Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OCA-MAFTEIU CORINA
UNIVERSITATEA BUCURESTI
Dupa ce sotia sa i-a citit cele trei consoane la un interval destul de scurt de timp una dupa cealalta,
timp de cateva zeci de secunde, Lloyd si-a propus un numar, apoi a inceput sa numere inapoi din 3 in
3 timp de 20 de secunde, numita perioada de retentie. Dupa acest exercitiu, el a incercat sa isi
aminteasca cele trei consoane rostite anterior de sotia sa, insa nefiind sigur ca isi aminteste cu
exactitate, nefiind sigur daca memoria il insela sau nu.
Astfel experimentul continua cu un numar de studenti participanti carora le este aplicata aceeasi
metoda. Le erau citite cele trei litere, una dupa cealalta, la un interval scurt de timp masurat de un
metronom. Apoi brusc, li se dadea un numar iar ei trebuiau sa numere din 3 in 3 ,20 de secunde.
Acest proces a fost repetat de pana la opt ori, cu cei 24 de studenti, dar de fiecare data cu alte
consoane si alte numere, cu perioade de retentie diferite.
Este adus in discutie Ebbinghaus, care a facut acelasi experiment si despre care aflam ca participantii
acestuia incepeau sa uite inca din primele minute anumiti itemi ai listei, urmand ca in urmatoarele
zile sa uite aproape totul.
Rezultatele sotilor Peterson nu au fost departe de cele ale lui Ebbinghaus, desi aici nu era vorba de o
lista lunga de itemi, si ei tot fara sens, ci doar de trei consoane.
Ca oricare alt experiement, si acesta prezinta anumite probleme deontologice. Cei doi nu sunt singurii
care au realizat acest experiment. Acest experiment a fost realizat de multi cercetatori care au ajuns la
rezultate diferite. Materialul putea fi oricare altul, alte trei cuvinte sau litere fara sens intre ele, tot nu
se ajungea la un rezultat concludent. Si aici apar urmatoarele intrebari: de ce este atat de rapida
uitarea, daca amintirea dispare in cateva clipe, unde se duce ea si ce se intampla cu aceasta? Astfel
ajungem la urmatoarele teorii si anume teoria degradarii in memoria de scurta durata care se refera la
estomparea amintirilor in timp fara vreun factor influent, pur si simplu se intampla si teoria inferentei
care se refera la o a doua amintire. Si exista doua tipuri de inferenta: retroactiva si proactiva.
Prima se refera la faptul ca memoria de scurta durata are o capacitate mica si ca pe masura ce se
introduc si alte informatii, primele sunt transferate, mutate. Iar cea de-a doua, inferenta proactiva se
refera faptul ca ceea ce incerci sa iti amintesti acum poate fi perturbat de prima amintire.
Ca o comparatie, putem discuta si despre experimentul lui Murdock. Paricipantilor li se citea o serie
de cuvinte la un anumit interval de timp, apoi li se permitea ca in timp de un minut si jumatate sa
scrie tot ce isi aduceau aminte din lista respectiva, netinandu-se cont de ordinea in care cuvintele erau
scrise. Acestia nu aveau nici element de distragere si aveau si suficient timp sa isi aminteasca.
Experimentul a aratat ca majoritatea listelor incepeau cu ultimele cuvinte citite, urmand ca pe la
jumatate, in functie de memoria fiecaruia, lista sa se incheie. Daca li s-ar fi impus un anumit timp de
pauza inainte sa inceapa sa scrie si ar fi aparut si distragerea, rezultatele ar fi fost desigur, altele.
Ultimele cuvinte nu mai erau retinute la fel de usor si de bine.
Bibliografie : Experimente clasice in psihologie, Douglas Mook, Bucuresti, Editura TREI, 2009
(tradusa de Ruse Clara)