Metodologia cercetarii – test grila

True/False

1. Este considerata cunoastere de tip stiintific acea cunoastere care are urmatoarele insusiri:se
indeparteaza de cunoasterea comuna si de bunul simt, descompune automatismele
mentale generate de experienta cotidiana, uzeaza de matematizare si formalizare,
utilizeaza metode speciale de tipul modelare, axiomatizare, formalizare etc., obtine
cunostinte cel putin verificabile daca nu verificate.
2. Se considera ca epistemologia este o disciplina cu dubla dependenta si aceasta pentru ca ea
apartine in acelasi timp si metastiintei si filosofiei.
3. Se considera ca o disciplina este stiinta daca dispune de un domeniu de investigare
specific, unic si nedisputat cu alte discipline, are un obiect de studiu asupra
caruia sa se aplice metode si tehnici cu scopul de a-i identifica aspectele
esentiale, utlizeaza o metodologie de studiu si cercetare proprie, si-a stabilit
un set de concepte, legi si principii proprii pe baza carora sa realizeze
descrieri, clasificari, explicatii si predictii asupra evolutiei fenomenelor
investigate, discursul teoretic si paradigmele sale trebuie sa fie considerate
ca obiective iar fenomenele investigate trebuie sa fie capabile de determinari
sensibile, nemijlocit perceptibile si observabile, pentru a putea fi masurate si
cuantificate, rezultatele studiilor si investigatiilor sa poata fi reproduse,
reluate si reevaluate de alti cercetatori sau oameni de stiinta, in alte
momente si eventual alte locuri.
4. Psihologia umanista a fost considerata de catre Abraham H. Maslow, unul dintre initiatorii ei,
ca fiind a doua forta in psihologie.
5. In secolul al XVIII-lea Newton a promovat punctul de vedere al materialismului realist pe
baza principiului determinismului cauzal sustinand ca miscarea unui obiect fizic
poate fi determinata cu exactitate pe baza cunoasterii pozitiei spatiale si a vitezei de
deplasare.
6. Principiile realismului stiintific nu sunt considerate a fi postulate metafizice despre natura
realitatii.
7. Noua fizica a aparut odata cu publicarea teoriei relativitatii de catre Albert Einstein si a
teoriei cuantice de catre Werner Heisenberg.
8. Alex Comfort considera ca noile descoperiri ale fizicii sunt privite cu rezerva pentru faptul ca
nu sunt usor de inteles si mai ales de vizualizat.
9. Popa (1972) spune despre cunoasterea comuna ca nu este altceva decat insusirea de catre
agentul cunoscator a unei informatii legate nemijlocit de conditiile praxiologice in
care actioneaza.
10. Simtul comun se considera ca actioneaza in doua etape, astfel prima etapa de cunoastere
spontana in care ne facem o idee, avem o parere despre evenimentele in cauza, iar
cea de-a doua in care se produce o extrapolare a explicatiilor de la situatiile trecute
la cele prezente sau viitoare.
11. Simtul comun de prima mana reprezinta ansamblul cunostintelor spontane rezultate
din experienta directa a agentilor cunoscatori.
12. Simtul comun de mana a doua se refera la faptul ca rezultatele demersurilor de cunoastere a
realitatii sunt bazate doar pe realitatea cunoscuta prin intermediul organelor de simt
ale agentului cunoscator.
13. Cunoasterea comuna nu este in nici un caz influentata de enculturatie si socializare.
14. Pentru asigurarea corectitudinii definitiei ostensive trebuie indeplinite o serie de conditii
printre care conditia lingvistica, conditia simultaneitatii si conditia operationala.
15. Despre definitia nominala se spune ca nu este nici adevarata, nici falsa, fiind in fapt o
conventie.
16. Septimiu Chelcea intelege prin indicatori in cercetarea empirica socio-umana acele
semne observabile si masurabile cu ajutorul carora pot fi caracterizate
unitatile sociale si calitatile lor.
17. Puterea de respingere reprezinta capacitatea indicatorului de a retine in cadrul distins de el
toate elementele ce se caracterizeaza prin posedarea indicatorului.
18. Puterea de continere reflecta proprietatea unui indicator de a lasa in afara sferei lui
toate unitatile sociale care nu poseda indicatul.
19. Dupa criteriul functiei indeplinite in procesul cercetarii putem vorbi de metode de proiectare
a cercetarii, metode de recoltare a datelor si metode de analiza si interpretare.

Multiple Choice

Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.

20. Ce reprezinta epistemologia ?

a. o ramura a filosofiei
b. o ramura a sociologiei
c. o facultate a intelectului uman
_ 21. Epistemologia cerceteaza:
a. gandirea umana in general
b. originea, structura, metodele si validitatea cunoasterii stiintifice
c. factorii care influenteaza atentia
d. frecventa cercetarilor in campul cunoasterii psihosociale
22. Din punct de vedere logic indiciul cel mai sigur al adevarului este:
a. analiza prin experienta
b. verificarea
c. experimentarea
d. vizualizarea si analizarea situatiei
23. In functie de ramurile stiintei sau disciplinele in care se regaseste putem vorbi de adevar:
a. logic
b. matematic
c. formal
d. psihologic
e. aposterioric
a. a+b+d
b. c+d
c. d+e 
24. Din perspectiva metodologica, marele castig al abordarii umaniste il reprezinta:
a. orientarea exclusiva catre comportamentul uman
b.
trecerea de la cercetarea manipulativa la cea coparticipativa, omul
nemaifiind un simplu obiect al studiului stiintific
c. cautarea explicatiilor si legitatilor psihologice prin recurgerea cu 
preponderenta la metoda introspectionista
25. Amit Goswami a exemplificat perspectiva newtonian-carteziene asupra universului
si cunoasterii folosind metafora:
a. mesei de biliard cosmic
b. pendulului universal

c. realitatii paralele
26. Principiile realismului materialist sunt:
a. Obiectivismul
b. Determinismul cauzal
c. Localizarea
d. Monismul fizic sau material
e. Epifenomenalism
f. Dualismul

g. Cuantismul fenomenologic

a. e+f+g
b. a+b+c+d+e
c. c+d+e+f
27. Principiul determinismului (extern) impune obligativitatea analizei si explicarii psihicului pe
baza unor conditii si cauze reale obiective si se afla in stransa legatura cu:
a.
postulatul metafizic general si postulatele epistemologice particulare
b.
postulatul determinismului cauzal si postulatul obiectivismului din realismul
stiintific
c. postulatul localizarii si postulatul epifenomenalismului din monismul
materialist
28. Principiul reflectarii si modelarii informationale sta la baza intelegerii naturii existentiale sau
a statutului ontologic al psihicului si este:
a.
traducerea psihologica a epifenomenalismului
b.
perspectiva epsitemologica asupra cunoasterii stiintifice sociale
c. traducerea fenomenologica a naturii psihicului uman
29. Teoria relativista – ca parte a noii fizici – considera ca:
a. spatiul este un loc printre atomii solizi din realitatea fizica
b. universul este reprezentat sub forma unei tesaturi continue si neintrerupte

c. universul nu este un gol populat cu obiecte din loc in loc, ci este plin de substanta, in
care exista zone de prim plan si zone de plan secund

a.
a+b
b. b+c

c. c
____ 30. Enculturatia reprezinta:
a. gradul de culturalizare al indivizilor care fac parte dintr-un areal social
b.
transmiterea informatiilor culturale si a tehnicilor civilizatoare si de stapanire
a mediului de la o generatie la alta
c. transmiterea informatiilor socioculturale intre membrii unei clase de
prescolari
____ 31. Socializarea reprezinta:
a. transmiterea normelor valorice si morale dupa care isi ghideaza existenta o
comunitate si formarea personalitatilor individuale in raport cu aceste
norme
b. retransmiterea informatiilor in mediul social prin intermediul oamenilor de
stiinta
c. descoperirea mecanismelor de convietuire in societate de catre o persoana
care a trait izolata foarte multa vreme

____ 32. Dupa Donald McBurney limitele fundamentale ale simtului comun sunt:
a.  nivelul de cunoastere este direct proportional cu limitele intelectului uman
b.  standardele acestei cunoasteri difera dintr-un moment in altul si dintr-un loc in altul
in functie de atitudini si de caracteristicile culturii
c.  recunoasterea adevarului credintelor la acest nivel se face in planul practicarii lor
concrete

d. cunoasterea comuna se fundamenteaza doar pe adevaruri verificabile pe cale

rationala
a. a+b
b. b+c
c. b+c+d
33. Petru Ilut considera ca printre virtutile cunoasterii comune se afla si:
a. realitatea socioumana este ontic direct accesibila indivizilor obisnuiti
b. realitatea socioumana este cunoascuta de catre oamenii de stiinta utilizand
metode si tehnici specifice
c. realitatea socioumana nu numai ca este ca ordin de marime nemijlocit accesibila
individului obisnuit, dar ii este acestuia si foarte familiara

d. strategiile cognitive la nivelul practicii cotidiene sunt complexe, flexibile si subtile

a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+c+d
34. Din perspectiva lui Petru Ilut simtul comun:
a. apare ca puternic stratificat din punctul de vedere al potentialului cognitiv
b. merge de la constatari simple, clisee si prejudecati, pana la observatii si
rationamente de mare finete si profunzime, la explicatii si interpretari nuantate
c. este rezultatul adaptarii metodelor si tehnicilor de cercetare stiintifica la realitatea
cotidiana
a. a+b
b. b+c
c. a+c
35. Limitele cunoasterii comune, din perspectiva lui Petru Ilut sunt determinate de:
a. prezenta masiva a subiectivitatii
b. faptul ca aceasta cunoastere este particulara, rezultat al unui context concret
c. prezenta unor erori de esantionare a loturilor supuse cercetarii

d. faptul ca aceasta cunoastere poate cadea relativ usor in pericolul de a inregistra doar legaturi
aparente si de multe ori false intre dimensiuni, factori, variabile

a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+d
____ 36. Walter Wallace a numit cateva modele de generare si testare a adevarului enunturilor
despre realitate. Aceste sunt:
a.  modelul autoritarian
b.   modelul mistic
c.  modelul empirico-referential
c.  modelul logico-rational

d.  modelul stiintific

a. a+b+c
b. a+b+c+d
c. c+d
37. Modelul autoritarian se bazeaza pe faptul ca:
a. oricine are parte de cunoastinte relevate prin simtul comun
b. adevarul este garantat de calitatile de exceptie ale producatorului
enunturilor
c. fiecare persoana – indiferent de pozitia sa sociala – poate emite judecati de
valoare
38. Modelul logico-rational se centreaza pe logica formala, face apel la „primele principii” si
stabileste adevarul prin deductie. Principala sa grija consta in:
a. rigoarea judecatii logice, fara a se urmari corespondenta cu realitatea

b. adaptarea continutului faptului cunoscut la realitatea inconjuratoare

c. cautarea rigorii logice prin stabilirea corespondentei cu realul

____ 39. Modelul stiintific de cunoastere are la baza:
a. postulatele realismului stiintific

b. principiile noii fizici

c. principiile bunului simt

d. postulatele fizicii cuantice

40. Studiile de cognitie sociala au identificat si sistematizat o serie de mecanisme si efecte
distorsionante mai specifice ale constiintei si cunoasterii comune. Printre ele se afla:
a.   efectul falsului consens
b.  efectul retroactivitatii
c.  efectul incadrarii (frame)

d.  efectul constantei perceptive

a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. c+d
____ 41. Principiile metafizicii neotraditionale reprezentanta directa a realismul stiintific si care
sustine determinismul clasic lapaceean sunt:
a.  viitorul este determinat de trecut
b.  orice eveniment are o cauza determinata suficienta
c.  trecutul este influentat de realitatile prezente
d.  cunoasterea trebuie sa se intemeieze pe certitudine
e.  cunoasterea stiintifica poate, in principiu, sa fie adusa pana la nivelul de cunoastere
cu diferite niveluri de generalitate

f. cunoasterea si metoda stiintifica pot fi, in principiu, unificate

a. a+b+d+e+f
b. c+d

c. d+e+f
____ 42. Principiile metafizicii probabiliste sunt:
a.  legile producerii fenomenelor naturale au in esenta caracter probabilist
b.  fenomenele psihosociale sunt strict determinate de trecutul persoanei
c.  cauzalitatea are un caracter probabilist
d.   certitudinea cunoasterii, in sensul preciziei absolute a masurilor, este irealizabila

e. stiintele, ca terminologie, obiect si metoda, se caracterizeaza prin pluralism

a. a+b+c
b. c+d
c. a+c+d+e
d. d+e
43. Mai aproape de perspectiva integrala a cunoasterii psihologice se afla:
a. metafizica neotraditionala
b. metafizica probabilista
c. metafizica empirista
d. metafizica neoempirista
44. Septimiu Chelcea, citandu-l pe Martyn Hammersley, arata ca printre trasaturile care
diferentiaza cercetarea de tip socio-uman sunt si urmatoarele:
a. o astfel de investigatie are ca scop descoperirea adevarului si nu
producerea dovezilor pentru sustinerea unei pozitii deja adoptate
b. cercetarea socio-umana este mai degraba preocupata de producerea
informatiilor referitoare la fapte si nu de enuntul judecatilor de valoare
 c. cercetarea socio-umana nu cauta sa decopere neaparat adevarul, ci
cauta sa judece conduitele umane

d. cercetarea socio-umana nu considera ca masurarea

a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. a+b+d
45. Cercetarea de tip socio-uman - dupa Martyn Hammersley citat de Septimiu Chelcea - se
diferentiaza de alte cercetari si prin urmatoarele:
a. un astfel de demers are un scop teoretic, desi problemele teoretice din stiintele
socio-umane au si o puternica dimensiune practic-aplicativa
b. cercetarea tinde spre formularea unor legi
c. se considera ca masurarea si controlul variabilelor sunt esentiale in cercetarile
socio-umane

d. cercetarea cauta sa ramana la stadiul de nevalidare a ipotezelor precizate

a. a+b+c
b. b+c
c. c+d

46.

In general vorbind, fenomenele unei realitati psihosociale pot fi cunoscute:

a. apeland la explicatii cu privire la respectivele fenomene
b. prin participarea la ele sau prin trairea lor nemijlocita
c. prin observarea si cuantificarea faptelor din realitatile paralele
a. a+b
b. b+c
c. c
47. Din punctul de vedere al stiintei actuale, se considera ca o cunoastere adecvata a unui
domeniu se poate face doar prin:
a.
atingerea unor explicatii cu un inalt grad de intemeiere care sa permita
intelegerea specificului respectivului domeniu
b.
cautarea intuitiilor din planul cunoasterii directe experientiale
c. repetarea actiunilor si conduitelor in planul vietii de zi cu zi
48. Unii epistemologi considera ca in cazul in care la un anumit nivel de unele fenomene nu mai
pot suporta explicatii, bazate pe un limbaj discursiv, rational, pentru cunoasterea
realitatilor psihosociale ar trebui:
a. sa se apeleze la un nivel de cunoastere de tip evocativ, nondiscursiv
b. sa se repete studiile si cercetarile care nu au dat rezultate
c. sa se apeleze la limbaje artificiale cu un graf de discusivitate superior
49. Intr-o explicatie, generatorul problemei - adica ceea ce explicam - se numeste:
a. explanandum
b. explanans
c. expialidotions
50. Intr-o explicatie, elementul explicativ - adica raspunsul problemei - se numeste
a. explanandum
b. explanans
c. explanada
51. I. Marginean enumera intr-o lucrare aparuta in anul 2000 urmatoarele categorii de explicatii:
a.  explicatia cauzala
b.  explicatia probabilista
c.  explicatia de specificare a intelesului si a scopului
d.  explicatia functionala
e.  explicatia evolutionista sau ecologica
f. explicatie teleologica
g.  explicatia deductiva
h.  explicatia repetitiva

i. explicatia generativa

a. a+b+c+d+e+f+g
b. a+c+d+f
c. d+e+g+h+i
____ 52. Explicatia deductiva comporta urmatoarele variante:
a.  ipotetico-deductiva
b.  semantic-deductiva
c.  deductiv-nomologica

d.  nondeductiva

a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. a+c
53. Explicatia nondeductiva se refera la faptul ca:
a. prin ea se trece de la o propozitie cu un anumit nivel de generalitate la o
propozitie cu un nivel mai inalt de generalitate sau de la o propozitie la alta
situate la acelasi nivel de generalitate
b. prin intermediul ei se trece de la o propozitie cu un nivel de generalitate
superior la o propozitie cu un nivel de generalitate inferior
c. prin ea se trece de la o propozitie la alta situate la niveluri de generalitate
succesive
____ 54. Semnele sunt simboluri din logica sau litere ale alfabetului care:
a. sunt ordonate dupa reguli precise
b. comunica ceva despre calitatile unitatilor sociale

c. se refera la realitati intangibile

a. a+b
b. b+c
c. c
55. Relatia dintre semn si semnificatie se stabileste:
a. printr-o regula semantica
b. printr-o regula de inferioritate
c. printr-un sistem de reguli compensatorii de semnificatie
56. A.Mihu considera ca intr-o cercetare explicatia este formulata:
a. ca o ipoteza
b. ca o explicatie plauzibila referitoare la relatiile dintre fenomenele studiate

c. ca un fapt neconform cu realitatea studiata

a. a+b
b. b+c
c. c
57. Sensurile diferite de denotatia cuvantului reprezinta:
a. elongatia
b. conotatia
c. senotatia
d. corelatia
58. In clasificarea realizata de S.Chelcea (2001)se vorbeste de urmatoarele categorii de termeni:
a.  termenii referentiali
b.  termeni suprareferentiali
c.  termeni notationali
d.  termenii nereferentiali

e.  termenii extralogici

a. a+b+c+d
b. a+d+e
c. d+e
____ 59. Termenii referentiali au ca designat:
a.  o entitate fizica
b.  o entitate ideala

c.  o entitate logica

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
60. Dupa nivelul de generalitate conceptele se impart in:
a.  concepte individuale considerate concepte istorice
b.  concepte generale considerate invarianti, universalii sau concepte aistorice

c.  concepte medii care sunt istorice si anistorice simultan

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c

61.

Dupa tipul de referential conceptele se impart in:

a. concepte cantitative
b. concepte calitative
c. concepte repetitive

d. concepte generative

a. a+b+c
b. a+b
c. c+d
____ 62. In viziunea lui C.Popa functiile definitiei sunt urmatoarele:
a. functia referential-designatoare
b. functia de introducere a unor termeni noi in vocabularul unui agent cunoscator
 c. functia de concentrare a informatiei, de prescurtare a comunicarii
d. functia de relevare a schimbarilor intervenite in procesul cunoasterii, pe baza
analizei intensiunii termenilor
e. functia reprobabil-executorie prin care se urmareste testarea cunostintelor

f. functia sintetic-calculatorie, care permite prelucrarea informatiei intr-un alt limbaj

a. a+b+c+d+f
b. a+b+e+f
c. c+d+f
63. Tipurile de definitii din stiintele socio-umane sunt in viziunea lui S. Chelcea:
a.  ostensiva
b.  ordinara
c.  nominala
d.  operationala

e.  intensiva

a. a+c+d
b. a+b+e
c. c+d
d. e
64. Definitia ostensiva se refera la:
a. simultaneitatea pronuntarii unui termen necunoscut de catre un agent
cunoscator, dar cunoscut de alt agent cunoscator si indicarea designatului
b. simultaneitatea pronuntarii unui termen recunoscut de catre o persoana
aflata in trecere care se intalneste intamplator cu o alta persoana
c. simultaneitatea recunoasterii unei definitii de catre un agent cunoscator in 
acelasi timp cu indicarea persoanei recunoscute
65. Semnul comportamental caracteristic definitiei ostensive este:
a. aratarea cu degetul catre agentul cunoscator si numirea sa cu voce tare
b. ridicarea si indreptarea degetului catre obiectul de definit
c. ridicarea din umeri si indreptarea degetului catre designat
66. Definitia nominala sau verbala consta din:
a. repetarea cuvantului pana la intelegerea sa de catre agentul cunoscator
b. specificarea intelesului unui termen cu ajutorul altor termeni
c. aratarea obiectului cu degetul si explicarea sa
67. Definitia operationala sau operationalizarea conceptelor reprezinta:
a. un procedeu prin care se decide daca un actor social face parte dintr-o
societate
b. un procedeu prin care se decide daca o calitate poate fi atribuita unei unitati
sociale
c. o modalitate de interpretare particulara a definitiei nominale
____ 68. P.Lazarsfeld (1965) considera ca traducerea conceptelor in indici presupune
parcurgerea urmatoarelor etape:
a.  reprezentarea figurata a conceptului
b.  specificarea conceptului
c.  analiza conceptului
d.  alegerea indicatorilor

e.  construirea indicilor

a. a+b+d+e
b. b+c
c. d+e
____ 69. Stefan Novak (1972) apreciaza ca exista urmatoarele genuri distincte de putere de
discriminare a indicatorului:
a. puterea de respingere
b. puterea de interferare
c. puterea de continere

d. puterea de discriminare

a. a+b+c
b. a+c+d
c. c+d
70. In stabilirea setului de indicatori pentru operationalizarea conceptelor se face apel la
urmatoarele tipuri de indicatori:
a. indicatori expresivi - ce au o legatura mai slaba cu indicatul
b. indicatori predictivi - care au o legatura mai puternica cu indicatul

c. indicatori reflexivi - care reflecta caracteristici ale conceptului

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
____ 71. In filosofie si in stiinta metoda reprezinta:
a. modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere si de
 transformare a realitatii obiective
b. modul de raportare a unei realitati psihice la o realitate concreta
c. capacitatea de modela printr-o metoda sau a se raporta printr-un sistem de
reguli la un fenomen
72. Dupa criteriul temporal metodele sunt:
a. transversale - urmarind descoperirea relatiilor intre laturile, aspectele,
fenomenele si procesele socioumane la un moment dat
b. punctiforme – aplicabile doar intr-un singur moment de timp

c. longitudinale - studiind evolutia fenomenelor in timp

a. a+b
b. b+c
c. a+c
73. Dupa reactivitate – adica dupa gradul de interventie a cercetatorului asupra obiectului de
studiu - metodele sunt:
a. experimentale – in care cercetatorul intervine provocand producerea fenomenelor
b. cvasiexperimentale
c. reproductive
d. de observatie – in care cercetatorul nu trebuie sa produca vreo modificare a
comportamentelor sau situatiilor studiate

e. cvasiobservationale

a. a+b+d
b. a+c+e
c. c+d+e
74. Dupa numarul unitatilor sociale luate in studiu metodele sunt:
a. statistice - desemnand investigarea unui numar mare de unitati sociale
b. cazuistice - semnificand studiul integral al catorva persoane, chiar a unei
singure persoane sau fenomene socioumane
c. individuale – reprezentand studiul unei singure persoane o singura data in
viata
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
____ 75. Dupa locul ocupat in procesul investigatiei empirice metodele pot fi:
a. de culegere a informatiilor
b. de prelucrare a informatiilor
 c. de interpretare a datelor cercetarii

d. de evaluare a ipotezelor

a. a+b+c
b. b+d
c. c+d
____ 76. In functie de nivelul de acces la instantele sistemului psihic metodele de cercetare in
psihologie sunt:
a. metode care vizeaza planul constient si care se adreseaza cu precadere
acestei instante
b. metode care vizeaza nivelul inconstientului (personal si colectiv) si care au
ca obiectiv obtinerea de informatii la care subiectul nu are acces direct,
nemijlocit si constient
c. metode care vizeaza planul transpersonal

d. metode care se refera la nivelul interpersonal al subiectului

a. a+b
b. a+b+c
c. c+d
____ 77. Procedeul reprezinta modalitatea concreta prin care:
a. se face referire la definitia operationala
b. se cauta obtinerea de informatii de la un intervievat fara voia sa
c. este aplicat si/sau administrat un instrument de cercetare
d. este administrata o metoda de cercetare
78. Desi metodologia incepe sa fie vazuta ca o ramura a filosofiei, in acest moment:
a.  nu se poate vorbi de o metodologie generala
b.  exista metodologii particulare pentru fiecare disciplina si ramura stiintifica

c.  nu se poate face o afirmatie clara legata de metodele si metodologia de cercetare in

general

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
____ 79. Septimiu Chelcea considera ca metodologia in stiintele psihosociale are
urmatoarele laturi:
a. analiza critica a activitatii de cercetare
b. formularea unor propuneri pentru perfectionarea acestei activitati
 c. reprezentarea vizuala a ipotezelor in vederea obtinerii de date concrete din
cercetare

d. analiza intuitiva a rapoartelor de cercetare prezentate

a. a+b
b. b+c
c. c+d
____ 80. Paul Lazarsfeld (1959) considera ca metodologia are urmatoarele teme principale:
a. delimitarea obiectului de studiu in cercetarile empirice
b. analiza conceptelor
c. analiza metodelor si tehnicilor de cercetare
d. analiza raportului dintre metodele si tehnicile utilizate
e. stematizarea datelor obtinute in cercetarea empirica

f. formalizarea rationamentelor

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c+d+e+f
____ 81. Cunoasterea stiintifica actuala reprezinta un decupaj al realitatii, iar S. Chelcea crede
ca in investigatiile psihosociale acest decupaj este necesar pentru ca:
a. nu toate elementele structurii si actiunii umane se situeaza pe acelasi plan
b. nu toate elementele structurii si actiunii umane au o contributie egala la
explicarea fenomenelor

c. nu toate elementele structurii si actiunii umane sunt capabile de a fi cercetate

a. a+b
b. a+b+c
c. b+c
82. Metodologia trebuie sa aiba in vedere analiza metodelor si tehnicilor, precum si
standardizarea si relationarea lor eficienta, cu scopul:
a.  de a ajunge la un nivel de abstractizare necesar pentru eliminarea distorsiunilor si a
adecvarii la obiectul de studiu
b.  de a asigura reprezentativitatea concluziilor cercetarii

c.  de a face posibila corelarea ipotezelor de lucru

a. a+b
b. b+c
c. a+c
____ 83. Monismul metodologic reprezinta, dupa Flonta, pozitia cercetatorilor care afirma:
a. unitatea metodei stiintei si necesitatea de a orienta cercetarea in stiintele
sociale dupa criterii de rationalitate si stiintificitate degajate prin analiza
metodei stiintelor teoretice ale naturii
b. neutralitatea metodelor de cercetare si orientarea acestora in functie de
obiectivul concret
c. autonomia metodologica a disciplinelor sociale si istorice
84. Dualismul metodologic reprezinta, dupa Flonta, pozitia cercetatorilor care afirma:
a. unitatea metodei stiintei si necesitatea de a orienta cercetarea in stiintele
sociale dupa criterii de rationalitate si stiintificitate degajate prin analiza
metodei stiintelor teoretice ale naturii
b. neutralitatea metodelor de cercetare si orientarea acestora in functie de
obiectivul concret
c. autonomia metodologica a disciplinelor sociale si istorice
85. Lazar Vlasceanu (1982) distinge in functie de modelul teoretic general aplicat pentru
explicarea vietii sociale urmatoarele practici metodologice:
a. metodologia obiectiva
b. metodologia interpretativa
c. metodologia reflexiva

d. metodologia subiectiva

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. a+b+c+d
____ 86. Pentru desfasurarea cu succes a cercetarilor empirice referitoare la comportamentele
colective si individuale, Chelcea considera ca trebuie luate in considerare
urmatoarele principii (Chelcea, 2001):
a. principiul unitatii teoretic-empiric
b. principiul unitatii intelegere-explicatie
c. principiul unitatii dintre cantitativ si calitativ
d. principiul evaluarii interdependente

e.  principiul unitatii judecati constatative-judecati evaluative

a. a+b
b. a+b+d+e
c. d+e
87. Robert Merton considera ca se poate vorbi de o teorie in sens strict atunci cand o propozitie:
a. este dedusa dintr-o multime de propozitii fundamentale
b. se demonstreaza concordanta ei cu observatia

c. se face referire frecventa la ea ca la o teorie in cadrul discutiilor obisnuite

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
____ 88. Karl Popper a aratat ca operatia de verificare nu are nici un sens si ca o teorie nu poate
fi niciodata complet verificata, intrucat se poate demonstra cel mult concordanta
unei teorii cu anumite observatii particulare si nu concordanta ei cu realitatea in
totalitate. In acest sens, verificarea concordantei cu realitatea sau inferenta de la
cazurile particulare la toate cazurile posibile ar presupune:
a. un numar indefinit de operatii
b. un numar ceva mai mare de operatii decat de obicei
c. un numar relativ redus de operatii
____ 89. Inferenta este procesul logic prin care se ajunge la cunoasterea fenomenelor
care nu pot fi accesate direct pe baza unor date si informatii aflate la
indemana cercetatorului si reprezinta:
a. materialul de baza pentru cercetari, teorii si ipoteze
b. materialul de baza pentru examinarea cunostintelor din psihologie
c. realitatea inconjuratoare modelata de cercetator
90. Atunci cand ne referim la termenul de paradigma putem vorbi de urmatoarele sensuri
principale ale acestuia:
a. set de concepte, propozitii, metode de investigatie cu un pronuntat caracter
normativ, dezvoltat pentru a ghida cercetarea intr-un anumit domeniu specificat
b. set de reguli si norme de conduita sociala transmise de la o generatie la alta

c. totalitatea realizarilor dintr-un domeniu disciplinar, larg acceptate de catre

comunitatea stiintifica respectiva sau de catre specialistii in respectivul domeniu, care
ofera modelul problemelor de cercetare si a solutiilor explorate

a. a+b
b. b+c
c. a+c
91. Metodele de constructie teoretica in functie de raportul stabilit intre teorie si cercetarea
empirica sunt:
a. metoda deductiva
b. metoda inductiva
c. metoda interpretativa
d. metoda mistica

a. a+b
b. c+d
c. b+c
92. Pentru ca un enunt sa devina ipoteza trebuie ca el sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a.  sa fie testabil
b.  sa fie real
c.  sa fie o explicatie plauzibila ce urmeaza sa fie verificata
d.  sa aiba un continut reflectoriu
a. a+b+c
b. a+c+d
c. b+c
____ 93. Exista mai multe modalitati de elaborare a ipotezelor:
a.  prin deducerea lor din teorie
b.  din experienta directa a cercetatorului
c.  din experienta indirecta a cercetatorului

d.  analogia cu fenomenele din fizica, chimie, biologie

a. a+b+d
b. b+c
c. b+c+d
94. A.Giddens (2001):considera ca procesul de cercetare cuprinde urmatoarele etape principale:
a.   definirea problemei si alegerea temei de cercetare
b.  revizuirea dovezilor sau trecerea in revista a bibliografiei

c.  clarificarea problemei prin formularea ipotezei

d.  testarea ipotezei in discutiile informale
e.  selectarea planului de cercetare
f.   efectuarea cercetarii
g.  interpretarea rezultatelor

h.  raportarea descoperirilor prin redactarea raportului de cercetare

a. a+b+c+e+f+g+h
b. a+b+c+d
c. e+f+g+h
95. D.Miller (1991) elaboreaza urmatoarele modele de cercetare in functie de natura problemei,
scopul cercetarii, teoria ghid si tehnicile adecvate:
a.  cercetarea fundamentala
b.  cercetarea aplicativa
c.  cercetarea intuitiva
d.  cercetarea reproductiva

e.  cercetarea evaluativa

a. a+b+c
b. a+b+e
c. c+d+e

96.

Petru Ilut (1997) considera ca raportul dintre cercetarea cantitativa si ceacalitativa

se realizeaza pe urmatoarele planuri:
a. planul epistemologic
b. planul strategiei metodologice
c. planul fenomenologic

d. planul operatiilor concrete de culegere, prelucrare si prezentare a datelor

a. a+b+d
b. a+c
c. c+d
97. In conceptia lui N. Denzin 'triangulatia' se manifesta in urmatoarele ipostaze de baza:
a.   triangulatia datelor
b.   triangulatia investigatorului
c.   triangulatia metodologica
d.   triangulatia teoretica

e.  triangulatia ipotetica

a. a+b+c+d
b. c+d+e
c. a+e

98.

Cercetarea de tip cantitativ:

 a. este mai degraba pozitivist-explicativista si nomotetica
b. este mai degraba fenomenologico-comprehensiva si idiografica

c. se refera la un nivel al realitatii preponderent macrosocial, global, formal

a. a+b+c
b. a+c
c. b+c
99. Cerctarea de tip calitativ este:
a. este mai degraba pozitivist-explicativista si nomotetica
b. este mai degraba fenomenologico-comprehensiva si idiografica

c. vizeaza natura realitatii procesuala si construita social de actor

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c

100.

In cercetarea cantitativa raportul de cercetare:

a. se bazeaza preponderent pe cifre, tabele, grafice
b. are putine reprezentari grafice si putine date statistice
c. uzeaza de metafore si descrieri cu rol evocativ

101.

In cercetarea calitativa raportul de cercetare:

a. se bazeaza preponderent pe cifre, tabele, grafice

b. are putine reprezentari grafice si putine date statistice

c. uzeaza de formule matematice destul de complexe si modelari formale ale

rezultatelor
102. In functie de scopul concret si de obiectivele concrete metodele sau tehnicile de
cercetare cantitative si calitative:
a. se exclud reciproc si sunt ireductibile unele la altele
b. nu pot fi integrate si, din pacate, nici nu este recomandabil acest lucru
c. necesita integrare si folosire diferentiata
103. Obiectul numit de semn este:
a. denotatul
b. debridatul
c. defaimatul
d. designatul
____ 104. Orice metoda de cercetare poate contine:
a. una sau mai multe tehnici
b. o singura tehnica stabilita prin hotararea Colegiului psihologilor
c. alte metode de studiu, tehnica fiind o varianta a instrumentelor de cercetare

metodologia cercetarii

TRUE/FALSE

1. ANS: T

2. ANS: T

3. ANS: T

4. ANS: F

5. ANS: T

6. ANS: F

7. ANS: T

8. ANS: T

9. ANS: T

10. ANS: T

11. ANS: T

12. ANS: F

13. ANS: F

14. ANS: T

15. ANS: T

16. ANS: T

17. ANS: F
18. ANS: F

19. ANS: T

MULTIPLE CHOICE

20. ANS: A

21. ANS: B

22. ANS: B

23. ANS: A

24. ANS: B

25. ANS: A

26. ANS: B

27. ANS: B

28. ANS: A

29. ANS: B

30. ANS: B

31. ANS: A

32. ANS: B

33. ANS: C

34. ANS: A

35. ANS: C

36. ANS: B

37. ANS: B

38. ANS: A

39. ANS: A
40. ANS: A

41. ANS: A

42. ANS: C

43. ANS: B

44. ANS: D

45. ANS: A

46. ANS: A

47. ANS: A

48. ANS: A

49. ANS: A

50. ANS: B

51. ANS: A

52. ANS: B

53. ANS: A

54. ANS: A

55. ANS: A

56. ANS: A

57. ANS: B

58. ANS: C

59. ANS: A

60. ANS: A

61. ANS: B

62. ANS: A
63. ANS: A

64. ANS: A

65. ANS: B

66. ANS: B

67. ANS: B

68. ANS: A

69. ANS: A

70. ANS: A

71. ANS: A

72. ANS: C

73. ANS: A

74. ANS: A

75. ANS: A

76. ANS: B

77. ANS: C

78. ANS: A

79. ANS: A

80. ANS: C

81. ANS: A

82. ANS: A

83. ANS: A

84. ANS: C

85. ANS: A
86. ANS: A

87. ANS: A

88. ANS: A

89. ANS: A

90. ANS: C

91. ANS: A

92. ANS: A

93. ANS: A

94. ANS: A

95. ANS: B

96. ANS: A

97. ANS: A

98. ANS: B

99. ANS: B

100. ANS: A

101. ANS: B

102. ANS: C

103. ANS: A

104. ANS: A