Sunteți pe pagina 1din 11

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

Semestrul I an unversitar 2006-2007

Intrebări cu posibilităţi de răspuns multiple


1. În concepţia lui E. Meumann pedagogia este:
a. o psihologie experimentală
b. o psihologie a instruirii
c. o psihologie experienţială

2. Cel care a utilizat pentru prima dată termenul de Pedagogie psihologică a


fost:
a. C. Rădulescu-Motru
b. A. Binet
c. J. Fr. Herbart

3. Reprezentanţii pedagogiei psihologice, pe latură experimentală sunt:


a. S. Hall
b. E. Meumann
c. A. Binet

4.Sub ce denumiri a fost cunoscută „Şcoala activă?


a. Şcoala muncii
b. Şcoala pentru toţi
c. Şcoala în aer liber
d. Şcoala vieţii

5. Pedologia este:
a. ştiinţa de a-i învăţa pe toţi, toate
b. ştiinţa copilului
c. psihologia muncii

6. Ce proces psihic era foarte solicitat în cadrul învăţământului


scolastic?
a. memoria
b. gândirea
c. imaginaţia

3.
7. Din „Şcoala activă" rămâne şi astăzi valabil, la propria instruire,
principiul:
a. învăţării prin acţiune
b. învăţării permanente
c. învăţării spontane, nedirijate

8. Cărui psiholog îi aparţine următoarea afirmaţie esenţială pentru


psihologia educaţiei: «istoria dezvoltării funcţiilor psihice superioare
reprezintă un domeniu al psihologiei cu desăvârşire necercetat»:
a. A. Ferriere
b. L.S. Vâgotski
c. S.L. Rubinstein

9. Cine este de părere că "acţiunile copilului cu obiectele care reproduc


procedeele socialmente elaborate de a opera cu ele, se conformează
proprietăţilor obiectelor şi servesc la cunoaşterea acestora"?
a. M. Montessori
b.L.S. Vâgotski
c.S.L. Rubinstein

l0.Teoria „organelor funcţionale" care justifică şi astăzi ideea potrivit căreia este
posibil de format orice fel de intelect specific (în condiţii potrivite) aparţine
psihologului:
a. S.L. Rubinstein
b. A.N. Leontiev
c. P.I. Galperin
d. L.S. Vâgotski

1 l.Teoria "acţiunilor mintale" aparţine lui:


a. J. Piaget
b. L.S. Vâgotski
c. P.I. Galperin

12.Cine a formulat pentru prima dată conceptul de didactică psihologică?


a. H. Aebli
b. P.I. Galperin
c. J. Piaget

13. Psihologia pedagogică nu putea să se împartă decât în două părţi: psihologia


pedagogică a instruirii (a învăţării) şi psihologia pedagogică a:
a. cercetării
b. educaţiei
c. copilului şi adolescentului
14. Esenţa psihologiei educaţiei este ............................., înţeleasă ca proces
general şi esenţial al formării omului, adică: învăţarea de informaţii, de capacităţi
şi operaţii ale gândirii, de emoţii şi sentimente, de relaţii sociale şi de trăsături de
caracter.
a. învăţarea
b. metoda experimentului
c. memorarea

15. Cine a elaborat primele "maşini de învăţare" în SUA la începutul anilor


'20?
a. E. Mayo
b. S. Pressey
c. J. Locke

16. Potrivit concepţiei lui F.A. Diesterweg, Didactica intuiţiei sau „didactica
cretei colorate" are la bază principii valabile şi astăzi: de la intuiţie la
concept, de la particular la general, de la:
a. general la particular
b. concret la abstract
c. abstract la concret

17. Cine este generatorul celei mai avansate didactici psihologice, respectiv
al „învăţării programate"?
a. J. Fr. Herbart
b. B.F. Skinner
c. F.A. Diesterweg
18. Întegrarea noului în ceea ce deja se ştie, reprezintă însăşi esenţa învăţării,
un proces de organizare care se numeşte:
a. apercepţie
b. gândire
c. conexiune inversă

19. Cel care a propus pentru prima dată etapele (secvenţele) unei lecţii, pe
care le-a numit „trepte formale" a fost:
a. J. Fr. Herbart
b. E. Meumann
c. W.A. Lay

20. Potrivit concepţiei lui J. Fr. Herbart, „treptele herbartiene" sunt


următoarele:

3.
a. redeşteptarea vechilor reprezentări şi revigorarea lor
b. predarea noilor informaţii, în paşi mici
c. evidenţierea ideilor principale
d. formularea definiţiei (concluziilor)
e. aplicaţii practice

21. Elementul fundamental al gândirii în concepţia lui J. Piaget şi H. Aebli


este operarea cu:
a. informaţii
b. instrumentele de cercetare
c. materialul didactic
22. Care este al doilea concept fundamental al didacticii psihologice a lui
H. Aebli?
a. asimilarea
b. organizarea
c. clasificarea

23. B.F. Skinner nu era numai un psiholog experimentalist, ci şi un


gânditor, iar de numele lui este legată:
a. învăţarea liniară
b. condiţionarea totală
c. conexiunea inversă

24. În ce sferă a apărut eşecul reformelor şcolare din diferite ţări?


a.Teoretică
b.Practică

25. Termenul de „test" a fost introdus în 1890 de către:


a. J. Piaget
b. A. Binet
c. J.M. Cattell
26. Intelectul ................... este comun tuturor indivizilor şi se măsoară prin
diferite categorii de teste.
a. dezirabil anticipat
b. specific
c. general
27. Intelectul .............................. este o categorie de intelect cerut de o
societate viitoare previzibilă, căreia i s-ar uşura astfel mult apariţia şi dezvoltarea.
a. dezirabil anticipat
b. general
c. specific
28. Cine şi-a pus problema învăţării în termeni de capacităţi ale
intelectului pe care dorim să le exersăm în instruirea copilului?
a. W.R. Houston
b. J. Piaget
c. R. Gagné

29. Prima scoala experimentala apare in anul 1773 la:


a. Roma
b. Londra
c. Paris

30. Prin teoria aperceptiei, preocupat de trecerea de la intuitie la notiune,


J.Fr. Herbart il completeaza pe:
a. S.L. Rubinstein
b. J. Locke si J.J. Rousseau
c. Pestalozzi

31. Didactica experimentala a lui W.A. Lay aduce o contributie


importanta, fiind bazata pe cele trei etape esentiale ale instruirii si anume:
perceptia, prelucrarea si:
a. actiunea
b. cunoaşterea
c. generalizarea
d. abstractizarea

32. La început, pedagogia experimentală a avut două componente şi


anume:
a. filosofică şi experimentală
b. psihologică şi filosofică
c. experimentală şi filosofică

33. Termenul de „Scoala activa" este inventat de P. Bovet (1917), iar G.


Kerschensteiner o denumeste în Germania:
a. Scoala muncii
b. Şcoala educaţia pentru adulţi
c. Şcoala europeană
d. Şcoala primară

34. Cei mai autorizati analisti ai domeniului psihologiei pedagogice in


Rusia sunt D.N. Bogievlenski si:
a. J.J. Rousseau
b. N.A. Menciscaia
c. J.Fr. Herbart
35. Bazele psihologiei ideologice sovietice au fost puse după anul:
a. 1900

3.
b. 1915
c. 1917
d. 1925

36. Trebuie pornit de la „clasificarea noţiunilor fundamentale, de la


formularea problemelor de bază, de la fixarea sarcinilor cercetării" -
ideea ii apartine lui:
a. L.S. Vâgotski
b. N.A. Menciuscaia
c. E.R. Hilgard

37. „Condiţionarea totală" reprezintă dirijarea în întregime a


comportamentului uman sau animal, iar ideea îi aparţine lui:
a. L.S. Vâgotski
b. B.F. Skinner
c. A.P. Neceaev

38. Termenul de ..................... indică un cadru de analiza şi modernizare a


învăţământului, în care se pune explicit problema obiectivelor sau a „ţintelor" la
sfârşitul unui anumit proces de instruire.
a. evaluare
b. curriculum
c. predare
d. obiective educaţionale
5

39.„Şcoala de la Iasnaia Poleana" înfiinţată în 1859 a fost organizată de:


a. J.H. Badley
b. L.N. Tolstoi
c. A. Ferrière

40.Gândirea reprezintă:
a.reflectarea generalizată a realităţii
b.un mod de organizare a informaţiilor în sfera cunoaşterii
c.organul funcţional cel mai complex în ordinea evoluţiei filogenetice
41. Învăţarea intelectului specific presupune:
a.însuşirea de informaţii specifice
b.construirea intelectului dezirabil anticipat
c.interiorizarea de concepte specifice şi organizarea lor în structuri
d.integrarea structurii specifice în intelectul general
42. David Ausubel consideră că factorii cei mai importanţi care influenţează
învăţarea sunt „cunoştinţele existente, constituite din fapte, noţiuni,
propoziţii, teorii şi date perceptuale brute, de care cel ce învaţă poate
dispune în orice moment", respectiv:
a. structura afectivă a fiecăruia
b. structura cognitivă a fiecăruia
c. structura motivaţională a fiecăruia

43. Pentru Jean Piaget inteligenţa înseamnă, în primul rând, adaptare,


respectiv un echilibru între organism şi mediu, care este rezultatul
interdependenţei a două procese complementare:
a. înţelegere şi aprofundare
b. cunoaşterea şi experienţa
c. asimilarea şi acomodarea

44. Jean Piaget a descris dezvoltarea inteligenţei printr-un număr de stadii,


care, la rândul lor se divizează în substadii. Acestea sunt:
a. Stadiul senzorio-motor
b. Stadiul preoperaţional
c. Stadiul analizei şi generalizării
d. Stadiul operaţiilor concrete
e. Stadiul operaţiilor formale

Stabiliţi dacă aserţiunile de mai jos sunt adevărate sau false:


5 5 J

1. Pedagogia experienţială este forma „primitivă" a pedagogiei


experimentale. A

2. Psihologia educaţiei nu continuă experienţa acumulată în instruirea


copiilor la gânditori ca: J.J. Rousseau, J. Fr. Herbart, J. Piaget etc. F

3. G.deLandsheere este autorul lucrării „Istoria universală a pedagogiei


experimentale), lucrare tradusă şi publicată şi în limba română A

4. Printre teoreticienii de seamă ai „Şcolii active" se numără: A. Ferriere, M.


Montessori, O. Decroly, C. Freinet etc. A
5. M. Montessori nu este reprezentanta „Şcolii active". F
6. Pedagogia ideologică se caracterizează prin ruperea de continuitatea
istorică a practicii educative. A
7. Primele «maşini de învăţare» gândite de Sidney Pressey se ocupau cu
testarea cunoştinţelor şi a inteligenţei, aspecte esenţiale ale oricărei
modernizări. A
8. Didactica intuiţiei sau „didactica cretei colorate", potrivit concepţiei lui
F.A. Diesterweg are la bază principii valabile şi astăzi: de la intuiţie la
concept, de la particular la general, de la concret la abstract. A

3.
9. Teoria apercepţiei şi a atenţiei involuntare reprezintă marile contribuţii
practice la didactică, atenţia involuntară reprezentând calea deşteptării interesului
pentru ceea ce urmează a se preda la lecţie. A

10. Ceea ce l-a deosebit pe B.F. Skinner de H. Aebli, nu a fost punctul de


pornire, ci extinderea nucleului experimental de la parte la întreg. A

11. Unul dintre principiile programării liniare este principiul „paşilor mici". A

12. Deosebirea între programarea liniară şi programarea ramificată constă în


faptul că elevul nu mai completează răspunsurile cuvenite, ci alege din câteva unul
singur ca fiind cel potrivit. A

13. Didactica psihologică reprezintă o parte a psihologiei educaţiei şi se


deosebeşte de didactica pedagogică prin faptul că are la bază cercetarea
experimentală psihologică, pornind chiar de la teoriile învăţării. A

14. Ideea unei pedagogii inteleasa ca stiinta independenta este formulata


in 1806, anul aparitiei „Pedagogiei Generale" si este deplin fundamentata in
1835, anul aparitiei lucrarii „Prelegeri pedagogice" (J.Fr. Herbart) A

15. Teoria aperceptiei si a atentiei involuntare reprezinta marile contributii


practice la didactica, in ciuda conceptiei psihologice atomiste si asiciationiste
de la care pornise J.Fr. Herbart. A

16. Când realizează cercetări experimentale, Ernst Meumann respectă regulile


bine cunoscute şi anume: tema bine conturată, acoperire totală a factorilor
implicaţi, concluzii limitate, dar ferme. A

17. Pedagogia ideologica a fost una din dominantele gândirii pedagogice ale
secolului XX. A

18. Din punct de vedere al intelectului specific, R. Gagné a elaborat


„piramida" construirii treptate a structurii capacităţilor. A
19. Intelectul general nu este comun tuturor oamenilor şi nu se măsoară prin
diferite categorii de teste. F
20. „Intelectul specific" este sinonim cu „intelectul dezirabil anticipat". F
21. „Intelectul dezirabil anticipat" este sinonim cu „intelectul general". F
22. „Intelectul specific" nu este sinonim cu „intelectul general". A
23. Intelectul (gândirea) reprezintă reflectarea generalizată a realităţii, organul
funcţional cel mai complex în ordinea evoluţiei filogenetice, un mod de organizare
a informaţiilor în sfera cunoaşterii. A

24. Învăţarea intelectului specific presupune însuşirea de informaţii specifice,


interiorizarea unor concepte specifice, organizarea lor intr-o structura şi integrarea
acesteia in intelectul general. A

25. Pentru L.S. Vâgotski şi psihologia veche şi cea noua sunt, în fond, psihologii
ale proceselor elementare. A

26. Didactica intuiţiei sau „Didactica cretei colorate" are ca esenţă fundamentarea
a ceea ce se preda pe percepţie, pe simţuri. A

27. Pentru Eduard Claparede gândirea nu poate fi avută în vedere decât în


contextul acţiunii. Gândirea este unealta, instrument al acţiunii. A

28. Potrivit formulării lui B.F. Skinner, tehnologia didactica sau


tehnologia ştiinţifică a învăţământului se ocupa cu tehnici verificate de
instruire in diferite domenii. A

29. Spre deosebire de limba maternă, pe care copilul o ştie la intrarea în şcoală, în
linii mari si esenţiale, la matematica noţiunile trebuie formate în mod sistematic. A

30. Dacă intelectul general se formează, în mare măsură, spontan, cel special se
formează numai prin şcolarizare îndelungată. A

31. Intelectul general (nespecific) reprezintă „trunchiul comun" al intelectului


tuturor oamenilor. Ternmenul a fost cercetat, sub diferite aspecte de Cattell, Binet,
Spearman etc. A

32. Didactica psihologică a lui J.J. Rousseau se va numi „învatare programată". F

33. Psihologia educaţiei s-a dezvoltat mai ales in direcţia elaborării unor
instrumente practice de instruire. A

34. Scolastica medievală aduce o contribuţie importantă la clarificarea conceptelor


legate de viata spirituală a omului. A

3.
35. Lucrarea „Algoritmii si învăţarea programată" aparută în anul 1965 îi apartine
lui Norman Crowder. F
36. Ca şi Şcoala activă, pedologia poate fi considerată o continuare a pedagogiei
psihologice. A

37. În cazul măsurării intelectului specific,testele de inteligenţă devin probe


pentru măsura atingerii sarcinilor formative ale unui anumit obiect de învăţământ.
A

38. „Apercepţia" termen promovat de J.Fr.Herbart reprezintă o legare a instruirii


de structurile mentale existente în interiorul intelectului, iar antrenarea acesteia în
contextul unor informaţii noi care urmează a se preda la lecţie constituie o
contribuţie importantă la creşterea eficienţei instruirii. A

39. În ceea ce priveşte concepţia psihologică a lui J.Fr.Herbart, aceasta porneşte


de la ideea că la baza vieţii psihice elementele iniţiale sunt reprezentările, iar
asocierea lor după anumite reguli determină întreaga varietate a vieţii spirituale, a
psihologiei umane în ansamblul ei. A

40. Învăţarea este un fenomen exclusiv uman deoarece ea nu se regăseşte şi în


conduita animalelor. F

41. Psihologii educaţiei definesc învăţarea drept o activitate sistematică, dirijată,


desfăşurată într-un cadru organizat (instituţii specializate de instruire şi educaţie),
orientată în direcţia asimilării de cunoştinţe şi a formării structurilor psihice şi de
personalitate. A

42. Modelele asociaţioniste ale învăţării susţin faptul că învăţarea este produsă
prin existenţa unor relaţii între cel puţin două clase de evenimente, cum ar fi
stimuli sau comportamentele. A

43. Condiţionarea clasică a fost descrisă şi explicată de filosoful rus, laureate al


Premiului Nobel, Alexei Nikolaevici Leontiev. F

44. Condiţionarea reacţiilor emoţionale, respectiv calitatea emoţiilor şi a


sentimentelor trăite de elev în şcoală, reprezintă un aspect important pentru
activitatea didactică. A

45. Învăţământul programat a fost iniţiat în anul 1925 de către Sidney I. Pressey
de la Universitatea din Ohio, prin realizarea unei maşini autocorectoare destinate
aplicării de teste; studentul citeşte întrebările, selecţionează răspunsul din mai
multe posibilităţi, apoi apasă pe butonul corespunzător acelui răspuns. Dacă e
corect, pe ecran apare întrebarea următoare, dacă există o greşeală, întrebarea nu
se schimbă. F

46. Când este vorba despre om, învăţarea reprezintă procesul de însuşire a
cunoştinţelor, a priceperilor, dar şi procesul de formare a capacităţii necesare
utilizării lor. Învăţarea nu poate fi privită ca un proces simplu, elementar, aşa cum
credeau Pavlov şi Thorndike, ci este rezultatul dezvoltării funcţiilor psihice şi al
unei îndelungate experienţe. A

47. Psihologul american Jerome S. Bruner, puternic influenţat de


cercetările lui Vâgotski, dezvoltă şi aplică ideile acestuia în educaţie. A
48. Copilul preşcolar traversează etapa cunoaşterii prin lărgirea
comportamentului său cu mediul social şi cultural din care asimilează
modele de viaţă ce determină o integrare tot mai activă la condiţia umană. A

49. În psihologie procesul de socializare a copilului este privit ca un


aspect esenţial al dezvoltării personalităţii, cercetările în această direcţie
bazându-se pe teoriile unor personalităţi marcante ca L.S.Vâgotski, J.Piaget,
H.Wallon etc. A

întrebări de tip da sau nu


1. Didactica psihologică poate fi considerată o programare liniară ? DA

2. Elaborarea didacticii disciplinei mentale îi aparţine lui G.


Kerschensteiner ? DA

3. „Istoria universala a pedagogiei experimentale" din 1986, ii apartine lui G. De


Landsheere? DA

4. Psihologia educaţiei constituie o ramură a psihologiei generale? DA

5. Permanenţa obiectului, respectiv capacitatea copilului de a-şi reprezenta


obiectele şi în absenţa lor, constituie principala achiziţie a stadiului senzorio-motor
descris de Jean Piaget? DA

6. În perioada preşcolară tipul fundamental de activitate a copilului este jocul?


DA

3.