Sunteți pe pagina 1din 12

TRUE/FALSE generatoare de erori.

pentru Psihologie o investire a


omului cu responsabilitatea
1) Claritatea definirii obiectului 1 A+B+C
actului de vointa. Cine a realizat
Psihologiei si a metodei este 2 B+C+D aceasta remarcabila interpretare
principala virtute a
3 A+C+D valabila si în Psihologia actuala?
behaviorismului. A
4) În scoala filosofica indiana 1 Thomas d’Aquino
2) Relatarea verbala este o cale
sigura spre suflet la Vedanta (aparuta dupa Vede si 2 Augustinus
behavioristi. F Upanisade si promovând un
3 R.Bacon
idealism obiectiv), Eu-l autentic,
3) Conditionarea ontogenetica, este o constiinta intuitiva a 4 R.Descartes
prinipiul cauzal hotarâtor în unitatii Subiect – Obiect numita:
stiinta comportamentului a fost 5 Enciclopedistii francezi
receptata si promovata cu 1 Dao 8) În privinta localizarii
entuziasm de generatiile tinere 2 Atman organice a psihicului,
de psihologi. A R.Descartes indica:
3 Brahman
MULTIPLE CHOICE 1 inima
5) Distinctia „constiinta
1) În „Despre vietile si obiectului” si „constiinta de 2 creierul
doctrinele filosofilor”, Diogene sine” a fost o problema
Laertios dedica cel mai amplu 3 epifiza
epistemologica formulata pentru
capitol lui : prima data la: 4 sistemul reflex
1 Thales din Milet 1 Freud 9) Opera lui Aristotel „De
2 Socrate anima” este remarcabila prin
2 Filosofia indiana ( afirmarea unitatii functiilor
3 Platon 15215s181p Vedanta, Mimansa, spirituale si vitale: sufletul este
Budhism)
4 Epicur acea forma (calitate, însusire) a
3 În „Rationamente critice”, de substantei (corpului) care
5 Aristotel Van-Ciun (17 – 97) îndeplineste functii vitale:
2) Anul aparitiei primului tratat 4 În papirusul egiptean A) nutritiva
de Psihologie, avand in titlu „Memorialul teologiei
chiar acest termen : B) senzitiva
memfiste” (sf.mileniului IV)
1 1879 C) rationala.
5 Sofistii greci.
2 1267 1 A+B+C
6) Definind trei afecte
3 1524 fundamentale, - dorinta, 2 A+B
satisfactia – insatisfactia si 3 B+C
4 1732
pasiunea, Spinoza identifica si o
3) Care este contingenta corecta: baza generica a lor, „puterea 10) Trecerea de la gândirea
sufleteasca”, constând în scolastica la metoda stiintifica
A) Platon: „Elanul creativ este o înseamna pentru Psihologie:
înzestrare divina a omului” A) fermitate
A) Accentul pe metoda
B) Socrate: „Scopul vietii este a B) generozitate introspectiva
cunoaste, si anume a cunoaste
C) prezenta de spirit B) Demonstratia logica,
virtutea”
D) sobrietate operarea cu concepte si idei
C) Aristotel: „Sufletul si corpul generale
se afla într-o relatie functionala 1 A+B+C
de tip ochi – C) Metoda experimentala si
2 A+B formularea legilor generale
vedere” 3 B+C+D D) Demersul generativ:
D) Roger Bacon (1210 – 1294): 7) Concilierea lui Platon cu identificarea de unitati
patru „idoli”, deformari Aristotel si Biblia a însemnat elementare, legi cauzale ale
genezei, alcatuirii si functionarii 14) Roger Bacon (1210 – 1294), 4 spirit
sistemelor complexe profesor la Universitatea 18) Teza orfico – platoniciana a
Oxford, a încercat sa reformeze
E) Învingerea „deformarilor nemuririi sufletului este respinsa
gândirea stiintifica, opunând
generatoare de erori” ale celor de Aristotel. Totusi, o parte a
scolasticii observarea naturii.
patru genuri de idoli (Fr.Bacon) sufletului este considerata
Renasterea se impune prin „demna” si nemuritoare, care
1 C+D+E caracterul laic al gândirii si determina intelectul pasiv sa
2 A+B+C recunoasterea dreptului natural treaca la fapte. Este denumita:
al omului la fericire si ratiune
3 B+C+D+E nelimitata. Bacon abordeaza 1 intelect activ;
11) Celebrul tratat al lui operational aceasta reforma: el 2 gândire;
Descartes „Discurs despre defineste deformarile
generatoare de erori ce tin atât 3 entelehie
metoda” reprezinta o împotrivire
fata de cunostintele dogmatice, de individ, cât si de societate. 4 categorizare.
promovând îndoiala ca negare si Cum defineste el prestigiul
istoric al teoriilor: 19) La Epicur, dorintele sunt de
izvor al certitudinii. Anul o diversitate controlabila. O
aparitiei acestui remarcabil tratat 1 Idola tribus; prima dihotomie este cea a
este:
2 Idola specus; dorintelor „naturale” si:
1 1629 A) necesare
3 Idola fori;
2 1637
4 Idola theatri; B) superflue
3 1632
15) Sintagma „organism care C) fara obiect
4 1641 gândeste” este înlocuita de D) desarte
12) Ideea de „om natural”, cel Thomas d’Aquino (1227 –
1274) cu conceptul: E) generatoare de fericire
mai solid argument pentru
libertatea persoanei, potential ce 1 Constiinta de sine 1 B+C+D
se dezvolta prin largirea si 2 A+B+C
aprofundarea cunoasterii, a fost 2 Subiectul
enuntata si argumentata de: 3 Adoratia divina 3 C+D+E
1 Descartes 4 Suflet rational 20) Plotin (n. 205 e.n.), în cele
50 de tratate ale sale, trateaza
2 Epicur 5 Suflet vital cunoasterea Absolutului prin:
3 Spinoza 16) La un interval de 12 secole, A) extaz;
4 Thomas d’Aquino Augustinus si Descartes
abordeaza problema relatiei B) ruperea blocajelor;
5 Francis Bacon. suflet – corp. Care dintre cei doi C) existenta plenara;
13) Hipocrate si Galen, medici defineste viata ca efectul
D) comuniunea cu divinul
celebrii ai antichitatii, la o fuziunii dintre suflet si corp, iar
distanta în timp de aproape 600 baza vietii spirituale ca vointa? 1 A+B+C+D
de ani (primul e nascut în 460 1 Augustinus 2 B+C+D
î.e.n., iar al doilea în 131 e.n.)
au explicat temperamentul, cea 2 Descartes 3 A+B+C
mai expresiva forma a 17) În „De anima”, Aristotel 21) În lucrarea „Marea
psihicului, prin dominanta defineste discernamântul prin restaurare”, în prima parte
umorilor. Care dintre ei a simtire si referitoare la „Demnitatea si
afirmat progresele
1 intuitie
cerebrocentrismul? stiintelor”, Francis Bacon (1561
2 gândire
1 Hipocrat – 1626) face o clasificare a
3 intelectul activ stiintelor pe criterii psihologice
2 Galen (cu referire la cele trei facultati
ale spiritului, memorie, 5 B.Spinoza cosacrat în doua volume aparute
imaginatie si ratiune): istoria, în prima jumatate a sec. al 18-
25) În „Etica” lui Spinoza,
artele si filosofia. Tot aici avea lea. Autorul lor este:
bucuria ce tine atât de suflet, cât
si o „inventica”, o suma de si de corp se numeste: 1 R. Goclenius;
procedee pentru crearea de
produse noi, originale si Când este exagerata, aceasta 2 Chr. Wolf
valoroase: poate fi buna sau rea. Morala 3 E. Condillac
este sustinuta de cunoasterea
A) transferul 4 J. Cabbanis
necesitatii si respectarea
B) intuitia; 29) „Istoria Psihologiei” si-a
poruncilor ratiunii.
C) extinderea; capatat o identitate proprie mai
1 pasiune ales prin revista de profil „The
D) inversarea experientei. 2 voluptate Journal of History of the
1 A+C+D Behavioral Sciences” si
3 dorinta
asociatia stiintifica
2 A+B+C 4 satisfactie „International Society for
3 B+C+D History of Psychology”.Anii
5 generozitate
22) „Accentul pe intuitie” ca aparitiei acestora au fost,
26) Dintre cele patru dimensiuni respectiv
procedeu de largire a cunoasterii ale evolutiei Psihologiei ca
rationale a fost afirmat de: A) 1928
stiinta,
1 Aristotel B) 1970
A) Terminologie,
2 Plotin C) 1964
B) Obiectul de studiu,
3 Augustinus D) 1969
C) Scopul gândirii psihologice,
4 Descartes 1 C,D
D) Metodologie, care au facut
5 Fr.Bacon un salt în 1879? 2 A,B
23) În „Tratat despre pasiuni”, 1 B+D 3 B,C
R.Descartes defineste sase 2 A+C+D 30) Când ne referim la
pasiuni primare:
3 A+B+C conceptele psihologice
Care dintre acestea este vehiculate în Antichitatea
„surprinderea” sufletului la 27) Sunt general acceptate astazi Orientului Îndepartat, amintim
aparitia unor obiecte ce-i par cinci principii de cauzalitate în de „Upanisade”, elaborari
rare si cu calitati deosebite? Psihologia moderna filosofice-etice de la cumpana
1 admiratia; A) Biologic, dintre mileniile II si I î.e.n.; într-
una dintre acestea, „Vedanta”, se
2 dragostea; B) Sociologic, vorbeste de.........Care reprezinta
3 ura; C) Actiune, Subiectul, sau Eu-l autentic?
4 dorinta D) Dezvoltare, 1 constiinta cosmica („baza a
lumii”),
5 bucuria E) Functionarea sistemica.
2 Brahman
24) Cine opereaza distinctia Care dintre acestea sunt achizitii
dintre comportament si mai recente? 3 Atman.
cunostinte? 1 C+D+E 31) Filosoful chinez Confucius
1 Platon (551 – 479) are o viziune
2 A+B+C
psihologica în tratarea raportului
2 Thomas d’Aquino 3 A+D+E înnascut– dobândit; primul cu
3 R.Descartes 28) Termenul Psihologie apare functii psihice si, în special
pentru prima data într-o lucrare cognitive, era înteles ca o natura
4 R.Bacon
de morala în anul 1590, dar este divina, cu atributele bunatate,
moralitate, frumusete. Care este 2 A+D+E conceput educatia ca factor de
cauza si mecanismul evadarii, progres pentru om si societate,
3 A+B+C
alienarii acestui fond al unitatii este:
cu ordinea divina? 34) Psihicul ca „esenta si
1 Aristotel
principiu al vietii” a fost baza
A) împrejurarile de viata, ideatiei psihologice a Greciei 2 Pitagora
B) vieta interioara nedesavârsita, Antice. Ca natura, interpretarile 3 Socrate
au mers de la „materie subtila”
C) lipsa disciplinei morale
la „idee sau forma”. Denumiti 4 Democrit
D) impulsurile senzoriale. filosofii celor doua interpretari 37) Cel care a centrat gândirea
1 A+C extreme. filosofica pe problematica
A) Democrit; umana a experientei, cognitiei,
2 B+C+D
moralei, virtutii morale si
3 C+D B) Epicur raportului cu sine a fost:
32) În gândirea Orientului C) Platon 1 Pitagora
Îndepartat psihocognitia, stiinta D) Aristotel; 2 Platon
contactelor sau interactiunilor
E) Thales
organelor de simt cu lucrurile 3 Socrate
reale este o a treia arie de 1 A+C 4 Epicur
meditatie psihologica, alaturi de 2 B+D+E
psihofiziologie si etica. Nucleul 38) Cine postuleaza o identitate
central al conceptiei respective 3 D+E între cunoastere si existenta,
consta în definirea a trei forme luând ideile ca un real
35) Thales (624 – 547)
generice de contact Subiect – primordial:
promotorul scolii „fizicienilor
Obiect: din Milet”, ce încerca explicarea 1 Aristotel
A) senzorialitate; lumii printr-un element 2 Parmenide
fundamental, imperisabil si
B) contemplare; 3 Platon
vesnic (apa, aerul, infinitul). În
C) asociatie; privinta sufletului, Thales îl 4 Plotin
asemana cu forta magnetica si îl
D) receptarea verbala 39) Teza centrala a idealismului
definea prin trei atribute:
E) comunicarea cu obiectele obiectiv: „ideile sunt zestre
A) miscare spontana si eterna; ereditara a spiritului, ele doar se
cele mai fine (perceperea
yoghina) B) unitate cu materia; actualizeaza în procesul
interactiunii Subiectului cu
1 B+C+E C) material; lumea înconjuratoare”. Platon
2 B+D+E D) incorporal; defineste continutul si operatiile
cunoasterii. Entuziasmul, betia,
3 A+C+D E) numar.
iubirea, inspiratia politica
33) Marcati atributele gândirii 1 A+C+D concura la functionarea :
Psihologiei Orientale Antice: 2 B+C+D 1 memoriei
A) conditionarea sufletului 3 A+B 2 conceptelor
B) sufletul ca unica realitate 36) O prima viziune monista a 3 opiniilor
divina relatiei organism – psihic o
4 imaginatiei
C) cheia universului întâlnim la cel care a completat
categoriile „necesitate”, 5 credintelor
D) antropologie impregnata de
„legitate” si „ordine” cu
cult 40) Studiind „De anima” si
categoria „cauzalitate” si a „Parva naturalia”, ne dam seama
E) suflet universal explicat unitatea lumii prin ca bazele stiintifice ale
1 B+C+D „atomi în miscare continua”. psihologiei au început a fi
Numele acestui filosof care a
elaborate într-o maniera 3 C+D+E si reprezenta obiectele lumii
functionalista, definind psihicul inconjuratoare
43) Care din definitiile
ca entelehie (potenta în act), aristotelice ale intelectului sunt 1 A+B
„forma”, calitate, proprietate a corecte:
corpului, (entitate psihofizica, 2 C+D+E
vie si activa), Aristotel îi A) potential psihic de concepere 3 B+C+E
atribuie trei functii necesare si gândire;
vietii: 46) În orientarea spre medicina,
B) parte a sufletului; Galen a avut drept model pe
A) orientare în mediu C) operare în timp; Aristotel. Care dintre cei patru
B) comunicare gânditori a abandonat
D) unitate a doua componente,
cordiocentrismul în favoarea
C) nutritiva activa si pasiva;
cerebrocentrismului?
D) senzitiva E) entitate nemuritoare.
1 Aristotel
E) rationala 1 A+B+C+D
2 Hipocrate
1 C+D+E 2 B+C+D
3 Galen
2 A+B+C 3 A+B+C
4 Epicur
3 A+D+E 44) „Intelectul activ” este
caracterizat de Aristotel: 47) Care sunt cele mai
41) Citatul „Sa construim teorii importante valori care, dupa
si cauze în scopul de a reda A) poseda cunostinte; Epicur (n.341 î.Hr.), scapa omul
semnificatia faptelor observate” B) determina pe cel pasiv sa de temeri relative la zei, moarte
fara însa „a pretinde faptelor sa treaca la acte; si durere? Ele sunt accesibile
se conformeze teoriilor si oricarui om, indiferent de
opiniilor noastre” apartine lui: C) face distinctie între Sine si statusul social, cultura sau gen:
obiectul cunoasterii;
1 Socrate A) gândirea
D) se confunda cu corpul;
2 Platon B) vointa
E) este independent de simtire si
3 Protagoras nemuritor C) stiinta
4 Aristotel 1 B+C+E D) placerea
5 Democrit 2 A+B+C E) prietenia
42) Interpretarea functionalista a 3 B+C+D 1 C+E
lui Aristotel este fundamentata
45) Conceptul „simtului 2 A+B+D
si consecventa. Foloseste
metafore edificatoare: ochi – comun”, definit de Aristotel, ca 3 C+D+E
vedere, cerc – rotire, secure – o replica la ideea lui Democrit
48) La empiristul antic Epicur
taiere; înca una este „batrânetea despre un al saselea simt, are o
(n.341 î.e.n.), senzatiile au o
ne vine nu prin faptul ca sufletul seama de atribute. Care sunt cele
evidenta de nezdruncinat, nici o
a suferit ceva, ci numai corpul corecte din variantele
forta din lume n-o poate
purtator, ca în” urmatoare?
dezmintii. Exceptie de la acest
A) extaz A) operatie psihica de unire a continut obiectiv face
senzatiilor într-o perceptie;
B) contemplare 1 vazul
B) operatie de sinteza ,
C) îmbatare 2 mirosul
simultana receptarii, prin care
D) senzorialitate omul se sctualizeaza ca subiect 3 gustul
E) îmbolnavire C) o simtire deosebita 4 pipaitul
1 A+B+C D) cugetare rationala 5 senzatia vestibulara
2 C+E E) capacitate a Subiectului de a- 49) În Psihologia lui Epicur,
atributul esentian al sufletului, 3 C+D+E virtuos. Cine este primul
„organ al corpului”, este: teoretician al noii stiinte si care
52) Augustinus (n.354, Africa,
este principala sa opera în care
1 senzatia într-o familie de europeni
defineste patru clase de erori?
crestini) defineste psihicul ca
2 ratiunea
incorporal, spiritual, de esenta 1 R.Bacon
3 opinia divina. Metodele sale de 2 Plotin
4 scopul cunoastere sunt:
3 Descartes
5 actiunea A) asteptarea;
4 Fr.Bacon
50) Evident, afectivitatea în B) veneratia
5 J.Locke
gândirea psihologica a lui C) introspectia
Epicur reprezinta o tema 56) În „Marea restaurare”,
D) memoria
centrala: etica sa, bazata pe Fr.Bacon face o clasificare a
placere (lipsa suferintei si E) extazul stiintelor, axata pe criterii
seninatatea sufletului) trateaza psihologice: memorie,
1 A+C+D
functia placerii ca factor de imaginatie, ratiune, respectiv
progres pentru sanatatea 2 B+C+D istoria, poezia si celelalte arte,
sufleteasca si trupeasca. Se 3 A+B+C filosofia (inclusiv stiintele
porneste de la o taxonomie a naturii). În încercarea unei
dorintelor: 53) Baza întregii vieti spirituale inventici, producerea noului
este la Augustinus valoros si original, Fr.Bacon
A) superflue
1 ratiunea defineste trei procedee esentiale:
B) desarte extindere, transfer si inversare.
2 memoria Care sunt cele trei criterii
C) naturale
3 vointa sau libertatea psihologice pentru clasificarea
D) fara obiect stiintelor?
4 credinta
E) volitive A) ratiunea;
5 potentialul creativ.
1 B+C+E B) conceptualizarea;
54) Relatia Organism – Obiect
2 A+B+C+D (definita de Aristotel) devine în C) memoria;
3 A+D+E scolastica relatia „Subiect – D) imaginatia;
Obiect”. Psihicul nu mai
51) Plotin (n.205 e.n.), originar E) transferul
deservea viata de relatie cu
din Sudul Egiptului, dupa o lumea obiectiva, ci cu 1 C+D+E
scurta cariera militara, la vârsta divinitatea. Aceasta mutatie este
de 19 ani edifica la Roma o 2 A+B+C
realizata de un filosof care a
faimoasa scoala de filosofie valorificat si a redat 3 A+B+E
axata pe operele stoicilor,
crestinismului distinctia
epicurienilor, ale lui Platon si 57) Fr.Bacon (1561 – 1626),
aristotelica suflet– spirit. El este:
Aristotel. Principala preocupare parintele reformei stiintelor,
a lui Plotin era calea cunoasterii 1 Augustinus; delimiteaza prin obiect Teologia
Absolutului: 2 Thomas d’Aquino de Stiinta: teologia se ocupa de
divinitate si se bazeaza pe
A) veneratie; 3 R. Bacon credinta; stiinta are ca obiect
B) eliberare de corp; 4 Avicena. Natura si, pentru cunoasterea ei,
C) extazul; apeleaza la:
55) Epoca Renasterii confera
D) marturisirea; omului valoare fundamentala, cu A) concept;
drept natural la fericire, B) ratiune;
E) logica. capacitate de ratiune nelimitata
1 A+B+C si de faurar al propriei existente; C) observatie;
omul apare ca un Subiect D) comunicare
2 B+C
E) experiment. 4 intuitia; abstractia si judecata la asociatii.
Toate fenomenele intelectului se
1 C+E 5 constiinta de sine.
dezvolta dintr-o:
2 A+B+C 61) La Spinoza, vointa ca forta
1 senzatie
autonoma dispare, ea
3 C+D+E
confundându-se cu 2 idee
58) Definiti prin trei termeni
1 gândirea 3 conexiune
rationalismul modern definit de
Descartes: 2 pasiunea 4 „prima experienta”, acceptata
neconditionat de toti.
A) intuitie; 3 intelectul
66) „Experienta ca unica sursa a
B) ratiune; 4 sinele
cunostintelor” este o teza
C) scepticism; 62) În conceptia lui Spinoza, generala a gândirii lui
bucuria ce tine simultan de
D) gândire metodica; 1 R.Bacon
suflet si de corp se numeste
E) matematizare. voluptate; ea poate fi buna sau 2 Fr.Bacon
1 A+D+E rea (daca este exagerata). 3 B.Spinoza
Controlul pasiunilor este posibil
2 A+C+D prin cunoasterea necesitatii si 4 J.Locke
3 B+C+D prin onorarea poruncilor: 5 D.Hume
59) În dualismul cartezian, 1 divine; 67) Genul de asociere prin
Subiectul este „substanta 2 intuitiei; contiguitate „cauza – efect” este
spirituala pura”. El este într-o introdus de catre:
unitate perfecta cu gândirea si 3 afectului;
1 David Hume
imaginatia, ce-si are instanta de 4 ratiunii.
comanda în glanda pineala. 2 J.Locke
63) Teza centrala a gândirii
Expresia vietii de relatie, a
umaniste a sec. al XVIII-lea a 3 Aristotel
interactiunii organismului cu
fost definirea psihicului ca 4 I.P.Pavlov
mediul este:
atribut al:
1 gândirea 68) La Al.Bain, vointa este o
1 socius-ului; asociatie între miscarile
2 imaginatia
2 energiei; spontane si
3 reflexul
3 materiei superior organizate; 1 idee;
4 ratiunea
4 activitatii. 2 afect primar;
60) Sufletul în conceptia lui
64) Materialistul francez 3 scop;
Descartes este definit dupa un
Diderot defineste trei mijloace 4 valoare;
singur criteriu: constientizarea
principale de cunoastere: Care
nemijlocita a manifestarilor sale 5 dorinte sau sentimente.
dintre acestea are functie de
(gândire, senzatii, reprezentari, 69) Gândind la „ceea ce este mai
control?
afecte). Astfel, Subiectul apare util si frumos”, Herbert Spencer
ca „observator-manager” relativ 1 observatia, (1820 – 1903) a elaborat o teorie
la lumea interioara chemata sa evolutionista; în „Principii de
2 reflectia
raspunda la solicitarile vietii. psihologie” defineste obiectul
Deci, obiectul practic, tehnic, 3 experienta. Psihologiei ca dezvoltarea si
concret al introspectiei este 65) Orice fapt psihic este o transformarea conexiunilor
1 reflexul; senzatie transformata” – este dintre faptele externe si interne.
principala teza a lui Condillac. Deosebit de actuala este
2 ratiunea; El respinge atât metoda definirea ideii ca unitate a
3 gândirea; deductiva, cât si conexionismul cunoasterii, constând din
lui John Locke, ce reducea impresii si:
1 senzatii; 2 efectului rezolvare”; Subiectul s-a
transformat, din sistem reactiv în
2 emotii; 3 exercitiului
rezolvitor de probleme (având
3 senzatia starilor interioare; 4 întaririi trecut, optiuni, asteptari,
4 conexiuni; 5 asocierii dorinte). Care este principala
lege formulata de Thorndike
70) „Reflexele creierului” a 74) În viziunea reflexologica, pentru explicarea
însemnat un important moment axa de rotatie a lumii vii pare sa comportamentului?
în definirea psihicului. Este o fie:
lucrare ce a definit experienta ca 1 exercitiului
A) recompensa;
„motor al dezvoltarii psihic” sau 2 starii de pregatire
„întâlnire biologica cu B) pedeapsa;
3 gradientului motivational
realitatea”. Ea apartine lui: C) instinctul
4 efectului
1 R.Descartes D) asociatia
78) Alte doua legi formulate de
2 J.P.Pavlov 1 A+C+D Thorndike pe baza multiplelor
3 I.M.Secenov 2 A+B sale experimente pe animale
4 B.F.Skinner. sunt:
3 C+D
71) În prodigioasa opera a lui A) legea motivatiei
75) Originalitatea unanim
J.P.Pavlov, cea mai importanta recunoscuta a lui B.F.Skinner B) legea întaririi
descoperire pentru psihologie se este conceptul de comportament C) legea exercitiului
dovedeste a fi:
alternativa la cel respondent ce a D) legea starii de pregatire
1 excitatia si inhibitia ca procese fost studiat de la Descartes la
nervoase superioare; Pavlov. 1 B+D
2 explicarea temperamentului; 1 întarit 2 A+B
3 reflexul conditionat 2 adaptativ 3 C+D
respondent;
3 operant 79) Structuralismul a fost
4 reflexul de orientare; pregatit de Fr.Brentano (1838 –
4 instinctiv 1917), filosof austriac, preot
5 mecanismul nevrozelor.
76) B.F.Skinner, psihologul care catolic, asiduu cercetator al
72) V.M.Bechterev (1857 – a creat un „spirit al timpului” operei lui Aristotel. El a înteles
1927), savant rus martir, umbrit (titlu de excelenta pentru un si definit pentru Psihologie
de emfaza nobeliana a lui cercetator) a cutezat sa conceptul de „act”, demers al
J.P.Pavlov are meritul general defineasca si obiectul unui Subiect, instanta cu nevoi,
recunoscut de a fi deschis calea Psihologiei: comportamentul, interese, intentii, scopuri. Care
studiului unui anumit tip de dar nu cel provocat sunt elementele unui act?
reflex conditionat (respondent), ci cel A) motivatie;
1 salivar 1 întarit B) scop;
2 respondent 2 adaptativ C) mod de actiune;
3 motric 3 operant D) continut;
4 operant sau instrumental 4 emis E) orientare valorica
5 de orientare 5 instinctiv 1 A+B
73) Contributia majora pentru 77) S-ar putea spune ca 2 C+D
Psihologie a lui E.L.Thorndike Ed.L.Thorndike (1874 – 1949) a
(1874 – 1949) este legea: schimbat unitatea elementara de 3 B+C
1 starii de pregatire analiza a psihicului, stimul – 80) În pofida convingerii
raspuns, cu „problema – antipsihologiste a lui Imm.Kant,
W.Wundt a promovat o „stiinta 4 supravietuire, când problemele 1 gândire
a experientei”, ce poate fi sunt noi 2 reglaj social
supusa cercetarii, respectiv 83) Obiectul psihologiei este
masurarii. Programul de 3 starile de constiinta si a
pentru functionalisti, studiul
cercetari al lui W.Wundt avea ca semnificatiilorpersonale
conditiilor:
obiective: (placerea, teama, admiratia,
1 comportamentului; gratitudinea)
A) analiza comportamentului
2 adaptarii; 4 comunicare
B) analiza proceselor constiente
ca elemente; 3 constientizarii; 87) Cartea On problem solving,
esentiala în relevarea conceptiei
C) relevarea conexiunilor 4 supravietuirii.
gestaltiste este opera lui:
acestor elemente; 84) Psihologul ce a continuat pe
1 M.Wertheimer
D) determinarea mecanismelor J.Locke în „despresurarea”
fiziologice educatiei punitive a fost 2 K.Duncker
americanul J.Dewey.
E) analiza produselor activitatii. 3 K.Lewin
promoveaza „educatia
1 A+B progresiva”: educatia este viata, 4 K.Koffka
a învata înseamna „a face”; 88) Care dintre principiile
2 B+C+D
învatarea trebuie centrata nu pe configuratiilor are aplicabilitatea
3 D+E obiectul de învatamânt, ci pe: cea mai larga?
81) Functionalismul, o replica la 1 socius; 1 proximitate
structuralismul german, este
2 practica; 2 similaritate
promovat de W.James (1842 –
1910), cel mai pregnant psiholog 3 viitor; 3 directie
american al epocii. Care sunt 4 elev; 4 set-ul obiectiv
cele trei întrebari majore ale
functionalismului? 5 didactica. 5 organizarea câmpului
A) Elemente continute? 85) Formulate în termeni 89) Care din palierele reglajului
rigurosi, postulatele psihic în psihanaliza se supune
B) Ce? behavioriste: „principiului realitatii”?
C) Cum? · strict determinism; 1 Id
D) De ce? · comportamentul se defineste 2 Ego
E) Ce conexiuni? muscular si glandular;
3 Superego
1 A+B+E · toate comportamentele pot fi
descrise în termeni de reactii; 90) Dintre postulatele
2 B+C+E psihanalizei,
· constiinta nu poate fi studiata
3 B+C+D A) determinism cert;
stiintific;
82) Definirea constiintei este o B) inconstientul – determinat;
· cum se selecteaza datele:
delimitare majora de
structuralism: a) personala; b) în 1 instinctiv; C) „dinamica” – instrumenteaza
schimbare permanenta; c) comportamentul;
2 afectiv;
identitate continua; d) selectiva; D) istoria organismului –
e) decurge în forme „tranzitive” 3 reflex;
si „stabile”. Functia majora a factor determinant al
4 învatarea si ereditatea psihismului, care au fost supuse
constiintei este:
86) Principala critica a celor mai consistente critici?
1 orientare behaviorismului vizeaza 1 A+D
2 integritate abordarea problematicii
comportamentale fara 2 B+D
3 eficienta
3 B+C
91) Vectorii dezvoltarii 4 1928 1 I.M.Secenov
personalitatii la C.Rogers: 96) Din ce an începe sa apara 2 Iluminismul francez
1 actualizare „Revista de Psihologie”? 3 I.P.Pavlov
2 autoevaluare 1 1919 4 J.Piaget
3 consideratia pozitiva 2 1924 102) În Evul Mediu, doi
neconditionata care apare ca o 3 1956 gânditori provoaca semnificativ
trebuinta distincta în „piramida conceptia teologica: Thomas
lui 4 1955
d’Aquino (1227 – 1274) si
Maslow? 5 1975
R.Bacon (1210 – 1294);al doilea
92) Sunt cunoscute principalele 97) În ce an este desfiintat intentioneaza sa reformeze
critici ale psihologiei umaniste: Institutul de cercetari
stiinta, orientând-o spre
pedagogice si psihologice din
A) fenomenologie naiva; observarea naturii si
Bucuresti?
demonstreaza ca imaginea
B) ponderea nedefinita a 1 1956 senzoriala nu
inconstientului;
2 1975 „provine”, ci se construieste de
C) empirism;
3 1982 câtre :
D) concepte vagi.
4 1990 1 organul de simt
Care vizeaza slaba distinctie
98) Conceptul de „reflex” a fost 2 intelect
dintre dinamica si
comportament? prima data definit de : 3 sistemul reflex
1 A+B 1 R.Bacon 4 intuitia organica
2 A+B+C+D 2 I.P.Pavlov 103) În problema instrumentarii
3 R.Descartes cognitiei, opozitia Platon –
3 B+C
Aristotel care enunturi sunt
93) Când este înfintata în 4 I.M.Bechterev
corecte?
România prima catedra de 5 B.F.Skinner
psihologie sî de catre cine? a. forta intuitiva a sufletului
99) Cine a operat pentru prima (Aristotel)
1 1893, Ed.Gruber data distinctia „suflet-spirit”?
b. Platon : observatia si
2 1925, M.Ralea 1 Socrate experienta
3 1932, C.Radulescu-Motru 2 Platon c. Aristotel : cercetarea ca
4 1919, Stefanescu-Goanga 3 Thoma d’Aquino observare atenta a realului
94) Cine a înfiintat la Iasi primul 4 Aristotel d. Platon : existenta obiectiva a
laborator de psihologie si în ce lumii este o certitudine
an? 100) Teoria afectelor la Spinoza
este de factura : e. Aristotel : miscarile in spatiu
1 1893, Ed.Gruber sunt cauzate de nazuinta si
1 Empirista intelectul practic
2 1895, N.Vaschide
2 Naturalista 1 a+e
3 1956, V.Pavelcu
3 Intuitiva 2 a+b+c+d
95) Primul Institut de psihologie
a fost înfiintat la Bucuresti, în 4 Rationalista 3 d+e
anul 5 Metafizica 4 a+c
1 1965 101) Definirea psihicului ca 5 c+e
2 1956 „dimensiune a materiei superior
organizate, similara energiei”, a 104) Aristotel era convins si a
3 1919 fost data de : demonstrat faptul ca :
a. sufletul este nemuritor 1 M.Ralea obiectul Psihologiei: studiul
conditiilor constientizarii.
b. este o energie universala 2 C.Radulescu – Motru
Aceasta definitie directioneaza
c. o calitate intelectiva 3 Ed Gruber efectiv mersul Psihologiei în
d. o functie a unui organism 4 Simion Barnutiu secolul al XX-lea, având cele
mai pregnante aplicatii în
e. intelectul pasiv este muritor 5 Fl.Stefanescu – Goanga domeniul:
1 a+e 108) Primul laborator de 1 diagnozei psihice
psihologie experimentala din
2 a+b+c 2 industriei
Bucuresti a fost înfiintat de
3 d+e C.Radulescu-Motru în anul : 3 raportului Psihologiei cu alte
4 c+d+e 1 1893 stiinte
5 a+d+e 2 1906 4 educatiei
105) Prima conceptie asupra 3 1919 5 Psihofiziologiei
naturii, cauzelor si formelor 112) „Fenomenul Zeigarnik”,
4 1925
temperamentelor o avem de la descoperit în 1927 se refera la
109) În „Elemente de aspectul dinamic al
Hipocrate; interpretarea sa este :
psihofizica” (1860) E.H.Weber, comportamentului: care actiuni
1 intelectualista promotor al structuralismului, se memoreaza mai bine?
2 umoralista inaugureaza o noua stiinta: 1 motivate
3 neurofiziologica Psihofizica, stiinta raporturilor
dintre intensitatea senzatiei 2 dificile
4 psihoecologica 3 morale
si.........
106) La Epicur, care enunturi 4 întrerupte
sunt corecte in perspectiva lui 1 asteptare
Epicur, empiristul antichitatii: 2 durata 5 întarite
a. persistenta unor senzatii da 3 marimea fizica a excitantului 113) Distinctia între „învatare”
anticipatia si „performanta” este operata de:
4 acomodare
b. corectitudinea judecatilor este 1 K.Lewin
110) În raportul cu lumea
data de senzatii 2 Ed.C.Tolman
exterioara, Subiectul are unele
c. combinarea datelor senzoriale capacitati de interventie activa: 3 W.Köhler
se face prin asemanare si
a) introspectia 4 Koffka
analogie
b) atentia 5 M.Wertheimer
d. hazardul si necesitatea sunt
notiuni generale c) vointa 114) Unul dintre gestaltistii
e. opiniile nu pot fi adevarate d) sinteza creatoare remarcabili devine în 1959
sau false presedinte al Conventiei
e) experienta nationale a psihologilor
1 a+b+d americani:
1 c+d
2 a+b+c 1 W.Köhler
2 a+b
3 b+c+d 2 K.Duncker
3 c+d+e
4 a+c+e 3 M.Wertheimer
4 b+c+d
5 a+b+c+d+e 4 K.Lewin
5 a+b+c
107) Primul curs de psihologie 115) Corelatul Gestalt-ului este:
111) W.James, („Principiile
experimentala in tara noastra a Psihologiei”, 1890), fondator al 1 structura
fost tinut de : functionalismului, redefineste
2 câmp 4 J.Locke 124) Printre postulatele
functionalismului, unul vizeaza
3 suma 5 D.Hume
raportul dintre motivatie si
4 set 120) J.Locke atribuie stimulii senzoriali. Între acestia
afectivitatii un rol important în este o relatie de:
116) Referitor la învatare,
formarea asociatiilor. Nu i se
gestaltistii îi atribuie calitatea 1 izofunctionalitate
atribuie însa calitatea de
de:
facultate independenta pentru 2 izomorfism
1 noncontinuitate ca, prin continutul sau tine atât 3 contradictie
2 trebuinta bazala de
4 asociativa
3 intuitiva senzatii, cât si de:
125) Fondatorul
4 spontana 1 actiuni „behaviorismului” a fost:
117) Empirismul englez (prin 2 refletii 1 Descartes
Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley 3 motivatie 2 A.Compte
sî D.Hume) au fundamentat
4 personalitate
prima paradigma psihologica, - 3 J.B.Watson
asociationismul. Care este genul 121) Psihanaliza promoveaza o 4 B.F.Skinner
de asociere prin care Th.Hobbes Psihologie abisala axata pe
explica gândirea si actiunea? contradictia dintre motivatie 5 I.P.Pavlov
1 prin asemanare si............
2 simultaneitate 1 dezvoltare
3 contrast 2 ratiune
4 contiguitate 3 actiune
5 cauzalitate 4 cunoastere
118) Începând cu John Locke 122) Care dintre cele trei
(1632 – 1704), originea si instante sau module ale
dezvoltarea cunoasterii sunt psihicului, sunt dominate de
principiul
interpretate în doua alternative:
placerii:
a) rationala
1 ID
b) spontana
2 EGO
c) nativista (idei înnascute)
3 SUPEREGO
d) empirist (din experienta si
senzatie) 123) Din fondul mnemic, în
psihanaliza o idee este selectata
1 a+d
în functie de:
2 b+d
a) învatare
3 a+b+c
b) situatie
4 c+d
c) fortele pulsionale
119) „Propria experienta” a fost
d) fortele represive
declarata drept obiect unic al
cunosterii de catre: 1 a+c
1 R.Descartes 2 c+d
2 G.Berkley 3 a+d
3 Th.Hobbes 4 b+c+d