. Relatia dintre semn si semnificatie se stabileste:
a. printr-o regula semantica
b. printr-o regula de inferioritate
c. printr-un sistem de reguli compensatorii de semnificatie
56. A.Mihu considera ca intr-o cercetare explicatia este formulata:
a. ca o ipoteza
b. ca o explicatie plauzibila referitoare la relatiile dintre fenomenele
studiate
c. ca un fapt neconform cu realitatea studiata
a. a+b
b. b+c
c. c
57. Sensurile diferite de denotatia cuvantului reprezinta:
a. elongatia
b. conotatia
c. senotatia
d. corelatia
58. In clasificarea realizata de S.Chelcea (2001)se vorbeste de urmatoarele
categorii de termeni:
a. termenii referentiali
b. termeni suprareferentiali
c. termeni notationali
d. termenii nereferentiali

e. termenii extralogici

a. a+b+c+d
b. a+d+e
c. d+e
59. Termenii referentiali au ca designat:
a. o entitate fizica
b. o entitate ideala

c. o entitate logica

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
60. Dupa nivelul de generalitate conceptele se impart in:
a. concepte individuale considerate concepte istorice
b. concepte generale considerate invarianti, universalii sau concepte aistorice

c. concepte medii care sunt istorice si anistorice simultan

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c

61.Dupa tipul de referential conceptele se impart in:

a. concepte cantitative
b. concepte calitative
c. concepte repetitive
d. concepte generative
a. a+b+c
b. a+b
c. c+d
62. In viziunea lui C.Popa functiile definitiei sunt urmatoarele:
a. functia referential-designatoare
b. functia de introducere a unor termeni noi in vocabularul unui agent
cunoscator
c. functia de concentrare a informatiei, de prescurtare a comunicarii
d. functia de relevare a schimbarilor intervenite in procesul cunoasterii, pe baza
analizei intensiunii termenilor
e. functia reprobabil-executorie prin care se urmareste testarea cunostintelor
f. functia sintetic-calculatorie, care permite prelucrarea informatiei intr-un alt
limbaj
a. a+b+c+d+f
b. a+b+e+f
c. c+d+f
63. Tipurile de definitii din stiintele socio-umane sunt in viziunea lui S. Chelcea:
a. ostensiva
b. ordinara
c. nominala
d. operationala

e. intensiva

a. a+c+d
b. a+b+e
c. c+d
d. e
64. Definitia ostensiva se refera la:
a. simultaneitatea pronuntarii unui termen necunoscut de catre un
agent cunoscator, dar cunoscut de alt agent cunoscator si indicarea
designatului
b. simultaneitatea pronuntarii unui termen recunoscut de catre o persoana
aflata in trecere care se intalneste intamplator cu o alta persoana
c. simultaneitatea recunoasterii unei definitii de catre un agent cunoscator
in acelasi timp cu indicarea persoanei recunoscute
65. Semnul comportamental caracteristic definitiei ostensive este:
a. aratarea cu degetul catre agentul cunoscator si numirea sa cu voce tare
b. ridicarea si indreptarea degetului catre obiectul de definit
c. ridicarea din umeri si indreptarea degetului catre designat
66. Definitia nominala sau verbala consta din:
a. repetarea cuvantului pana la intelegerea sa de catre agentul cunoscator
b. specificarea intelesului unui termen cu ajutorul altor termeni
c. aratarea obiectului cu degetul si explicarea sa
67. Definitia operationala sau operationalizarea conceptelor reprezinta:
a. un procedeu prin care se decide daca un actor social face parte dintr-o
societate
b. un procedeu prin care se decide daca o calitate poate fi atribuita
unei unitati sociale
c. o modalitate de interpretare particulara a definitiei nominale
68. P.Lazarsfeld (1965) considera ca traducerea conceptelor in indici presupune
parcurgerea urmatoarelor etape:
a. reprezentarea figurata a conceptului
b. specificarea conceptului
c. analiza conceptului
d. alegerea indicatorilor

e. construirea indicilor

a. a+b+d+e
b. b+c
c. d+e
69. Stefan Novak (1972) apreciaza ca exista urmatoarele genuri distincte de putere
de discriminare a indicatorului:
a. puterea de respingere
b. puterea de interferare
c. puterea de continere
d. puterea de discriminare
a. a+b+c
b. a+c+d
c. c+d
70. In stabilirea setului de indicatori pentru operationalizarea conceptelor se face
apel la urmatoarele tipuri de indicatori:
a. indicatori expresivi - ce au o legatura mai slaba cu indicatul
b. indicatori predictivi - care au o legatura mai puternica cu indicatul
c. indicatori reflexivi - care reflecta caracteristici ale conceptului
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
71. In filosofie si in stiinta metoda reprezinta:
a. modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere si
de transformare a realitatii obiective
b. modul de raportare a unei realitati psihice la o realitate concreta
c. capacitatea de modela printr-o metoda sau a se raporta printr-un sistem
de reguli la un fenomen
72. Dupa criteriul temporal metodele sunt:
a. transversale - urmarind descoperirea relatiilor intre laturile, aspectele,
fenomenele si procesele socioumane la un moment dat
b. punctiforme – aplicabile doar intr-un singur moment de timp
c. longitudinale - studiind evolutia fenomenelor in timp
a. a+b
b. b+c
c. a+c
73. Dupa reactivitate – adica dupa gradul de interventie a cercetatorului asupra
obiectului de studiu - metodele sunt:
a. experimentale – in care cercetatorul intervine provocand producerea
fenomenelor
b. cvasiexperimentale
c. reproductive
d. de observatie – in care cercetatorul nu trebuie sa produca vreo modificare a
comportamentelor sau situatiilor studiate
e. cvasiobservationale
a. a+b+d
b. a+c+e
c. c+d+e
74. Dupa numarul unitatilor sociale luate in studiu metodele sunt:
a. statistice - desemnand investigarea unui numar mare de unitati sociale
b. cazuistice - semnificand studiul integral al catorva persoane, chiar a
unei singure persoane sau fenomene socioumane
c. individuale – reprezentand studiul unei singure persoane o singura
data in viata
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
75. Dupa locul ocupat in procesul investigatiei empirice metodele pot fi:
a. de culegere a informatiilor
b. de prelucrare a informatiilor
c. de interpretare a datelor cercetarii
d. de evaluare a ipotezelor
a. a+b+c
b. b+d
c. c+d
76. In functie de nivelul de acces la instantele sistemului psihic metodele de
cercetare in psihologie sunt:
a. metode care vizeaza planul constient si care se adreseaza cu precadere
acestei instante
b. metode care vizeaza nivelul inconstientului (personal si colectiv) si
care au ca obiectiv obtinerea de informatii la care subiectul nu are
acces direct, nemijlocit si constient
c. metode care vizeaza planul transpersonal
d. metode care se refera la nivelul interpersonal al subiectului
a. a+b
b. a+b+c
c. c+d
77. Procedeul reprezinta modalitatea concreta prin care:
a. se face referire la definitia operationala
b. se cauta obtinerea de informatii de la un intervievat fara voia sa
c. este aplicat si/sau administrat un instrument de cercetare
d. este administrata o metoda de cercetare
78. Desi metodologia incepe sa fie vazuta ca o ramura a filosofiei, in acest
moment:
a. nu se poate vorbi de o metodologie generala
b. exista metodologii particulare pentru fiecare disciplina si ramura stiintifica

c. nu se poate face o afirmatie clara legata de metodele si metodologia de cercetare

in general

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
79. Septimiu Chelcea considera ca metodologia in stiintele psihosociale are
urmatoarele laturi:
a. analiza critica a activitatii de cercetare
b. formularea unor propuneri pentru perfectionarea acestei activitati
c. reprezentarea vizuala a ipotezelor in vederea obtinerii de date concrete din
cercetare
d. analiza intuitiva a rapoartelor de cercetare prezentate
a. a+b
b. b+c
c. c+d
80. Paul Lazarsfeld (1959) considera ca metodologia are urmatoarele teme
principale:
a. delimitarea obiectului de studiu in cercetarile empirice
b. analiza conceptelor
c. analiza metodelor si tehnicilor de cercetare
d. analiza raportului dintre metodele si tehnicile utilizate
e. stematizarea datelor obtinute in cercetarea empirica
f. formalizarea rationamentelor
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c+d+e+f
81. Cunoasterea stiintifica actuala reprezinta un decupaj al realitatii, iar S. Chelcea
crede ca in investigatiile psihosociale acest decupaj este necesar pentru
ca:
a. nu toate elementele structurii si actiunii umane se situeaza pe acelasi plan
b. nu toate elementele structurii si actiunii umane au o contributie egala la
explicarea fenomenelor
c. nu toate elementele structurii si actiunii umane sunt capabile de a fi cercetate
a. a+b
b. a+b+c
c. b+c
82. Metodologia trebuie sa aiba in vedere analiza metodelor si tehnicilor, precum
si standardizarea si relationarea lor eficienta, cu scopul:
a. de a ajunge la un nivel de abstractizare necesar pentru eliminarea distorsiunilor
si a adecvarii la obiectul de studiu
b. de a asigura reprezentativitatea concluziilor cercetarii

c. de a face posibila corelarea ipotezelor de lucru

a. a+b
b. b+c
c. a+c
83. Monismul metodologic reprezinta, dupa Flonta, pozitia cercetatorilor care
afirma:
a. unitatea metodei stiintei si necesitatea de a orienta cercetarea in
stiintele sociale dupa criterii de rationalitate si stiintificitate
degajate prin analiza metodei stiintelor teoretice ale naturii
b. neutralitatea metodelor de cercetare si orientarea acestora in functie de
obiectivul concret
c. autonomia metodologica a disciplinelor sociale si istorice
84. Dualismul metodologic reprezinta, dupa Flonta, pozitia cercetatorilor care
afirma:
a. unitatea metodei stiintei si necesitatea de a orienta cercetarea in stiintele
sociale dupa criterii de rationalitate si stiintificitate degajate prin analiza
metodei stiintelor teoretice ale naturii
b. neutralitatea metodelor de cercetare si orientarea acestora in functie de
obiectivul concret
c. autonomia metodologica a disciplinelor sociale si istorice
85. Lazar Vlasceanu (1982) distinge in functie de modelul teoretic general aplicat
pentru explicarea vietii sociale urmatoarele practici metodologice:
a. metodologia obiectiva
b. metodologia interpretativa
c. metodologia reflexiva
d. metodologia subiectiva
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. a+b+c+d
86. Pentru desfasurarea cu succes a cercetarilor empirice referitoare la
comportamentele colective si individuale, Chelcea considera ca trebuie
luate in considerare urmatoarele principii (Chelcea, 2001):
a. principiul unitatii teoretic-empiric
b. principiul unitatii intelegere-explicatie
c. principiul unitatii dintre cantitativ si calitativ
d. principiul evaluarii interdependente

e. principiul unitatii judecati constatative-judecati evaluative

a. a+b
b. a+b+d+e
c. d+e
87. Robert Merton considera ca se poate vorbi de o teorie in sens strict atunci cand
o propozitie:
a. este dedusa dintr-o multime de propozitii fundamentale
b. se demonstreaza concordanta ei cu observatia
c. se face referire frecventa la ea ca la o teorie in cadrul discutiilor obisnuite
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
88. Karl Popper a aratat ca operatia de verificare nu are nici un sens si ca o teorie
nu poate fi niciodata complet verificata, intrucat se poate demonstra cel
mult concordanta unei teorii cu anumite observatii particulare si nu
concordanta ei cu realitatea in totalitate. In acest sens, verificarea
concordantei cu realitatea sau inferenta de la cazurile particulare la toate
cazurile posibile ar presupune:
a. un numar indefinit de operatii
b. un numar ceva mai mare de operatii decat de obicei
c. un numar relativ redus de operatii
89. Inferenta este procesul logic prin care se ajunge la cunoasterea fenomenelor
care nu pot fi accesate direct pe baza unor date si informatii aflate la
indemana cercetatorului si reprezinta:
a. materialul de baza pentru cercetari, teorii si ipoteze
b. materialul de baza pentru examinarea cunostintelor din psihologie
c. realitatea inconjuratoare modelata de cercetator
90. Atunci cand ne referim la termenul de paradigma putem vorbi de urmatoarele
sensuri principale ale acestuia:
a. set de concepte, propozitii, metode de investigatie cu un pronuntat caracter
normativ, dezvoltat pentru a ghida cercetarea intr-un anumit domeniu
specificat
b. set de reguli si norme de conduita sociala transmise de la o generatie la alta
c. totalitatea realizarilor dintr-un domeniu disciplinar, larg acceptate de catre
comunitatea stiintifica respectiva sau de catre specialistii in respectivul
domeniu, care ofera modelul problemelor de cercetare si a solutiilor
explorate
a. a+b
b. b+c
c. a+c
91. Metodele de constructie teoretica in functie de raportul stabilit intre teorie si
cercetarea empirica sunt:
a. metoda deductiva
b. metoda inductiva
c. metoda interpretativa
d. metoda mistica
a. a+b
b. c+d
c. b+c
92. Pentru ca un enunt sa devina ipoteza trebuie ca el sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a. sa fie testabil
b. sa fie real
c. sa fie o explicatie plauzibila ce urmeaza sa fie verificata
d. sa aiba un continut reflectoriu
a. a+b+c
b. a+c+d
c. b+c
93. Exista mai multe modalitati de elaborare a ipotezelor:
a. prin deducerea lor din teorie
b. din experienta directa a cercetatorului
c. din experienta indirecta a cercetatorului

d. analogia cu fenomenele din fizica, chimie, biologie

a. a+b+d
b. b+c
c. b+c+d
94. A.Giddens (2001):considera ca procesul de cercetare cuprinde urmatoarele
etape principale:
a. definirea problemei si alegerea temei de cercetare
b. revizuirea dovezilor sau trecerea in revista a bibliografiei

c. clarificarea problemei prin formularea ipotezei

d. testarea ipotezei in discutiile informale
e. selectarea planului de cercetare
f. efectuarea cercetarii
g. interpretarea rezultatelor
h. raportarea descoperirilor prin redactarea raportului de cercetare

a. a+b+c+e+f+g+h
b. a+b+c+d
c. e+f+g+h
95. D.Miller (1991) elaboreaza urmatoarele modele de cercetare in functie de
natura problemei, scopul cercetarii, teoria ghid si tehnicile adecvate:
a. cercetarea fundamentala
b. cercetarea aplicativa
c. cercetarea intuitiva
d. cercetarea reproductiva

e. cercetarea evaluativa

a. a+b+c
b. a+b+e
c. c+d+e

96.Petru Ilut (1997) considera ca raportul dintre cercetarea cantitativa si

ceacalitativa se realizeaza pe urmatoarele planuri:

a. planul epistemologic
b. planul strategiei metodologice
c. planul fenomenologic
d. planul operatiilor concrete de culegere, prelucrare si prezentare a
datelor
a. a+b+d
b. a+c
c. c+d
97. In conceptia lui N. Denzin 'triangulatia' se manifesta in urmatoarele ipostaze
de baza:
a. triangulatia datelor
b. triangulatia investigatorului
c. triangulatia metodologica
d. triangulatia teoretica
e. triangulatia ipotetica

a. a+b+c+d
b. c+d+e
c. a+e

98.Cercetarea de tip cantitativ:

a. este mai degraba pozitivist-explicativista si nomotetica

b. este mai degraba fenomenologico-comprehensiva si idiografica
c. se refera la un nivel al realitatii preponderent macrosocial, global,
formal
a. a+b+c
b. a+c
c. b+c
99. Cerctarea de tip calitativ este:
a. este mai degraba pozitivist-explicativista si nomotetica
b. este mai degraba fenomenologico-comprehensiva si idiografica
c. vizeaza natura realitatii procesuala si construita social de actor
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c

100.In cercetarea cantitativa raportul de cercetare:

a. se bazeaza preponderent pe cifre, tabele, grafice

b. are putine reprezentari grafice si putine date statistice
c. uzeaza de metafore si descrieri cu rol evocativ

101.In cercetarea calitativa raportul de cercetare:

a. se bazeaza preponderent pe cifre, tabele, grafice

b. are putine reprezentari grafice si putine date statistice

c. uzeaza de formule matematice destul de complexe si modelari formale

ale rezultatelor
102. In functie de scopul concret si de obiectivele concrete metodele sau tehnicile
de cercetare cantitative si calitative:
a. se exclud reciproc si sunt ireductibile unele la altele
b. nu pot fi integrate si, din pacate, nici nu este recomandabil acest lucru
c. necesita integrare si folosire diferentiata
103. Obiectul numit de semn este:
a. denotatul
b. debridatul
c. defaimatul
d. designatul
104. Orice metoda de cercetare poate contine:
a. una sau mai multe tehnici
b. o singura tehnica stabilita prin hotararea Colegiului psihologilor
c. alte metode de studiu, tehnica fiind o varianta a instrumentelor de
cercetare