Lucrare Practica

Efectele zgomotului
asupra
memoriei de scurta durata

Dragos Geamana
Student anul III
Facultatea de Sociologie Psihologie
Universitatea Spiru Haret, Bucuresti

Capitolul 1

..............................................................

1.1 Memoria de scurta durata

.............................................................. 3

1.2 Alte cercetari similare

.............................................................. 4

Capitolul 2

Introducere teoretica

Cercetarea experimentala

.............................................................. 5

2.1 Ipoteze

.............................................................. 5

2.2 Lotul de subiecti studiat

.............................................................. 5

2.3 Metoda utilizata si variabile

.............................................................. 5

2.4 Desfasurarea cercetarii

.............................................................. 6

2.5 Rezultatele obtinute

.............................................................. 7

2.6 Interpretarea rezultatelor

.............................................................. 8

2.7 Concluzii finale

.............................................................. 8

2.8 Anexe

..............................................................

Capitolul 1. Introducere teoretica

1.1 Memoria de scurta durata
Toate animalele vii, chiar si cele inferioare poseda memorie. Memoria este o capacitate
psihica absolut necesara, fiind influentata de toate celelalte procese, insusiri si capacitati
psihice, asigurand continuitate vietii psihice a individului. Ea este legata de intregul
psihism, atat de perceptii cat si de afectivitate.
Procesele senzoriale de cunoastere, ii permit omului sa reflecte insusirile acelor obiecte
care actioneaza nemijlocit asupra organelor de simt. Insa impresiile lasate de aceste
obiecte prezente nu se pierd, gandurile, emotiile, imaginile actuale sunt retinute, se
sedimenteaza si cristalizeaza, se fixeaza in mintea umana.
Memoria restituie ceea ce a fixat, adica ceea ce a fost perceput ca fiind esential. Exista
mai multe feluri de memorie: imediata, memoria de scurta durata sau intarziata dupa
timpul in care este posibila redarea informatiei acumulata pe cale vizuala, auditiva sau
tactila dupa organul senzorial implicat.
Dupa unii psihologi memoria trebuie sa se traduca printr-un act, verbalizarea fiind de
natura sa autentifice existenta memoriei. Conform lui J. Delay distingem trei niveluri
ierarhice ale memoriei: memoria senzorio-motorie care priveste miscarile si senzatiile si
este comuna omului si animalului; memoria autistica care asculta de legile inconstientului
furnizand, de exemplu, elementele visului; memoria sociala, specifica omului care
traieste in societate, caracterizata prin povestirea logica.
Unii autori au formulat o teorie dualista a memoriei considerand ca ar exista doua sisteme
de stocare a informatiei, memoria de scurta durata si memoria de lunga durata.
In cazul memoriei de scurta durata, trasatura esentiala este aceea ca materialul este
conservat un timp limitat, maximum 10 minute. Dupa acest interval informatia se pierde
sau este trecuta in sfera memoriei de lunga durata. Informatiile cuprinse in memoria de
scurta durata sunt elemente ale stocajului senzorial.

1.2 Alte cercetari similare

Cercetarile privind fixarea si retinerea sunt extrem de numeroase, de-a lungul timpului
memoria fiind procesul psihic cel mai studiat.
Bolton (1892), Binet si Henri (1894), Smith ( 1896), Lyon (1916), Razzel (1934) au
utilizat, pentru studiul memorizarii metoda numita metoda elementelor retinute.
Cuvintele, cifrele sau figurile sunt expuse subiectilor pe o plansa, urmand ca acestia sa
scrie dupa un anumit timp, la solicitarea examinatorului, elementele retinute. Se noteaza
numarul si ordinea elementelor inscrise, pe aceasta baza stabilindu-se performanta
subiectilor.
In 1959, americanii Peterson L. si Peterson M. au aratat ca o noua sarcina data imediat
dupa intiparirea informatiei are o influenta inductiva negativa asupra redarii. Cercetarea
s-a desfasurat astfel: subiectilor li s-au prezentat trei litere, dupa care li s-a cerut sa
numere in sens invers din trei in trei de la un anumit numar. In momentul in care
ajungeau la 1 subiectii erau rugati sa reproduca cele trei litere.
Intr-o cercetare asupra memoriei de scurta durata, Grever D. le-a cerut subiectilor sa
reproduca in scris mesaje de diferite lungimi si avand diferite grade de dificultate
gramaticala, prezentate prin casca cu viteza de 3-4 cuvinte pe secunda sau de 6-7 cuvinte
pe secunda. In urma acestei cercetari, Grever a demonstrat faptul ca sunt reproduse mai
bine mesajele structurate, mai lente si mai scurte.

Capitolul 2. Cercetarea experimentala

2.1 Ipoteza
In cercetarea de fata pornim de la ipoteza ca introducerea unui factor perturbator, sub
forma unor zgomote, in timpul operatiei de intiparire este de natura sa altereze
memorarea de scurta durata prin diminuarea capacitatii de redare.
2.2 Lotul de subiecti
Lotul cercetat cuprinde 10 subiecti si a fost format in baza urmatoarelor criterii: studenti
cu varste cuprinse intre 22 si 28 ani.
Subiect

Nume

Sex

Varsta

Studii/Profesie

Subiect 1

G.N.

28

Student

Subiect 2

S.A.

23

Student

Subiect 3

M.M.

23

Student

Subiect 4

G.D.

28

Student

Subiect 5

M.C.

22

Student

Subiect 6

A.B.

22

Student

Subiect 7

A.A.

23

Student

Subiect 8

R.E.

23

Student

Subiect 9

H.M.

22

Student

Subiect10

P.I.

25

Student

2.3 Metoda utilizata si variabile introduse in cercetare

Pentru studierea efectelor zgomotului asupra memoriei de scurta durata s-a recurs la un
experiment de confirmare. A fost utilizata urmatoarea schema de actiune:
Subiectii au fost supusi experimentului individual in doua randuri, mai intai in conditii de
liniste, iar ulterior, la cateva zile, in conditii de stres indus prin introducerea factorului
perturbator zgomotul.
Pentru evitarea interferentei cu efectele invatarii au fost alternate conditiile de liniste si
zgomot astfel: cinci dintre subiecti au fost studiati mai intai in conditii de liniste si apoi in
conditii de zgomot, in timp ce ceilalti 5 au fost studiati mai intai in conditii de zgomot si
ulterior in conditii de liniste.

A fost redactata o lista de 20 de cuvinte, care a fost citita subiectilor, urmand ca imediat
dupa citirea listei, acestia sa reproduca cuvintele care le-au fost citite. Lista de cuvinte a
fost redactata astfel incat sa apara o crestere a gradului de dificultate fiind impartite in 9
sectiuni: 3 cuvinte singure, 3 perechi a cate doua cuvinte, 1 pereche din trei cuvinte si 2
perechi formate din cate 4 cuvinte. Cuvintele care formeaza fiecare pereche au o legatura
logica intre ele.
Lista cuvintelor utilizate:
1. lapte
2. cuvant
3. animal
4. pod apa
5. broasca balta
6. profesor elev student
7. bucurie tristete
8. fum scrum tigara scrumiera
9. grau paine secara tarate
Variabila dependenta este capacitatea de intiparire si reproducere in cazul memoriei de
scurta durata.
Variabilele independente utilizate sunt conditii de liniste si zgomotul.
Vom considera ipoteza confirmata in conditiile in care, in urma introducerii variabilei
independente (zgomotul) vor aparea diferente intre redarea elementelor memorate in
conditii de liniste si redarea elementelor memorate in conditii de zgomot, diferente
constand in reducerea numarului de cuvinte retinute si diminuarea corectitudinii ordinii
de redare in conditii de zgomot.
2.4 Desfasurarea cercetarii
Subiectii au fost cercetati individual in conditii obisnuite de activitate.
Perioada desfasurarii experimentului este 15 17 ianuarie 2002. Am preferat
desfasurarea cercetarii in prima parte a zilei, respectiv intre orele 0900 1100, in functie de

disponibilitatea subiectilor. Pentru aceasta s-a luat in considerare faptul ca 900 1100
A.M. este intervalul din zi cand capacitatea de concentrare atinge nivelul maxim.
Instructajul a fost realizat astfel:
Subiectilor li s-a cerut sa asculte cu atentie cuvintele cuprinse in lista si apoi sa reproduca
cat mai exact. Instructajul a fost repetat, a fost identic, in ambele situatii, atat in conditii
normale (liniste), cat si la introducerea variabilei independente zgomot. Cuvintele au
fost citite cu aceeasi intonatie si intensitate vocala.
Din cauza faptului ca singura modalitate la indemana de a introduce variabila
independenta a fost un casetofon, potentialii subiecti au fost selectati fiind chestionati
asupra obisnuintei de a asculta muzica in timpul lucrului. Intrebarea a fost formulata
astfel: Obisnuiti sa ascultati muzica in timp ce lucrati? Daca lucrul va solicita
concentrare, fondul sonor muzical va deranjeaza sau va ajuta?. Pe baza rezultatelor
obtinute au fost selectionati pentru cercetare acei subiecti care au declarat ca muzica
constituie un factor perturbator in activitatea lor de invatare. Fondul sonor a fost asigurat
de o caseta continand muzica heavy-metal.
2.5 Rezultatele obtinute
Rezultate obtinute la
Conditii obisnuite
Numar de cuvinte reproduse
Subiect 1 15
Subiect 2 16
Subiect 3 15
Subiect 4 18
Subiect 5 14
Subiect 6 17
Subiect 7 15
Subiect 8 16
Subiect 9 15
Subiect 10 16

Subiect

Rezultate obtinute la variabila

independenta (Zgomot)
Nr. cuvinte reproduse
11
14
10
14
9
13
12
11
11
12

Diferente
4
2
5
4
5
4
3
5
4
4

2.6 Interpretarea rezultatelor

Fiecare din cei 10 subiectii au avut rezultate mai bune in conditii de liniste decat in
conditii de zgomot, indiferent care din variabile au fost aplicate mai intai, diferentele
constatate fiind de minim2 si maxim 5. De asemenea, la nici unul dintre subiecti ordinea
redarii cuvintelor nu a fost identica cu ordinea propusa, in nici una dintre conditii, fara sa
se constate diferente semnificative.
Intrucat nu exista nici un subiect care sa redea informatia complet nici in conditii de
liniste si nici pe fond sonor perturbator, se constata normalitatea alterarii informatiei
memorate pe perioada scurta. In acelasi timp, insa, valoarea informatiilor memorate in
conditii de zgomot este semnificativ mai slaba, confirmand ipoteza. Zgomotul constituie
un factor perturbator pentru memorarea de scurta durata.
2.7 Concluzii finale
Zgomotul este de natura sa diminueze capacitatea de intiparire si redare in memoria de
scurta durata.
Ca un fapt interesant s-a constatat ca subiectii, in majoritatea lor, au avut tendinta de a
intiparii si reproduce mai bine perechile formate din doua cuvinte fata de cele formate din
patru cuvinte, la care majoritatea subiectilor au omis cate unul din cuvinte. Perechea
formata din trei cuvinte a fost retinuta de toti subiectii.
Consideram ca ar fi interesant sa verificam corectitudinea acestor observatii si posibilele
cauze intr-o cercetare ulterioara, atat in structura panel a populatiei cercetate cat si prin
extinderea pe alte loturi.