Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Rolul factorilor perturbatori asupra procesului memoriei

Profesori coordonatori: Prof. Univ. Dr. Mihai Anitei Asist. Univ. Alina Zaharia Autori: Nitescu Teodora Lucia Raducu (Andronache) Daniela

Universitatea Titu Maiorescu

2013 Rezumat
Scopul principal al acestui studiu este de a scoate in evidenta diferentele dintre cei care participa la un test de memorare a unui prim set de numere desfasurat in locuri linistite, in care nu intervine niciun factor pertubator, si cei care participa la acelasi test de memorare, dar a unui set de numere distincte fata de primul in care intervin muzica sau zgomotul cotidian ca factori deranjanti. La studiu au participat 25 subiecti, care au fost testati pe rand, individual, intr-un loc unde era liniste, iar apo intr-un loc diferit, in care au intervenit zgomotele. Rezultatele arata diferente semnificative intre cele doua medii in care subiectii au fost monitorizati, scotand in evidenta performantele sporite a memorizarii in conditii de liniste.

I. Introducere
Zgomotele cotidiene, ale fiecarei zile de activitate desfasurate de fiecare persoana, precum si muzica sau activitatile desfasurate de persoanele din jur pot fi elemente pertubatoare asupra procesului memorizarii. Toate fiintele vii, chiar si cele inferioare poseda memorie, memoria fiind o capacitate psihica absolut necesara, fiind influentata de toate celelalte procese, asigurand continuitate vietii psihice a individului. Procesele senzoriale de cunoastere ii permit omului sa reflecte insusirile obiectelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor de simt. Impresiile legate de aceste obiecte nu se pierd, gandurile, imaginile si emotiile fiind retinute, cristalizate, fixate in mintea umana. Memoria restituie ceea ce a fost fixat, adica ceea ce a fost perceput ca fiind esential. Exista mai multe feluri de memorie: imediata, memoria de scurta durata sau intarziata, dupa timpul in care este posibila redarea informatiei acumulate pe cale vizuala, auditiva sau tactila, in functie de organul senzorial implicat. Complexitatea memoriei a fost evidentiata relativ recent in psihologie. S-a ajuns la un punct de vedere comun conform caruia memoria nu este pur si simplu un sistem, ci mai multe sisteme diferite, nu intotdeauna unificate, care functioneaza ca module, independent si serial, care opereaza atat automat cat si voluntar, limitat si inexact, dar de o fidelitate remarcabila. Conduitele omului, impresiile, imaginile, gandurile, emotiile, nu dispar fara a lasa nicio urma, ci se sedimenteaza, pentru ca apoi sa influenteze alte conduite executate actual. Asadar, conduitele actuale ale organismului depind de experientele sale anterioare, acestea fiind fixate si reactualizate cu ajutorul memoriei. Cercetarile privind retinerea informatiilor sunt extrem de numeroase, de-a lungul timpului, memoria fiind procesul psihic cel mai studiat. Bolton, Binet si Henri, Smith, Lyon, Razzel au utilizat pentru studiul memorizarii metoda numita metoda elementelor retinute. Cuvintele, cifrele sau figurile sunt expuse subiectilor pe o plansa, urmand ca acestia sa scrie dupa un anumit timp, la solicitarea examinatorului, elementele retinute, stabilindu-se performanta subiectilor. Intr-o cercetare asupra memoriei de scurta durata, Grever D. le-a cerut subiectilor sa reproduca in scris mesaje de diferite lungimi si avand diferite grade de dificultate gramaticala, prezentate prin casca cu viteza de 3-4 cuvinte pe secunda sau cu viteza de 67 cuvinte pe secunda, Grever demonstrand astfel ca sunt reproduse mai bine mesajele structurate, mai lente si mai scurte. In cercetarea de fata pornim de la ipoteza ca introducerea unui factor perturbator, sub forma muzicii sau a zgomotelor, in timpul operatiei de intiparire, este de natura sa altereze memorarea de scurta durata prin diminuarea capacitatii de redare.

II. Metode
Pentru studierea efectelor zgomotului asupra memoriei de scurta durata, s-a recurs la un experiment de confirmare. A fost utilizata urmatoarea schema: subiectii au fost supusi individual experimentului in doua randuri: mai intai in conditii de liniste si, mai apoi, in conditii de stres indus prin introducerea factorului perturbator, zgomotul. 2.1. Participanti Lotul cercetat cuprinde 25 subiecti cu varste intre 16 si 46 de ani, de ambele sexe, provenind atat din mediul urban cat si din mediul rural, absolventi cu studii medii si superioare, de profesii diferite, selectia facandu-se in functie de dorinta si disponibilitatea acestora. Prima data au fost supusi testului de memorie in conditii de liniste, apoi facandu-se acelasi test, dar cu un esantion de numere diferite in conditii de stres. Tabelul nr. 1. Rezultatele obinute de cei 25 de participani Nr. Nume Se Varsta Liniste Zgomot crt x Incercari Timp Incercari Timp 1 B.G. F 20 10 5 min 20 8 min 2 G.A. F 19 15 3 min 30 15 min 3 C.M. F 19 15 3 min 21 5 min 4 T.S. F 21 Nu a reusit >15 Nu a reusit >15 min 5 A.C. M 20 7 4 min 5 2 min 6 I.L. F 35 12 4 min 15 5 min 7 G.I. M 41 25 10 min 25 10 min 8 N.S. M 16 5 2 min 7 3 min 9 N.D. F 46 10 4 min 20 7 min 10 G.F. M 41 20 7 min 25 10 min 11 T.L. F 35 5 2 min 5 4 min 12 R.P. M 37 5 2 min 5 2 min 13 S.A. M 25 3 1,5 min 7 5 min 14 A.D. F 20 A renuntat Nu a reusit >7 min 15 H.M. F 28 3 2 min 5 5 min 16 P.O. F 27 10 4 min 15 5 min 17 B.P. M 38 6 2 min 9 4 min 18 T.I. M 30 10 5 min 15 8 min 19 U.V. M 21 4 2 min 7 5 min 20 S.D. F 42 10 4 min 14 6 min 21 R.E. F 34 11 6 min 15 8 min 22 I.O. F 23 18 10 min 25 15 min 23 P.F. F 29 15 10 min Nu a reusit 24 L.H. F 34 7 3 min 7 3 min 4

25

T.M.

18

5 min

10

7 min

2.2. Instrumente Au fost folosite doua esantioane, a cate sapte numere de trei cifre fiecare. Numerele erau similiare ca grad de dificultate, iar durata testului a fost relativa in functie de capacitatea de memorare intr-un timp scurt a fiecaruia dintre subiecti. A fost, apoi, aplicata o fisa de observatie intocmita de autori pentru a tine evidenta limbajului nonverbal, a gesturilor si a mimicii ce ar fi putut sa influenteze rezultatul testelor. Numarul de incercari ale subiectilor pana la indeplinirea sarcinii in conditii de liniste este cuprins intre valoarea de 3 si o valoare mai mare de 40, nedeterminata pentru unul dintre participanti, iar durata este cuprinsa intre 1,5 minute si o valoare mai mare de 15 minute. Numarul de incercari ale subiectilor pana la indeplinirea sarcinii in conditii de stres este cuprins intre valoarea de 5 si o valoare mai mare de 40, nedeterminata pentru unul dintre participanti, iar durata este cuprinsa intre 2 minute si o valoare mai mare de 15 minute. Atat esantioanele de numere cat si fisa de observatie sunt atasate la sectiunea Anexe. 2.3. Design experimental Variabila independenta: factorii perturbatori adaugati in partea a doua a exprimentului pentru a se observa efectele acestora in procesul memorarii. Variabila dependenta: rezultatele obtinute in urma aplicatii celor doua esantioane de numere. Majoritatea subiectilor au intampinat dificultati de adaptare la zgomotele din jur in cea de-a doua parte a experimentului, prima parte desfasurandu-se in conditii de liniste, unde nivelul de adaptabilitate la esantionul de numere a fost mai mare. 2.4. Procedura Au fost folosite doua esantioane, a cate sapte numere de trei cifre fiecare. Numerele erau similiare ca grad de dificultate, iar durata testului a fost relativa in functie de capacitatea de memorare intr-un timp scurt a fiecaruia dintre subiecti. A fost, apoi, aplicata o fisa de observatie intocmita de autori pentru a tine evidenta limbajului nonverbal, a gesturilor si a mimicii ce ar fi putut sa influenteze rezultatul testelor. In situatia in care s-a intervenit cu stimulii de stres, au fost introduse atat conversatii purtate in apropierea subiectului care memora setul de numere, cat si muzica la un volum mediu.

III. Rezultate. Discuii


Rezultatele experimentului sunt prezentate in Tabelul nr. 1 de mai sus. Cei 15 de participanti au avut fiecare la dispozitie maximum 15 de minute pentru a memora o serie de numere in conditii de liniste i tot atata timp pentru a memora cea de-a doua serie de numere in conditii de zgomot. Prezentarea, calculul si analiza statistica a datelor obtinute in urma experimentului sunt cuprinse in tabelele 1 4 din Anexele la prezentul raport de cercetare. Asa cum se observa din Tabelul nr. 1. Rezultate obtinute, cel mai mic numar de incercari necesare reproducerii corecte a seriei de numere in conditii de liniste este de 3, fiind realizata in 1,5 minute. Cel mai mare numar de incercari necesare reproducerii corecte a seriilor de numere au fost de 25 de incercari de reproducere, participantul avand nevoie de 15 min pentru a reusi reproducerea intocmai a seriei de numere in conditii de liniste. Concentrarea acestui participant a fost la acelasi nivel si in conditii de zgomot, reusind reproducerea exacta a seriei de numere intr-un mediu galagios, dupa acelasi numar de incercari si in aceeasi perioada de timp. Tabelul nr. 2 Prezinta caculul statistic procentual si frecventa cu care apar rezultatele obtinute, sub aspectul timpului necesar memorarii seriilor de numere in conditii de liniste si respectic zgomot. Este interesant de observant ca cei mai multi dintre subiecti, respective 6 dintre ei, adica 25%, au avut nevoie aproximativ 2 minute pentru a memora seria de numere in conditii de liniste. In conditii de zgomot, cei mai multi dintre participanti, respectiv 6, reprezentand 25% din totalul participantilor au avut nevoie de 5 minute pentru a memora seria de numere. Variatia rezultata este de 3 minute in plus necesare memorarii in conditii de disconfort fonic, respectiv timpul necesar este cu 150% mai mare. In medie participantilor le-au fost necesare 1,54 minute pentru a memora numerele cand s-au aflat intr-un mediu ce asigura confortul fonic, deci in liniste, si 2,4 minute in conditii zgomotoase. Variatia mediilor este de 0,86 minute, reprezentand 55,84% Tabelul nr. 3. prezinta variatia comparativa a nr de incercari/timpului necesar memorarii atat nominal cat si procentual intre mediul linistit si cel galagios pentru fiecare subiect in parte. Se observa ca variatia inregistrata intre performantele subiectilor in cele doua medii oscileaza de la 0 la 400 de procente, ceea ce indica faptul ca abilitatea de a memora este puternic influentata si de alti factori, probabil cei mai multi subiectivi (exercitiu individual, abilitati native, stare fizica si psihica, etc).

IV. Concluzie
Experimentul realizat si prezentat in prezentul raport de cercetare a confirmat ipoteza de la care a pornit, respective aceea ca zgomotul, galagia, muzica, distragerea atentiei cu orice stimul auditiv depreciaza performantele unui individ in ceea ce priveste

capacitatea lui de a memora. Concluzia experimentului nostru confirma de altfel concluziile cercetarilor anterioare asupra memoriei si capacitatii de memorare.

Bibliografie:
-

Mihai Aniei, 2007, Psihologie experimental, Iai, Editura Polirom, 2007 Mihai Aniei, 2010, Fundamentele psihologiei, Bucureti, Editura Universitar
http://www.experimentala.ro/0doc/EXPERIMENTALA/PREZENTARI %20EXPERIMENTALA/Rolul%20factorilor%20perturbatori%20sonori%20asupra %20concentrarii%20aten%3Fiei.pdf http://www.xperimental.go.ro/Dragos_Geamana_Efectele_Zgomotului.pdf

Anexa 1. Esantioanele de numere folosite la experiment


Anexa 1.1. Esantionul folosit in conditii de liniste

275 498 962 582 790 304 876

Anexa 1.2. Esantionul folosit in conditii de stres

193 714 527 601 240 720 367

Anexa 2. Fisa de observatie aplicata subiectilor FISA DE OBSERVATIE/SUBIECTUL NR: ______


Nume observatori: Teodora Nitescu, Daniela Andronache; Ora: ______________ Data: _____________ Ziua: ______________ Luna: _____________ Locul desfasurarii: __________________________________________________________ Atmosfera: Linistita Zgomotoasa Aglomerata In laborator Sex: Femeie Barbat

Varsta: ___________________

Stare civila:

Necasatorit Casatorit Divortat

Educatie: superioare

Studii medii Studii Constitutie: Slab Supraponderal Atletic Normal

Aspectul exterior:

Ingrijit Neingrijit

Conduita verbala:

Vorbeste normal Starea subiectului: Agitat Vorbeste tare si deranjant Plictisit Vorbeste incet Interesat Vorbeste mult Inexpresiv Vorbeste putin E tacut Pozitia corpului: Aplecat in fata/spate/lateral Mimica: Trist Incordat Vesel Relaxat Expresia fetei __________ Alta _________________ Alte elemente non verbale: Atingerea fruntii Ticuri __________________________________________________ Atingerea altor parti ale corpului Alte elemente ___________________________________________ Privirea : dezinteresata atenta exploratoare, curioasa

Dificultatea sarcinii (parerea subiectului): Scazuta Medie Ridicata

10

Numarul de incercari pana la indeplinirea sarcinii: ________ Timpul petrecut pana la indeplinirea sarcinii: _______________________

Anexa 3. Tabele Tabelul nr. 1. Rezultate obtinute din experiment


Liniste nr timp incercari (min) 10 5 15 3 15 3 0 20 7 4 12 4 25 10 5 2 10 4 20 7 5 2 5 2 3 1,5 0 0 3 2 10 4 6 2 10 5 4 2 10 4 11 6 18 10 15 10 7 3 8 5 zgomot nr. timp incercari (min) 20 8 30 15 21 5 0 20 5 2 15 5 25 10 7 3 20 7 25 10 5 4 5 2 7 5 0 0 5 5 15 5 9 4 15 8 7 5 14 6 15 8 25 15 0 0 7 3 10 7

varsta 20 19 19 21 20 35 41 16 46 41 35 37 25 20 28 27 38 30 21 42 34 23 29 34 18

sex F F F F M F M M F M F M M F F F M M M F F F F F F

11

Tabelul nr. 2. Calcule statistice


1. liniste
timp (min) 0 frecvena frecvena cumulat a 1 1 %

2. zgomot
timp (min) 0 frecventa frecventa cumulat a 2 2 2 4 2 6 2 8 6 14 1 15 2 17 3 20 2 22 2 24 %

1,5 2 3 4 5 6 7 10
38,5

1 6 3 5 3 1 1 3
24

2 8 11 16 19 20 21 24

4,17 4,17 25,00 12,50 20,83 12,50 4,17 4,17 12,50 100,00

2 3 4 5 6 7 8 10 15
60

8,33 8,33 8,33 8,33 25,00 4,17 8,33 12,50 8,33 8,33 100,00

12

Tabelul nr. 3. Variatia comparativa a nr de incercari/timpului necesar memorarii


incercari
-10 -15 -6 0 2 -3 0 -2 -10 -5 0 0 -4 0 -2 -5 -3 -5 -3 -4 -4 -7 0 0 -2 timp (min.) -3 -12 -2 0 2 -1 0 -1 -3 -3 -2 0 -3,5 0 -3 -1 -2 -3 -3 -2 -2 -5 0 0 -2

incercari %
-100 -100 -40 0 29 -25 0 -40 -100 -25 0 0 -133 0 -67 -50 -50 -50 -75 -40 -36 -39 0 0 -25

timp % -60 -400 -67 0 50 -25 0 -50 -75 -43 -100 0 -233 0 -150 -25 -100 -60 -150 -50 -33 -50 0 0 -40

13

14