SP_1_IP_2 Istoria psihologiei

TRUE/FALSE

1) Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a

behaviorismului. A
Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi. F
2)
3) Conditionarea ontogenetica, prinipiul cauzal hotarator in stiinta comportamentului a fost
receptata si promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi. A
MULTIPLE CHOICE
In „Despre vietile si doctrinele filosofilor”, Diogene Laertios dedica cel mai amplu capitol lui :
1)
1 Thales din Milet
2 Socrate
3 Platon
4 Epicur
5 Aristotel
Anul aparitiei primului tratat de Psihologie, avand in titlu chiar acest termen :
2)
1 1879
2 1267 (corect era 4)
3 1524
4 1732
Care este contingenta corecta:
3)
A) Platon: „Elanul creativ este o inzestrare divina a omului”
B) Socrate: „Scopul vietii este a cunoaste, si anume a cunoaste virtutea”
C) Aristotel: „Sufletul si corpul se afla intr-o relatie functionala de tip ochi –
vedere”
D) Roger Bacon (1210 – 1294): patru „idoli”, deformari generatoare de erori.
1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+C+D
In scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovand un idealism
4)
obiectiv), Eu-l autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii Subiect – Obiect numita:
1 Dao
2 Atman
3 Brahman
Distinctia „constiinta obiectului” si „constiinta de sine” a fost o problema epistemologica
5)
formulata pentru prima data la:
1 Freud
2 Filosofia indiana (Vedanta, Mimansa, Budhism)
3 In „Rationamente critice”, de Van-Ciun (17 – 97)
4 In papirusul egiptean „Memorialul teologiei memfiste” (sf.mileniului IV)
5 Sofistii greci.
Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia – insatisfactia si pasiunea, Spinoza
6)
identifica si o baza generica a lor, „puterea sufleteasca”, constand in
A) fermitate
B) generozitate
C) prezenta de spirit
D) sobrietate
1 A+B+C
2 A+B
3 B+C+D
Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a insemnat pentru Psihologie o investire a omului cu
7)
responsabilitatea actului de vointa. Cine a realizat aceasta remarcabila interpretare valabila si in
Psihologia actuala?
1 Thomas d’Aquino
2 Augustinus
3 R.Bacon
4 R.Descartes
5 Enciclopedistii francezi
In privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica:
8)
1 inima
2 creierul
3 epifiza
4 sistemul reflex
Opera lui Aristotel „De anima” este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor spirituale si
9)
vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire) a substantei (corpului) care indeplineste
functii vitale:
A) nutritiva
B) senzitiva
C) rationala.
1 A+B+C
2 A+B
3 B+C
Trecerea de la gandirea scolastica la metoda stiintifica inseamna pentru Psihologie:
10)
A) Accentul pe metoda introspectiva
B) Demonstratia logica, operarea cu concepte si idei generale
C) Metoda experimentala si formularea legilor generale
D) Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale
genezei, alcatuirii si functionarii sistemelor complexe
E) Invingerea „deformarilor generatoare de erori” ale celor patru genuri de idoli
(Fr.Bacon)
1 C+D+E
2 A+B+C
3 B+C+D+E
Celebrul tratat al lui Descartes „Discurs despre metoda” reprezinta o impotrivire fata de
11)
cunostintele dogmatice, promovand indoiala ca negare si izvor al certitudinii. Anul aparitiei
acestui remarcabil tratat este:
1 1629
2 1637
3 1632
4 1641
Ideea de „om natural”, cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential ce se
12)
dezvolta prin largirea si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata de:
1 Descartes
2 Epicur
3 Spinoza
4 Thomas d’Aquino
5 Francis Bacon.
Hipocrate si Galen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta in timp de aproape 600 de ani
13)
(primul e nascut in 460 i.e.n., iar al doilea in 131 e.n.) au explicat temperamentul, cea mai
expresiva forma a psihicului, prin dominanta umorilor. Care dintre ei a afirmat
cerebrocentrismul?
1 Hipocrat
2 Galen
Roger Bacon (1210 – 1294), profesor la Universitatea Oxford, a incercat sa reformeze gandirea
14)
stiintifica, opunand scolasticii observarea naturii. Renasterea se impune prin caracterul laic al
gandirii si recunoasterea dreptului natural al omului la fericire si ratiune nelimitata. Bacon
abordeaza operational aceasta reforma: el defineste deformarile generatoare de erori ce tin atat
de individ, cat si de societate. Cum defineste el prestigiul istoric al teoriilor:
1 Idola tribus;
2 Idola specus;
3 Idola fori; (corect era 4)
4 Idola theatri;
Sintagma „organism care gandeste” este inlocuita de Thomas d’Aquino (1227 – 1274) cu
15)
conceptul:
1 Constiinta de sine
2 Subiectul
3 Adoratia divina
4 Suflet rational
5 Suflet vital
La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet – corp.
16)
Care dintre cei doi defineste viata ca efectul fuziunii dintre suflet si corp, iar baza vietii
spirituale ca vointa?
1 Augustinus
2 Descartes (corect era 1)

In „De anima”, Aristotel defineste discernamantul prin simtire si

17)
1 intuitie
2 gandire
3 intelectul activ
4 spirit
Teza orfico – platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de Aristotel. Totusi, o parte a
18)
sufletului este considerata „demna” si nemuritoare, care determina intelectul pasiv sa treaca la
fapte. Este denumita:
1 intelect activ;
2 gandire;
3 entelehie
4 categorizare.
La Epicur, dorintele sunt de o diversitate controlabila. O prima dihotomie este cea a dorintelor
19)
„naturale” si:
A) necesare
B) superflue
C) fara obiect
D) desarte
E) generatoare de fericire
1 B+C+D
2 A+B+C
3 C+D (atentie cei care aveti grilele de anul trecut – C+D+E!)
Plotin (n. 205 e.n.), in cele 50 de tratate ale sale, trateaza cunoasterea Absolutului prin:
20)
A) extaz;
B) ruperea blocajelor;
C) existenta plenara;
D) comuniunea cu divinul
1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+B+C
In lucrarea „Marea restaurare”, in prima parte referitoare la „Demnitatea si progresele
21)
stiintelor”, Francis Bacon (1561 – 1626) face o clasificare a stiintelor pe criterii psihologice (cu
referire la cele trei facultati ale spiritului, memorie, imaginatie si ratiune): istoria, artele si
filosofia. Tot aici avea si o „inventica”, o suma de procedee pentru crearea de produse noi,
originale si valoroase:
A) transferul
B) intuitia;
C) extinderea;
D) inversarea experientei.
1 A+C+D
2 A+B+C
3 B+C+D

„Accentul pe intuitie” ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat de:

22)
1 Aristotel
2 Plotin
3 Augustinus
4 Descartes
5 Fr.Bacon
In „Tratat despre pasiuni”, R.Descartes defineste sase pasiuni primare:
23)
Care dintre acestea este „surprinderea” sufletului la aparitia unor obiecte ce-i par rare si cu
calitati deosebite?
1 admiratia;
2 dragostea;
3 ura;
4 dorinta
5 bucuria
Cine opereaza distinctia dintre comportament si cunostinte?
24)
1 Platon
2 Thomas d’Aquino
3 R.Descartes
4 R.Bacon
5 B.Spinoza
In „Etica” lui Spinoza, bucuria ce tine atat de suflet, cat si de corp se numeste:
25)
Cand este exagerata, aceasta poate fi buna sau rea. Morala este sustinuta de cunoasterea
necesitatii si respectarea poruncilor ratiunii.
1 pasiune
2 voluptate
3 dorinta
4 satisfactie
5 generozitate
Dintre cele patru dimensiuni ale evolutiei Psihologiei ca stiinta,
26)
A) Terminologie,
B) Obiectul de studiu,
C) Scopul gandirii psihologice,
D) Metodologie,
care au facut un salt in 1879?
1 B+D
2 A+C+D
3 A+B+C

Sunt general acceptate astazi cinci principii de cauzalitate in Psihologia moderna

27)
A) Biologic,
B) Sociologic,
C) Actiune,
D) Dezvoltare,
E) Functionarea sistemica.
Care dintre acestea sunt achizitii mai recente?
1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+D+E
Termenul Psihologie apare pentru prima data intr-o lucrare de morala in anul 1590, dar este
28)
cosacrat in doua volume aparute in prima jumatate a sec. al 18-lea. Autorul lor este:
1 R. Goclenius;
2 Chr. Wolf
3 E. Condillac
4 J. Cabbanis
„Istoria Psihologiei” si-a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil „The Journal
29)
of History of the Behavioral Sciences” si asociatia stiintifica „International Society for History
of Psychology”.
Anii aparitiei acestora au fost, respectiv
A) 1928
B) 1970
C) 1964
D) 1969
1 C,D
2 A,B
3 B,C
Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului Indepartat,
30)
amintim de „Upanisade”, elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre mileniile II si I i.e.n.;
intr-una dintre acestea, „Vedanta”, se vorbeste de
Care reprezinta Subiectul, sau Eu-l autentic?
1 constiinta cosmica („baza a lumii”),
2 Brahman
3 Atman.
Filosoful chinez Confucius (551 – 479) are o viziune psihologica in tratarea raportului innascut
31)
– dobandit; primul cu functii psihice si, in special cognitive, era inteles ca o natura divina, cu
atributele bunatate, moralitate, frumusete. Care este cauza si mecanismul evadarii, alienarii
acestui fond al unitatii cu ordinea divina?
A) imprejurarile de viata,
B) vieta interioara nedesavarsita,
C) lipsa disciplinei morale
D) impulsurile senzoriale.
1 A+C
2 B+C+D
3 C+D
In gandirea Orientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor organelor
32)
de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de psihofiziologie si
etica. Nucleul central al conceptiei respective consta in definirea a trei forme generice de
contact Subiect – Obiect:
A) senzorialitate;
B) contemplare;
C) asociatie;
D) receptarea verbala
E) comunicarea cu obiectele cele mai fine (perceperea yoghina)
1 B+C+E
2 B+D+E
3 A+C+D
Marcati atributele gandirii Psihologiei Orientale Antice:
33)
A) conditionarea sufletului
B) sufletul ca unica realitate divina
C) cheia universului
D) antropologie impregnata de cult
E) suflet universal
1 B+C+D
2 A+D+E
3 A+B+C
Psihicul ca „esenta si principiu al vietii” a fost baza ideatiei psihologice a Greciei Antice. Ca
34)
natura, interpretarile au mers de la „materie subtila” la „idee sau forma”. Denumiti filosofii
celor doua interpretari extreme.
A) Democrit;
B) Epicur
C) Platon
D) Aristotel;
E) Thales
1 A+C
2 B+D+E
3 D+E
Thales (624 – 547) promotorul scolii „fizicienilor din Milet”, ce incerca explicarea lumii
35)
printr-un element fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). In privinta sufletului,
Thales il asemana cu forta magnetica si il definea prin trei atribute:
A) miscare spontana si eterna;
B) unitate cu materia;
C) material;
D) incorporal;
E) numar.
1 A+C+D
2 B+C+D
3 A+B

O prima viziune monista a relatiei organism – psihic o intalnim la cel care a completat
36)
categoriile „necesitate”, „legitate” si „ordine” cu categoria „cauzalitate” si a explicat unitatea
lumii prin „atomi in miscare continua”. Numele acestui filosof care a conceput educatia ca
factor de progres pentru om si societate, este:
1 Aristotel
2 Pitagora
3 Socrate
4 Democrit
Cel care a centrat gandirea filosofica pe problematica umana a experientei, cognitiei, moralei,
37)
virtutii morale si raportului cu sine a fost:
1 Pitagora
2 Platon
3 Socrate
4 Epicur
Cine postuleaza o identitate intre cunoastere si existenta, luand ideile ca un real primordial:
38)
1 Aristotel
2 Parmenide
3 Platon
4 Plotin
Teza centrala a idealismului obiectiv: „ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele doar se
39)
actualizeaza in procesul interactiunii Subiectului cu lumea inconjuratoare”. Platon defineste
continutul si operatiile cunoasterii. Entuziasmul, betia, iubirea, inspiratia politica concura la
functionarea
1 memoriei
2 conceptelor
3 opiniilor
4 imaginatiei
5 credintelor
Studiind „De anima” si „Parva naturalia”, ne dam seama ca bazele stiintifice ale psihologiei au
40)
inceput a fi elaborate intr-o maniera functionalista, definind psihicul ca entelehie (potenta in
act), „forma”, calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizica, vie si activa), Aristotel ii
atribuie trei functii necesare vietii:
A) orientare in mediu
B) comunicare
C) nutritiva
D) senzitiva
E) rationala
1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+D+E

Citatul „Sa construim teorii si cauze in scopul de a reda semnificatia faptelor observate” fara
41)
insa „a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre” apartine lui:
1 Socrate
2 Platon
3 Protagoras
4 Aristotel
5 Democrit
Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Foloseste metafore
42)
edificatoare: ochi – vedere, cerc – rotire, secure – taiere; inca una este „batranetea ne vine nu
prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtator, ca in”
A) extaz
B) contemplare
C) imbatare
D) senzorialitate
E) imbolnavire
1 A+B+C
2 C+E
3 C+D+E
Care din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte:
43)
A) potential psihic de concepere si gandire;
B) parte a sufletului;
C) operare in timp;
D) unitate a doua componente, activa si pasiva;
E) entitate nemuritoare.
1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+B+C
„Intelectul activ” este caracterizat de Aristotel:
44)
A) poseda cunostinte;
B) determina pe cel pasiv sa treaca la acte;
C) face distinctie intre Sine si obiectul cunoasterii;
D) se confunda cu corpul;
E) este independent de simtire si nemuritor
1 B+C+E
2 A+B+C
3 B+C+D

\
Conceptul „simtului comun”, definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit despre un al
45)
saselea simt, are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele urmatoare?
A) operatie psihica de unire a senzatiilor intr-o perceptie;
B) operatie de sinteza , simultana receptarii, prin care omul se sctualizeaza ca
Subiect
C) o simtire deosebita
D) cugetare rationala
E) capacitate a Subiectului de a-si reprezenta obiectele lumii inconjuratoare
1 A+B
2 C+D+E
3 B+C+E
In orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru
46)
ganditori a abandonat cordiocentrismul in favoarea cerebrocentrismului?
1 Aristotel
2 Hipocrate
3 Galen
4 Epicur
 Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur (n.341 i.Hr.), scapa omul de temeri
47)
relative la zei, moarte si durere? Ele sunt accesibile oricarui om, indiferent de statusul social,
cultura sau gen:
A) gandirea
B) vointa
C) stiinta
D) placerea
E) prietenia
1 C+E
2 A+B+D
3 C+D+E
La empiristul antic Epicur (n.341 i.e.n.), senzatiile au o evidenta de nezdruncinat, nici o forta
48)
din lume n-o poate dezmintii. Exceptie de la acest continut obiectiv face
1 vazul
2 mirosul
3 gustul
4 pipaitul
5 senzatia vestibulara
In Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, „organ al corpului”, este:
49)
1 senzatia
2 ratiunea
3 opinia
4 scopul
5 actiunea

Evident, afectivitatea in gandirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema centrala: etica sa,
50)
bazata pe placere (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza functia placerii ca factor de
progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. Se porneste de la o taxonomie a dorintelor:
A) superflue
B) desarte
C) naturale
D) fara obiect
E) volitive
1 B+C+E
2 A+B+C+D
3 A+D+E
Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la varsta de 19
51)
ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor, epicurienilor, ale
lui Platon si Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea cunoasterii Absolutului:
A) veneratie;
B) eliberare de corp;
C) extazul;
D) marturisirea;
E) logica.
1 A+B+C
2 B+C
3 C+D+E
Augustinus (n.354, Africa, intr-o familie de europeni crestini) defineste psihicul ca incorporal,
52)
spiritual, de esenta divina. Metodele sale de cunoastere sunt:
A) asteptarea;
B) veneratia
C) introspectia
D) memoria
E) extazul
1 A+C+D
2 B+C+D (corect era 1)
3 A+B+C
Baza intregii vieti spirituale este la Augustinus
53)
1 ratiunea
2 memoria
3 vointa sau libertatea
4 credinta
5 potentialul creativ.
Relatia Organism – Obiect (definita de Aristotel) devine in scolastica relatia „Subiect – Obiect”.
54)
Psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea. Aceasta mutatie
este realizata de un filosof care a valorificat si a redat crestinismului distinctia aristotelica suflet
– spirit. El este:
1 Augustinus;
2 Thomas d’Aquino
3 R. Bacon
4 Avicena.
Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire, capacitate de
55)
ratiune nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un Subiect virtuos. Cine este
primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa opera in care defineste patru clase de
erori?
1 R.Bacon
2 Plotin
3 Descartes
4 Fr.Bacon
5 J.Locke
In „Marea restaurare”, Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii psihologice:
56)
memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte, filosofia (inclusiv
stiintele naturii). In incercarea unei inventici, producerea noului valoros si original, Fr.Bacon
defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer si inversare. Care sunt cele trei criterii
psihologice pentru clasificarea stiintelor?
A) ratiunea;
B) conceptualizarea;
C) memoria;
D) imaginatia;
E) transferul
1 C+D+E
2 A+B+C (corect ar fi fost A+C+D, dar nu exista!)
3 A+B+E
Fr.Bacon (1561 – 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect Teologia de
57)
Stiinta: teologia se ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are ca obiect Natura si,
pentru cunoasterea ei, apeleaza la:
A) concept;
B) ratiune;
C) observatie;
D) comunicare
E) experiment.
1 C+E
2 A+B+C
3 C+D+E
Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes:
58)
A) intuitie;
B) ratiune;
C) scepticism;
D) gandire metodica;
E) matematizare.
1 A+D+E
2 A+C+D
3 B+C+D
In dualismul cartezian, Subiectul este „substanta spirituala pura”. El este intr-o unitate perfecta
59)
cu gandirea si imaginatia, ce-si are instanta de comanda in glanda pineala. Expresia vietii de
relatie, a interactiunii organismului cu mediul este:
1 gandirea
2 imaginatia
3 reflexul
4 ratiunea
Sufletul in conceptia lui Descartes este definit dupa un singur criteriu: constientizarea
60)
nemijlocita a manifestarilor sale (gandire, senzatii, reprezentari, afecte). Astfel, Subiectul apare
ca „observator-manager” relativ la lumea interioara chemata sa raspunda la solicitarile vietii.
Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspectiei este
1 reflexul;
2 ratiunea;
3 gandirea;
4 intuitia;
5 constiinta de sine.
La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundandu-se cu
61)
1 gandirea
2 pasiunea
3 intelectul
4 sinele
In conceptia lui Spinoza, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste voluptate; ea
62)
poate fi buna sau rea (daca este exagerata). Controlul pasiunilor este posibil prin cunoasterea
necesitatii si prin onorarea poruncilor:
1 divine;
2 intuitiei;
3 afectului;
4 ratiunii.
Teza centrala a gandirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca atribut al:
63)
1 socius-ului;
2 energiei;
3 materiei superior organizate;
4 activitatii.
 Materialistul francez Diderot defineste trei mijloace principale de cunoastere: Care
64)
dintre acestea are functie de control?
1 observatia,
2 reflectia
3 experienta.

Orice fapt psihic este o senzatie transformata” – este principala teza a lui Condillac. El respinge
65)
atat metoda deductiva, cat si conexionismul lui John Locke, ce reducea abstractia si judecata la
asociatii. Toate fenomenele intelectului se dezvolta dintr-o:
1 senzatie
2 idee
3 conexiune
4 „prima experienta”, acceptata neconditionat de toti.
„Experienta ca unica sursa a cunostintelor” este o teza generala a gandirii lui
66)
1 R.Bacon
2 Fr.Bacon
3 B.Spinoza
4 J.Locke
5 D.Hume
Genul de asociere prin contiguitate „cauza – efect” este introdus de catre:
67)
1 David Hume
2 J.Locke
3 Aristotel
4 I.P.Pavlov
La Al.Bain, vointa este o asociatie intre miscarile spontane si
68)
1 idee;
2 afect primar;
3 scop;
4 valoare;
5 dorinte sau sentimente.
Gandind la „ceea ce este mai util si frumos”, Herbert Spencer (1820 – 1903) a elaborat o teorie
69)
evolutionista; in „Principii de psihologie” defineste obiectul Psihologiei ca dezvoltarea si
transformarea conexiunilor dintre faptele externe si interne. Deosebit de actuala este definirea
ideii ca unitate a cunoasterii, constand din impresii si:
1 senzatii;
2 emotii;
3 senzatia starilor interioare;
4 conexiuni;
„Reflexele creierului” a insemnat un important moment in definirea psihicului. Este o lucrare ce
70)
a definit experienta ca „motor al dezvoltarii psihic” sau „intalnire biologica cu realitatea”. Ea
apartine lui:
1 R.Descartes
2 J.P.Pavlov
3 I.M.Secenov
4 B.F.Skinner.

In prodigioasa opera a lui J.P.Pavlov, cea mai importanta descoperire pentru psihologie se
71)
dovedeste a fi:
1 excitatia si inhibitia ca procese nervoase superioare;
2 explicarea temperamentului;
3 reflexul conditionat respondent;
4 reflexul de orientare;
5 mecanismul nevrozelor.
V.M.Bechterev (1857 – 1927), savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliana a lui J.P.Pavlov
72)
are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip de reflex
conditionat
1 salivar
2 respondent
3 motric
4 operant sau instrumental
5 de orientare
Contributia majora pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 – 1949) este legea:
73)
1 starii de pregatire
2 efectului
3 exercitiului
4 intaririi
5 asocierii
In viziunea reflexologica, axa de rotatie a lumii vii pare sa fie:
74)
A) recompensa;
B) pedeapsa;
C) instinctul
D) asociatia
1 A+C+D
2 A+B
3 C+D
Originalitatea unanim recunoscuta a lui B.F.Skinner este conceptul de comportament
75)
alternativa la cel respondent ce a fost studiat de la Descartes la Pavlov.
1 intarit
2 adaptativ
3 operant
4 instinctiv
B.F.Skinner, psihologul care a creat un „spirit al timpului” (titlu de excelenta pentru un
76)
cercetator) a cutezat sa defineasca si obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu cel provocat
(respondent), ci cel
1 intarit
2 adaptativ
3 operant
4 emis
5 instinctiv
S-ar putea spune ca Ed.L.Thorndike (1874 – 1949) a schimbat unitatea elementara de analiza a
77)
psihicului, stimul – raspuns, cu „problema – rezolvare”; Subiectul s-a transformat, din sistem
reactiv in rezolvitor de probleme (avand trecut, optiuni, asteptari, dorinte). Care este principala
lege formulata de Thorndike pentru explicarea comportamentului?
1 exercitiului
2 starii de pregatire
3 gradientului motivational
4 efectului
 Alte doua legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe animale sunt:
78)
A) legea motivatiei
B) legea intaririi
C) legea exercitiului
D) legea starii de pregatire
1 B+D
2 A+B
3 C+D
Structuralismul a fost pregatit de Fr.Brentano (1838 – 1917), filosof austriac, preot catolic,
79)
asiduu cercetator al operei lui Aristotel. El a inteles si definit pentru Psihologie conceptul de
„act”, demers al unui Subiect, instanta cu nevoi, interese, intentii, scopuri. Care sunt elementele
unui act?
A) motivatie;
B) scop;
C) mod de actiune;
D) continut;
E) orientare valorica
1 A+B
2 C+D
3 B+C
In pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o „stiinta a
80)
experientei”, ce poate fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. Programul de cercetari al lui
W.Wundt avea ca obiective:
A) analiza comportamentului
B) analiza proceselor constiente ca elemente;
C) relevarea conexiunilor acestor elemente;
D) determinarea mecanismelor fiziologice
E) analiza produselor activitatii.
1 A+B
2 B+C+D
3 D+E

Functionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de W.James (1842 – 1910),

81)
cel mai pregnant psiholog american al epocii. Care sunt cele trei intrebari majore ale
functionalismului?
A) Elemente continute?
B) Ce?
C) Cum?
D) De ce?
E) Ce conexiuni?
1 A+B+E
2 B+C+E
3 B+C+D
Definirea constiintei este o delimitare majora de structuralism: a) personala; b) in schimbare
82)
permanenta; c) identitate continua; d) selectiva; e) decurge in forme „tranzitive” si „stabile”.
Functia majora a constiintei este:
1 orientare
2 integritate
3 eficienta
4 supravietuire, cand problemele sunt noi
 Obiectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor:
83)
1 comportamentului;
2 adaptarii;
3 constientizarii;
4 supravietuirii.
Psihologul ce a continuat pe J.Locke in „despresurarea” educatiei punitive a fost americanul
84)
J.Dewey. promoveaza „educatia progresiva”: educatia este viata, a invata inseamna „a face”;
invatarea trebuie centrata nu pe obiectul de invatamant, ci pe:
1 socius;
2 practica;
3 viitor;
4 elev;
5 didactica.
Formulate in termeni rigurosi, postulatele behavioriste:
85)
∙ strict determinism;
∙ comportamentul se defineste muscular si glandular;
∙ toate comportamentele pot fi descrise in termeni de reactii;
∙ constiinta nu poate fi studiata stiintific;
∙ cum se selecteaza datele:
1 instinctiv;
2 afectiv;
3 reflex;
4 invatarea si ereditatea

Principala critica a behaviorismului vizeaza abordarea problematicii comportamentale fara

86)
1 gandire
2 reglaj social
3 starile de constiinta si a semnificatiilorpersonale (placerea, teama, admiratia,
gratitudinea)
4 comunicare
Cartea On problem solving, esentiala in relevarea conceptiei gestaltiste este opera lui:
87)
1 M.Wertheimer
2 K.Duncker
3 K.Lewin
4 K.Koffka
Care dintre principiile configuratiilor are aplicabilitatea cea mai larga?
88)
1 proximitate
2 similaritate
3 directie
4 set-ul obiectiv
5 organizarea campului
Care din palierele reglajului psihic in psihanaliza se supune „principiului realitatii”?
89)
1 Id
2 Ego
3 Superego
Dintre postulatele psihanalizei,
90)
A) determinism cert;
B) inconstientul – determinat;
C) „dinamica” – instrumenteaza comportamentul;
D) istoria organismului –
factor determinant al psihismului, care au fost supuse celor mai consistente critici?
1 A+D
2 B+D
3 B+C
"Vectorii" dezvoltarii personalitatii la C.Rogers:
91)
1 actualizare
2 autoevaluare
3 consideratia pozitiva neconditionata; care apare ca o trebuinta distincta in „piramida lui
Maslow"?

Sunt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste:

92)
A) fenomenologie naiva;
B) ponderea nedefinita a inconstientului;
C) empirism;
D) concepte vagi.
Care vizeaza slaba distinctie dintre dinamica si comportament?
1 A+B
2 A+B+C+D
3 B+C
Cand este infintata in Romania prima catedra de psihologie si de catre cine?
93)
1 1893, Ed.Gruber
2 1925, M.Ralea
3 1932, C.Radulescu-Motru
4 1919, Stefanescu-Goanga
Cine a infiintat la Iasi primul laborator de psihologie si in ce an?
94)
1 1893, Ed.Gruber
2 1895, N.Vaschide
3 1956, V.Pavelcu
Primul Institut de psihologie a fost infiintat la Bucuresti, in anul
95)
1 1965
2 1956
3 1919
4 1928
Din ce an incepe sa apara „Revista de Psihologie”?
96)
1 1919
2 1924
3 1956
4 1955
5 1975
In ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din Bucuresti?
97)
1 1956
2 1975
3 1982
4 1990

98) Conceptul de „reflex” a fost prima data definit de :

1 R.Bacon
2 I.P.Pavlov

3 R.Descartes

4 I.M.Bechterev

5 B.F.Skinner

99) Cine a operat pentru prima data distinctia „suflet-spirit”?

1 Socrate

2 Platon

3 Thoma d’Aquino

4 Aristotel

100) Teoria afectelor la Spinoza este de factura :

1 Empirista

2 Naturalista

3 Intuitiva

4 Rationalista

5 Metafizica

101) Definirea psihicului ca „dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei”, a

fost data de :
1 I.M.Secenov

2 Iluminismul francez

3 I.P.Pavlov

4 J.Piaget

102) In Evul Mediu, doi ganditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas
d’Aquino (1227 – 1274) si R.Bacon (1210 – 1294);al doilea intentioneaza sa reformeze
stiinta, orientand-o spre observarea naturii si demonstreaza ca imaginea senzoriala nu
„provine”, ci se construieste de catre :
1 organul de simt

2 intelect

3 sistemul reflex

4 intuitia organica

103) In problema instrumentarii cognitiei, opozitia Platon – Aristotel care enunturi sunt
corecte?
a. forta intuitiva a sufletului (Aristotel)
b. Platon : observatia si experienta
c. Aristotel : cercetarea ca observare atenta a realului
d. Platon : existenta obiectiva a lumii este o certitudine
e. Aristotel : miscarile in spatiu sunt cauzate de nazuinta si intelectul practic
1 a+e
2 a+b+c+d
3 d+e
4 a+c
5 c+e

104) Aristotel era convins si a demonstrat faptul ca :

a. sufletul este nemuritor
b. este o energie universala
c. o calitate intelectiva
d. o functie a unui organism
e. intelectul pasiv este muritor
1 a+e
2 a+b+c
3 d+e
4 c+d+e
5 a+d+e

105) Prima conceptie asupra naturii, cauzelor si formelor temperamentelor o avem de la

Hipocrate; interpretarea sa este :
1 intelectualista

2 umoralista

3 neurofiziologica

4 psihoecologica

106) La Epicur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui Epicur, empiristul antichitatii :
a. persistenta unor senzatii da anticipatia
b. corectitudinea judecatilor este data de senzatii
c. combinarea datelor senzoriale se face prin asemanare si analogie
d. hazardul si necesitatea sunt notiuni generale
e. opiniile nu pot fi adevarate sau false
1 a+b+d
2 a+b+c

3 b+c+d
4 a+c+e
5 a+b+c+d+e

107) Primul curs de psihologie experimentala in tara noastra a fost tinut de :

1 M.Ralea

2 C.Radulescu – Motru

3 Ed Gruber

4 Simion Barnutiu

5 Fl.Stefanescu – Goanga

108) Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost infiintat de

C.Radulescu-Motru in anul :
1 1893

2 1906

3 1919

4 1925

109) In „Elemente de psihofizica” (1860) E.H.Weber, promotor al structuralismului,

inaugureaza o noua stiinta: Psihofizica, stiinta raporturilor dintre intensitatea senzatiei
si.........
1 asteptare

2 durata

3 marimea fizica a excitantului

4 acomodare

110) In raportul cu lumea exterioara, Subiectul are unele capacitati de interventie activa:
a) introspectia
b) atentia
c) vointa
d) sinteza creatoare
e) experienta
1 c+d
2 a+b
3 c+d+e
4 b+c+d
5 a+b+c

111) W.James, („Principiile Psihologiei”, 1890), fondator al functionalismului, redefineste

obiectul Psihologiei: studiul conditiilor constientizarii. Aceasta definitie directioneaza
efectiv mersul Psihologiei in secolul al XX-lea, avand cele mai pregnante aplicatii in
domeniul:
1 diagnozei psihice

2 industriei

3 raportului Psihologiei cu alte stiinte

4 educatiei

5 Psihofiziologiei

112) „Fenomenul Zeigarnik”, descoperit in 1927 se refera la aspectul dinamic al

comportamentului: care actiuni se memoreaza mai bine?
1 motivate

2 dificile

3 morale

4 intrerupte

5 intarite

113) Distinctia intre „invatare” si „performanta” este operata de:

1 K.Lewin

2 Ed.C.Tolman

3 W.Köhler

4 Koffka

5 M.Wertheimer

114) Unul dintre gestaltistii remarcabili devine in 1959 presedinte al Conventiei nationale a
psihologilor americani:
1 W.Köhler

2 K.Duncker

3 M.Wertheimer

4 K.Lewin

115) Corelatul Gestalt-ului este:

1 structura

2 camp

3 suma

4 set

116) Referitor la invatare, gestaltistii ii atribuie calitatea de:

1 noncontinuitate
2 trebuinta bazala

3 intuitiva

4 spontana

117) Empirismul englez (prin Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley si D.Hume) au fundamentat

prima paradigma psihologica, - asociationismul. Care este genul de asociere prin care
Th.Hobbes explica gandirea si actiunea?
1 prin asemanare

2 simultaneitate

3 contrast

4 contiguitate

5 cauzalitate

118) Incepand cu John Locke (1632 – 1704), originea si dezvoltarea cunoasterii sunt
interpretate in doua alternative:
a) rationala
b) spontana
c) nativista (idei innascute)
d) empirist (din experienta si senzatie)
1 a+d
2 b+d
3 a+b+c
4 c+d

119) „Propria experienta” a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre:
1 R.Descartes

2 G.Berkley

3 Th.Hobbes

4 J.Locke

5 D.Hume

120) J.Locke atribuie afectivitatii un rol important in formarea asociatiilor. Nu i se atribuie

insa calitatea de facultate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atat de
senzatii, cat si de:
1 actiuni

2 refletii

3 motivatie

4 personalitate

121) Psihanaliza promoveaza o Psihologie abisala axata pe contradictia dintre motivatie

si............
1 dezvoltare

2 ratiune

3 actiune

4 cunoastere

122) Care dintre cele trei instante sau module ale psihicului, sunt dominate de principiul
placerii:
1 ID

2 EGO

3 SUPEREGO
123) Din fondul mnemic, in psihanaliza o idee este selectata in functie de:
a) invatare
b) situatie
c) fortele pulsionale
d) fortele represive
1 a+c
2 c+d
3 a+d
4 b+c+d

124) Printre postulatele functionalismului, unul vizeaza raportul dintre motivatie si stimulii
senzoriali. Intre acestia este o relatie de:
1 izofunctionalitate

2 izomorfism

3 contradictie

4 asociativa

125) Fondatorul „behaviorismului” a fost:

1 Descartes

2 A.Compte

3 J.B.Watson

4 B.F.Skinner

5 I.P.Pavlov