Psihologia Educatiei

1.
Procesul educatiei presupune existenta unor agenti umani, respectiv
raspuns: educatorul si educatul.
2. Cand ne referim la educatie, vorbim de procesul de …………….. a individului in

scopul participarii sale competente la viata sociala.
Raspuns: maturizare
3. Psihologia educatiei studiaza:
raspuns:
Psihologia educatiei studiaza geneza, structura si procesualitatea functiilor
psihice umane in conditiile specifice ale activitatii de instruire si educatie in scopul
sporirii eficientei acesteia.
4. Psihologia educatiei se afla in conexiune cu:
raspuns : psihopedagogia speciala, psihologia sociala ,psihologia varstelor
,psihologia scolara,
5. Printre metodele cele mai frecvent utilizate de psihologia educatiei enumeram
raspuns: introspectia, observatia psihopedagogica, experimentul psihopedagogic,

convorbirea , ancheta ,biografia, analiza produselor activitatii, testele, metoda aprecierii
obiective a personalitatii.
6. Experimentul psihopedagogic reprezinta o forma particulara a experimentului
natural si este de tip constatativ si ……………… .
raspuns: formativ.
7. In conceptia lui J.Fr.Herbart, pedagogia depindea de:
raspuns: de filosofia practica (etica) si psihologie
8. Pedologia este:
raspuns: stiinta copilului
9. Cel care a propus pentru prima data etapele (secvenŃele) unei lectii, pe care le-a
numit „trepte formale” a fost:
raspuns: Johann Feriedrich Herbart
10. Potrivit conceptiei lui J. Fr. Herbart, „treptele herbartiene” sunt urmatoarele:
redesteptarea vechilor reprezentatiisi revigorarea lor
predarea noilor informatii in pasi mici
evidentierea ideilor principale

formularea definitiilor(concluziilor)
aplicatii practice
11. Potrivit conceptiei lui J.Fr.Herbart, pedagogiei ii sunt proprii trei notiuni
fundamentale
raspuns: guvernarea , invatamantul educativ, educatia morala.
12. Primul laborator de psihologie experimentala ii apartine lui
Wilhelm Wundt
13. Daca un copil de 8 ani rezolva toate probele specifice varstei sale (pentru fiecare
an trebuie să treacă 6 teste) si inca 4 (din cele 6 alocate varstei de 9 ani), calculati
varsta intelectuala a copilului de 8 ani
raspuns: 8 ani si 8 luni
14. Teoria lui Dewey asupra instruirii are la baza ………………… – inteleasa ca o
interactiune a individului cu mediul
raspuns: experienta
15. In timpul acumularii experientei au loc doua procese: actiunea, care duce la o
modificare a mediului si ……………………– dobandita in procesul actunii si
care duce la modificarea comportamentului
raspuns; cunoastera
16. Potrivit conceptiei lui John Dewey, procesul educativ cunoaste doua dimensiuni
raspuns: psihologica si sociologica
17. Numele lui Ed. Claparède este legat de:
raspuns: teoria educatiei functionale
18. Potrivit lui O. Decroly, in actul cunoasterii sunt incluse trei genuri de activitati.
Raspuns: observatia asocierea expresia
19. Perioada de varsta de la 6/7 ani la 10/11 ani a fost numita a treia copilarie sau:
raspuns: perioada scolara mica
20. Perioada de varsta de la 3 ani la 6/7 ani a fost numita a doua copilarie sau:
raspuns: perioada prescolara
21. Cele patru faze de dezvoltare intelectuala stabilite de psihologul J.Piaget se

numesc
raspuns: senzomotor,preoperator,stadiul operatiilor concrete ,stadiul operatiilor formale.
True or false:
1. Educatia are sarcina de a pregati omul ca element activ al vietii sociale. In

procesul educatiei vorbim despre cel putin doi agenti umani: educatorul (cel care educa)
si educatul (cel ce se lasa educat), pentru fiecare din acestia existand mecenisme specifice
de comunicare, receptare, adaptare etc.ADEVARAT
2. Educatia reprezinta actiunea adultilor (parinti, educatori, mentori, formatori,

profesori etc.) menita sa îmbunatateasca in mod constient capacitatile, cunostintele,
atitudinile, orientarile valorice, morale, dorinta de a invata, de a munci, cu alte cuvinte
este vorba despre procesul de maturizare a individului in scopul participarii sale
competente la viata sociala.ADEVARAT
3. Problematica educatiei a fost si este abordata in principal de stiintele educatiei,

dar nu si de celelalte discipline conexe cu care se afla intr-un raport de interdependenta si
interdisciplinaritate.FALS
4. Psihologia educatiei reprezinta o ramura a psihologiei generale care ne spune

„cum” sa folosim ceea ce cunoastem referitor la individ, la personalitatea umana, la
procese si ativitati psihice pentru a realiza o educatie de calitate si pentru a pregati
individul pentru o societate viitoare.ADEVARAT
5. Psihologia educatiei studiaza geneza, structura si procesualitatea functiilor

psihice umane in conditiile specifice ale activitatii de instruire si educatie in scopul
sporirii eficientei acesteia.ADEVARAT
6. Din pacate, psihologia educatiei nu elucideaza bazele psihologice ale

instructiei si educatiei ca activitati care pornesc de la profesor spre elev, aceasta studiind
doar mecanismele si legile invatarii ca activitate prin care elevul preia si isi insuseste
notiunile si cunostintele transmise de profesor.FALS
7. Psihologia educatiei se afla in conexiune atat cu disciplinele psihologice, dar si

cu cele educative si cu cele exacte.FALS
8. Subiectul psihologiei educatiei nu este numai elevul, ci subiectul uman care se

afla nu numai sub influenta invatarii scolare, a invatarii in general, cat mai ales sub
influenta orientarilor actuale si de perspectiva ale educatiei permanente.ADEVARAT
9. psihologia educatiei se ocupa de studiul activitatilor de joc si invatare la copil. ADEVARAT
10. Observatia, ca metoda de cercetare specifica psihologiei educatiei, consta in

urmarirea intentionata si inregistrarea exacta, sistematica a diferitelor manifestari
comportamentale ale individului (sau grupului) ca si a contextului situational al
comportamentului.ADEVARAT
11. Observatia psihopedagogica consta in observarea si masurarea efectelor

manipularii unor variabile independente asupra variabilei dependente intr-o situatie in
care actiunea altor factori este redusa la minim.FALS
12. Cele mai raspandite forme de experiment sunt: experimentul de laborator,

experimentul natural si experimentul psihopedagogic. Psihologia educatiei utilizeaza cu
precadere ultimile doua forme de experiment si mai putin experimentul de
laborator.ADEVARAT
13. Metoda analizei produselor activitatii permite diagnoza rapida a diferitelor

capacitati intelectuale sau caracteriale ale elevilor, ofera elevilor posibilitatea
autocontrolului, imediat al aprecierilor, educa elevii pe directia formarii unor aprecieri
corecte a unora in raport cu ceilalŃi.FALS
14. Metoda analizei produselor activitatii facilitează intercunoasterea, educa la

elevi curajul raspunderii.FALS
15. Fiind probe relativ scurte si standardizate, testele nu dau posibilitatea

investigarii rapide a insusirilor psihice apartinand copiilor.ADEVARAT
16. Potrivit conceptiei lui J.Fr.Herbart, lumea era constituita din entitati, pe care
le-a numit reale. Varietatea lumii se explica prin multitudinea de combinatii a realelor
ADEVARAT
17. Pentru J.Fr.Herbart, aperceptia este procesul de integrare a noilor reprezentari

in sistemul celor vechi care ar trebui actualizate; reprezinta integrarea noului in ceea ce
deja se cunoaste, un proces deci de organizare, aceasta fiind insasi esenta invatarii.ADEVARAT
18. Maria Montessori nu este reprezentanta „Scolii active”.FALS
19. Teoria aperceptiei si a atentiei involuntare reprezinta marile contributii

practice la didactica, atentia involuntara reprezentand calea desteptarii interesului pentru
ceea ce urmeaza a se preda la lectie.ADEVARAT
20. „Treptele herbartiene” au contribiut la dezvoltarea teoriei sistemului de

instruire pe clase si lectii, oferind cadrelor didactice o tehnica de instruire care ingaduia
organizarea unei activitati sistematice a elevilor indeplinită zilnic cu succes.ADEVARAT
21. Herbartianismul reprezinta un curent pedagogic care a preluat si dezvoltat

ideile lui J.Fr. Herbart si pe cele ale Mariei Montessori, cautand sa le aplice in activitatea
educativa practica.FALS
22. E. Meumann a intemeiat, in 1905, impreuna cu Wilhelm August Lay o revista

speciala destinata preocuparilor experimentale, care s-a numit Pedagogie experimentala
(Die experimentelle Pedagogik).ADEVARAT
23. Un reprezentant de seama al pedagogiei sociale- Wilhelm August Lay- a

adaugat teoriei bazata pe cunoasterea copilului pe cale experimentala un nou element,
respectiv analiza fenomenelor biologice.ADEVARAT
24. Varsta cronologica (sau intelectuală, mintală, V.I.) = varsta ce exprima

dezvoltarea intelectuala a unui copil, masurata cu ajutorul probelor psihometrice (a
testelor de inteligenta).ADEVARAT
25. Dintre adeptii de seama ai pedagogiei experimentale s-au remarcat: Ernst

Meumann si Wilhelm August Lay (Germania), Alfred Binet (Franta -care l-a avut
colaborator apropiat pe romanul Nicolae Vaschide); Stanley Hall (S.U.A.) si altii.ADEVARAT
26. Unul dintre cei mai activi reprezentanti ai educatiei noi a fost elvetianul
Adolphe Ferrière, care a opus scolii traditionale o scoala noua, pentru care a adoptat
termenul de Scoală activa. ADEVARAT
27. O remarca pe deplin indreptatita a fost aceea cum ca cine zice „Scoala activa”
zice J. Fr.Herbart, si cine zice J.Fr.Herbart zice „Scoala active FALS
28. Ideile promovate de „scolile noi”, interesul pentru cunoassterea copilului

(interes stimulat de pedagogia existenta si de pedagogia experimentala a acelei vremi),
trecerea la un nou sistem educational centrat pe copil, toate acestea au determinat asadar
aparitia unei noi orientari ce poarta denumirea de „educatie noua”, ai carei teoreticieni de
seama au fost John Dewey, Maria Montessori, Edouard Claparède si Ovide Decroly.ADEVARAT
29. Ca pedagog, in anii in care J.Dewey incepuse sa se afirme ca teoretician al

educatiei, in domeniul pedagogiei existau două conceptii cu privire la esenta fenomenului
paideutic si anume: una considera educatia ca un proces de dezvoltare a fortelor interne
ale individului, independent de conditiile sociale; cealalta reducea educatia la un proces
de adaptare a individului la cerintele sociale.ADEVARAT
30. In anul 1930 M. Montessori deschide prima „Casa dei bambini”, adica
Scoala Montessori pentru copiii de varsta prescolara sau „Casa copiilor” (gradiniaa) –
care a deschis drumul unor inedite si numeroase cercetari in domeniul pedagogiei
prescolare, cercetari care au adus o substantiala contributie la constituirea miscarii
pedagogice de la inceputul secolului XX numita Educatia Noua.ADEVARAT
31. Potrivit Mariei Montessori, dezvoltarea fizica si psihica a copilului este
dependenta de gradul de satisfacere a instinctelor sale.ADEVARAT
32. W.A.Lay a ajuns la concluzia ca nu adultului i se datoreaza dezvoltarea si

formarea copilului, ci copilul se formeaza si devine adult prin propriile sale impulsuri
(este adevarat, sub ocrotirea si ingrijirea adultului).FALS
33. Un alt reprezentatnt de seama al Educatiei noi a fost Ovide Decroly care si-a
intemeiat teoria pedagogica pe ideea dezvoltarii fiintei umane, prin contactul activ cu
mediul natural si social.ADEVARAT
34. In a doua jumatate a secolului XX, se constata un interes sporit al psihologilor

pentru problemele instructiei. Cercetarile lor au condus la noi teorii ale invăatarii cu
consecinŃe directe asupra metodelor didactice.ADEVARAT
35. Problematica personalitatii ocupa si astazi un loc central, atat in ceea ce

privesc cercetarile teoretice, cat si in cele cu caracter practic-aplicativ. Cu toate acestea,
trebuie sa recunoastem faptul ca in afara de inteligenŃa, nici un alt concept al psihologiei
nu este atat de complex ca cel de personalitate.ADEVARAT
36. Stadiul de dezvoltare reprezinta o perioada dintr-o secventa de dezvoltare mai

larga, fiecare cu specificul si caracteristicile ei, cu abilitati, comportamente, motive,
sentimente sau emotii, intalnite si acestea in literatura de specialitate sub denumirea de
„acumulari cantitative”, ce formeaza impreuna un tot unitar, cu o structura
coerenta.ADEVARAT
37. Dezvoltarea psihosociala cuprinde schimbarile interactiunilor noastre si

intelegerii reciproce, precum si schimbarile privind cunostintele si intelegerea noastra ca
membri ai societatii, teoria dezvoltarii psihosociale apartinandu-i lui Jean Piaget.FALS
38. Spre deosebire de teoriile de dezvoltare fizica si sociala, teoriile de dezvoltare

cognitiva incearca sa explice progresele intelectuale, cantitative si calitative, ce au loc in
timpul dezvoltarii.ADEVARAT
39. Nici una dintre teoriile de dezvoltare cognitivă nu a avut un impact la fel de
mare ca teoria de dezvoltare cognitivă a psihologului elveŃian Jean Piaget.ADEVARAT
40. Aptitudinile constituie latura instrumental-operationala a personalitatii si

reprezinta insusirile psihice si fizice relativ stabile care-i permit omului sa efectueze cu
succes anumite forme de activitate.ADEVARAT
1. Mesajele transmise prin comunicarea nonverbala includ:
A) mesaje corporale, comunicarea spatialã si paralimbajul.
B) mesaje extracorporeale, comunicarea terestra si metalimbajul.
Răspuns corect: A
2. I. Cerghit subliniind faptul cã stilurile de predare nu se identificã cu stilurile de conducere ale

clasei de elevi, evidentiazã peste 20 de stiluri de predare, dintre care fac parte si urmãtoarele:
A) stilul afectiv / distant; stilul previzibil / imprevizibil
B) stilul autoritar, stiul democratic, stilul permisiv.
Răspuns corect: A
3. In comunicarea ineficienta, rezistenta la critica se refera la:

A) dificultatile de acceptare a faptului cã am gresit, mai ales atunci cand ni se atrage atentia
asupra acestui lucru si chiar ni se demonstreaza ca exista solutii mai bune, mai eficiente decat
cele propuse de noi.
B) inducerea de falsa impresie, din partea vorbitorului, ca mesajul transmis a fost inteles, in
realitate fiind foarte probabil ca ascultãtorii sai sa se sfiasca sa-si clarifice anumite aspecte, iar
absenta reactiilor din partea lor sã fie receptionatã ca preluare corecta a informatiei transmise.
Răspuns corect: A
4. Stilul pedagogic permisiv (laissez-faire) este caracterizat astfel:

A) valorificã pe deplin resursele comunicãrii si corelatiei dintre profesor si elev, respectându-se
autoritatea finalitãtilor asumate ca si libertatea de interventie metodologicã, reglabilã si
perfectibilã prin circuitele interne si externe de conexiune inversã.
B) dezechilibreazã corelatia dintre subiectul si obiectul educatiei în defavoarea educatului,
blocând canalele de conexiune inversã internã, necesare pentru perfectionarea activitãtii
elevilor.
Răspuns corect: B
5. Stilurile didactice grupale, dupa Dan Potolea (2005), sunt cele care:
A) exprimã unitatea de atitudini, de gândire si de actiune a unor colectivitãti de cadre didactice
(stilul profesorilor de o anumitã specialitate, stilul profesorilor de la o anumitã institutie etc);
B) reprezintã modalitãti generale de conducere ce se apropie de strategii;
Răspuns corect: A
6. Invatarea este si o o modificare profunda, selectiva care se produce sistematic, stabil si intr-o
directie determinata. Afirmatia de mai sus ne indica:
A) o coordonata definitorie procesului de orientare si reorientare a carierei
B) o coordonata fundamentala care se regaseste intr-o multitudine de definitii ale invatarii
Răspuns corect: B
7. Ce studiaza psihologia?
A) fenomenele psihice
B) fenomenele sociale
C) fenomenele cerebrale
Răspuns corect: A
8. Ce fel de raporturi exista intre viata psihica si activitatea interna?

A) raporturi de subordonare
B) raporturi de interconditionare
C) raporturi de supraordonare
Răspuns corect: B
9. Pe ce planuri se manifesta fenomenele psihice?

A) pe plan interior, ca fapte subiective
B) pe plan exterior, prin intermediul comportamentelor si conduitelor
C) pe plan interior si pe plan exterior, in egala masura
Răspuns corect: C
10. Substratul material al psihismului il constituie:

A) trairile interioare
B) schimbarile din constiinta omului
C) activitatea nervoasa superioara
Răspuns corect: C
. Canalizarea stresului, emotiilor, impulsurilor negative prin activitati si comportamente

acceptabile din punct de vedere social (sport, arta etc.) este un mecanism care poarta numele
de:
A) Sublimare
B) Auto-observare
C) Compensare
Răspuns corect: A
2. Represia - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:

A) „uitarea” unor situatii in care persoana s-a simtit sau s-a comportat penibil.
B) canalizarea stresului, emotiilor, impulsurilor negative prin activitãti si comportamente
acceptabile din punct de vedere social (sport, artã etc.).
Răspuns corect: A
3. Inadaptarea scolarã, mediocritatea, subrealizarea scolarã, abandonul scolar sunt fenomene

educationale reunite in sfera conceptului de:
1. evaluare minimala;
2. efect negativ;
3. esec/insucces scolar
4. exigenta nesatisfacuta;
5. evaziune scolara.
A) 1
B) 2
C) 3
D) 4
E) 5
Răspuns corect: C
4. Printre aspectele caracteristice invatarii scolara se numara si urmatoarea:

A) Se desfasoara intr-un cadru neorganizat -in institutii nespecializate de instruire si educatie
B) Este orientate in directia asimilarii sistemelor de cunostinte si deprinderi elaborate social-
istoric, in vederea formarii, dezvoltarii si consolidarii structuilor psihice particulare( cognitive,
affective, motivationale, volitive) ale personalitatii angajate social.
C) Este process evolutiv de esenta informativ-formativa, constand in dobandirea de catre fiinta
vie- intr-o maniera active, explorative- a experientei proprii de viata sip e aceasta baza, in
modificarea selectiva si sistematica a conduitei, in ameliorarea si perfectionarea ei controlata si
continua sub influenta actiunilor variabile ale mediului ambient.
Răspuns corect: B
5. Invatarea scolara este:

A) Activitatea neintentionata ,neprogramata, de asimilare, dobandire a cunostintelor teoretice,
formarea deprinderilor motorii si intelectuale de catre cursant pe baza predarii, studiului
independent si lucrului pe echipe (in grup).
B) Proces evolutiv de esenta formativ-informativa, constand in dobandirea (receptionarea,
stocarea si valorificarea interna) de catre fiinta vie- intr-o maniera active, explorative- a
experientei proprii de viata si pe aceasta baza, in modificarea selectiva si sistematica a
conduitei, in ameliorarea si perfectionarea ei controlata si continua sub influenta actiunilor
variabile ale mediului ambiant.
C) Activitate intentionata, programata, organizata, de asimilare, dobandire a cunostintelor
teoretice, formarea deprinderilor motorii si intelectuale de catre cursant pe baza predarii,
studiului independent si lucrului in echipe( in grup)
Răspuns corect: C
1. Definitia data de P. Rothstein in 1990 psihologiei educationale este: (c) a. o stiinta ce are

in centrul sau procesul instructiv-educativ desfasurat in scoala cu scopul de spori eficienta acestuia
b. o stiinta care studiaza actiunea de asimilare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor de catre
elevi, convertirea informatiilor in capacitati de cunoastere, atitudine, in idealuri si decizii.
c. o ramura a psihologiei care studiaza invatarea si dezvoltarea umana in contextul retelei
educationale, tehnicile de intensificare a acestor procese, design-ul si comunicarea informatiei in
scopuri educationale.
2. Slavin (apud Golu si Golu) considera ca psihologia educatiei studiaza:(d)

a. actiunea de asimilare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor de catre elevi, convertirea
informatiilor in capacitati de cunoastere, atitudine, in idealuri si decizii.
b. invatarea si dezvoltarea umana in contextul retelei educationale, tehnicile de intensificare a acestor
procese, design-ul si comunicarea informatiei in scopuri educationale.
c. dobandirea unor capacitati de gandire critica si divergenta in masura sa-i ajute pe elevi sa utilizeze
cunostintele si competentele in diferite situatii.
d. bazele psihopedagogice ale procesului instructiv-educativ, ale insusirii notiunilor si cunostintelor,
formarea personalitatii elevului, concentrandu-se in special asupra proceselor prin care informatia,
abilitatile, valorile si aptitudinile sunt transmise de la profesor la elev in clasa, aplicand principiile
psihologie in practica instruirii.
3. Andrei Cosmovici (1999) considera psihologia scolara: (a=c) a. o stiinta ce are in centrul sau
procesul instructiv-educativ desfasurat in scoala cu scopul de spori eficienta acestuia.
b. o stiinta care studiaza bazele psihopedagogice ale procesului instructiv-educativ, ale insusirii
notiunilor si cunostintelor, formarea personalitatii elevului, concentrandu-se in special asupra
proceselor prin care informatia, abilitatile, valorile si aptitudinile sunt transmise de la profesor la elev
in clasa, aplicand principiile psihologie in practica instruirii.
c. o stiinta ce are in centrul sau procesul instructiv-educativ desfasurat in scoala cu scopul de spori
eficienta acestuia
4. Pentru Dragan si Petroman (1998) obiectul de studiu al psihologiei educatiei

include: (c)
a. obiectivele, continuturile si formele de organizare.
b. procesul instructiv-educativ desfasurat in scoala cu scopul de spori eficienta acestuia.
c. educatorul si educatul ca actori ai procesului de invatamant; relatiile ce se stabilesc intre ei (de
comunicare, interconditionare etc.); instructia si educatia (strategii si tehnici de invatare); inteligenta,
stimularea si cultivarea sa.
5. In cadrul abordarilor de psihologia educatiei, extrem de importanta este

cunoasterea determinantilor sistemului educational. Printre acestia se numara si: (b)
a. modul de a considera copilul ca subiect al educatiei; adecvarea metodelor fata de specificul
acesteia; schimbarea judecatilor de valoare vehiculate in cadrul mediilor educatioale.
b. procese educationale; Actori implicati in sistemul educational; Factori ce tin de competenta
profesionala a cadrului didactic pe de o parte si "competenta" de elev pe de alta parte; Rezultatele
sistemului educational; Relatiile educationale; Situatia educationala.
6. Psihologia, psihologia scolara si educationala in mod special au modificat o

serie de atitudini teoretice si practice ale pedagogiei: (a) a. modul de a considera copilul ca
subiect al educatiei; adecvarea metodelor fata de specificul acesteia; schimbarea judecatilor de
valoare vehiculate in cadrul mediilor educatioale.
b. Procese educationale; Actori implicati in sistemul educational; Factori ce tin de competenta
profesionala a cadrului didactic pe de o parte si "competenta" de elev pe de alta parte; Rezultatele
sistemului educational; Relatiile educationale; Situatia educationala.
7. Dragan si Petroman afirmau ca la ora actuala psihologia educatiei "este si

trebuie inteleasa" : (c)
a. ca o stiinta ce are in centrul sau procesul instructiv-educativ desfasurat in scoala cu scopul de spori
eficienta acestuia.
b. ca o stiinta care studiaza actiunea de asimilare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor de catre
elevi, convertirea informatiilor in capacitati decunoastere, atitudine, in idealuri si decizii.
c. ca o ramura a psihologiei generale - drept un demers analitico-practic ancorat in perceperea,
intelegerea, cunoasterea si devenirea omului;
8. La fel ca si celelalte ramuri aplicative ale psihologiei, psihologia educatiei este: (a) a. o

stiinta intradisciplinara si o stiinta interdisciplinara
b. doar ca o componenta (esentiala) a psihologiei scolare
c. o componenta a stiintei pedagogice
9. Psihologia educatiei isi propune abordarea si cercetarea fenomenului educational pornind

de la urmatoarele coordonate ale abordarilor: (c)
a. gestaltista, piagetiana, fenomenologica
b. cognitivista, psihanalitica, experentiala
c. constructivista, corectiva, prospectiva
10. Psihologia educatiei isi propune abordarea si cercetarea fenomenului

educational pornind de la cateva coordonate ale unor abordari. Printre acestea este si
abordarea constructiva care include: (a) a. demersurile psihologului in legatura cu tehnologia
comunicarii si evaluarii randamentului scolar;
b. pornind de la educat, de la cunoasterea lui temeinica, psihologul are in centrul atentiei sale
diferentele dintre modelul de conduita proiectat prin educatie in sens larg si rezultat.
c. pornind de la educat, (de la studierea, cunoasterea, orientarea si reorientarea lui sistematica) se
pot preconiza evolutiile probabile ale capacitatilor sale psihice, a evolutiei sale in educatie.

abordarea corectiva care include: (b) a. demersurile psihologului in legatura cu tehnologia
comunicarii si evaluarii randamentului scolar; b. pornind de la educat, de la cunoasterea lui temeinica,
psihologul are in centrul atentiei sale diferentele dintre modelul de conduita proiectat prin educatie in
sens larg si rezultat.

abordarea prospectiva care presupune urmatoarele: (c) a. demersurile psihologului in legatura
cu tehnologia comunicarii si evaluarii randamentului scolar;
b. pornind de la educat, de la cunoasterea lui temeinica, psihologul are in centrul atentiei sale
diferentele dintre modelul de conduita proiectat prin educatie in sens larg si rezultat.
13. Printre principalele acceptiuni ale termenului de personalitate trecute in revista de

Dragan si Petroman se numara si: (b)
a. modul personal, maniera de conducere a procesului de predare, felul propriu in care profesorul
priveste, concepe si abordeaza problemele predarii si ale instruirii in general.
b. sistem de structuri, procese, insusiri biopsihosociale si culturale ce se exprima in conduita unei
persoane in raport cu altele, fapt ce-i asigura adaptarea la mediu.
c. persoana fara insusiri psihice (morale, intelectuale, aptitudinale) care nu are o contributie notorie in
dezvoltarea stiintei, artei, tehnicii, culturii in general.
14.Personalitatea este un sistem de structuri, procese, insusiri biopsihosociale si culturale

ce se exprima in conduita unei persoane in raport cu altele, fapt ce-i asigura adaptarea la
mediu. In aceasta acceptiune, ceea ce caracterizeaza pesonalitatea ar fi:
-unitatea elementelor ce o alcatuiesc, originalitatea imbinarii diferitelor componente ale personalitatii,

deschiderea in raport cu mediul, educatia, autoeducatia
15. Dupa Liviu Antonesei cele trei fundamente majore ale educabilitatii sunt: (c)
a. 1. Desfasurarea procesului instructiv-educativ.2 Formarea unor comportamente la elevi. 3.
Influenta atmosferei (contextului) in care se desfasoara procesul didactic.
b. 1. Originalitatea imbinarii diferitelor componente ale personalitatii. 2. Deschiderea in raport cu
mediul.3. Educatia si autoeducatia.
c. 1. Maturizarea biopsihologica; 2. Preponderenta conduitelor inteligente asupra celor instinctive; 3.
Rolul esential al socioculturalizarii in antropogeneza si ontogeneza fiintei umane.
16.Comportamentul de predare al profesorului este obiectivat in ceea ce specialistii

numesc: (a) a. stil didactic.
b. stil terapeutic.
c. stil vestimentar.
17. Stilul de predare reprezinta: (c)

a. modul in care profesorul considera copilul drept obiect sau subiect al instruirii.
b. o modificare sistematica, relativ permanenta in conduita, in modul de a raspunde la o situatie,
motivatia fiind un rezultat al practicii, al indeplinirii acelorasi sarcini.
c. modul personal, maniera de conducere a procesului de predare, felul propriu in care profesorul
priveste, concepe si abordeaza problemele predarii si ale instruirii in general.
18.D.P.Ausubel si F.G.Robinson considerau ca termenul stil de predare se poate utiliza in

doua sensuri:
-limitat, general
19. Stilul de predare are un caracter:
personal, unic pentru fiecare cadru didactic

20. Stilul didactic este in cele din urma: (b)
a. un mod de vedea elevul drept obiect sau subiect al educatiei.
b. o forma de exprimare a originalitatii cadrului didactic si in acelasi timp o sursa generatoare de noi
practici didactice.
c. o forma de negare a originalitatii cadrului didactic si in acelasi timp o sursa generatoare de noi
practici punitive.
21. Dan Potolea (2005) caracterizeaza stilul didactic prin cateva trasaturi, cu exceptia
uneia. Identificati-o: (d)
a. este asociat comportamentului;
b. se manifesta sub forma unor structuri de influenta si actiune;
c. prezinta o anumita consistenta interna si stabilitate relativa;
d. este un produs al ontogenezei si filogenezei;
e. apare ca produs al personalizarii principiilor si normelor care definesc activitatea instructiv-
educativa.
22. Structura si forma stilului didactic sunt determinate de mai multi factori printre
care: (c)
a. efectele reale ale demersului instructiv-educativ.
b. sunt produse ale personalizarii principiilor si normelor care definesc activitatea instructiv-educativa.
c. finalitatile educatiei; rezultatele unor cercetari in problematica stilurilor; experienta proprie;
constrangerile profesionale; gradul de perfectionare profesionala; asumarea responsabilitatii
profesionale; nevoia de succes; evaluarile altora si propriile evaluari sub aspectul eficientei.
Stilul personal intra intr-un reglaj cu rezultatele obtinute, ceea ce inseamna ca stilul
-nu ramane neschimbat, se poate vorbi despre o evolutie a sa, odeschidere spre mai multe variante
24. Dan Potolea (2005) sugera o diferentiere a stilurilor aducationale in doua planuri:
-in plan vertical, in plan orizontal
25. Dan Potolea (2005) sugera o diferentiere a stilurilor educationale in doua planuri.In
plan vertical si in plan orizontal. In privinta planului vertical identifica urmatoarele
stiluri: (b)
a. stil autoritar, stil democratic, stil permisiv.
b. stiluri individuale, stiluri grupale, stiluri generalizate.
c. stil demodat, stil
26. Dan Potolea (2005) sugera o diferentiere a stilurilor educationale in doua planuri.In
plan vertical si in plan orizontal. In privinta planului orizontal, stilurile dobandesc diverse
configuratii, in functie de:
-schimbarile promovate de fiecare profesor in jurul variabilelor interne ale procesului instructiv-
educativ: obiective, metode, modalitati de relationare
27. Stilurile didactice individuale, dupa Dan Potolea (2005), sunt cele care:
-dau identitate fiecarui profesor
28. Stilurile didactice grupale, dupa Dan Potolea (2005), sunt cele care:
-exprima unitatea de atitudini, de gandire si de actiune a unor colectivitati de cadre didactice
29. Stilurile didactice generalizate, dupa Dan Potolea (2005), sunt cele care:
-reprezinta modalitati generale de conducere ce se apropie de strategii
30. S. Cristea, luand drept criteriu maniera de conducere a procesului de instruire, a

evidentiat urmatoarele stiluri didactice: (a) a. stil pedagogic autoritar, stil pedagogic democratic,
stil pedagogic permisiv.
b. stiluri individuale, stiluri grupale, stiluri generalizate.
c. stil demodat, stil
31. Stilul pedagogic autoritar este caracterizat astfel: (b)

a. valorifica pe deplin resursele comunicarii si corelatiei dintre profesor si elev, respectandu-se
autoritatea finalitatilor asumate ca si libertatea de interventie metodologica, reglabila si perfectibila
prin circuitele interne si externe de conexiune inversa.
b. controlul total al activitatii de catre profesor, care isi impune punctul de vedere in tot ceea ce face,
mentinand elevii ca executanti, fara initiativa, fara puncte de vedere: profesorul isi asuma o
responsabilitate totala si in ce preda si cum preda, in ceea ce sa se invete, de ce sa se invete si cum
sa se invete.
c. dezechilibreaza corelatia dintre subiectul si obiectul educatiei in defavoarea educatului, blocand
canalele de conexiune inversa interna, necesare pentru perfectionarea activitatii elevilor.
32. Stilul pedagogic democratic: (a) a. valorifica pe deplin resursele comunicarii si corelatiei dintre
profesor si elev, respectandu-se autoritatea finalitatilor asumate ca si libertatea de interventie
metodologica, reglabila si perfectibila prin circuitele interne si externe de conexiune inversa.
sa se invete.
33. Stilul pedagogic permisiv (laissez-faire): (c)

a. valorifica pe deplin resursele comunicarii si corelatiei dintre profesor si elev, respectandu-se
autoritatea finalitatilor asumate ca si libertatea de interventie metodologica, reglabila si perfectibila
prin circuitele interne si externe de conexiune inversa.
sa se invete.
34. S. Cristea delimiteaza alte trei stiluri didactice dupa criteriul modului de
organizare a procesului de instruire. Aceste trei stiluri sunt: (a) a. stilul centrat pe rezultate;
stilul centrat pe antrenarea - supervizarea elevului; stilul centrat pe instruire dirijata - autoinstruire.
b. stil autoritar, stil democratic, stil permisiv.
c. stiluri individuale, stiluri grupale, stiluri generalizate.
35. I . Cerghit subliniind faptul ca stilurile de predare nu se identifica cu stilurile de

conducere ale clasei de elevi, evidentiaza peste 20 de stiluri de predare, dintre care fac
parte si urmatoarele: (c)
a. stilul centrat pe rezultate; stilul centrat pe antrenarea - supervizarea elevului; stilul centrat pe
instruire dirijata - autoinstruire.
b. stil autoritar, stil democratic, stil permisiv.
c. stilul previzibil / imprevizibil
36. Stilul didactic are anumite consecinte in ceea ce priveste:(a) a. desfasurarea procesului
instructiv-educativ, formarea unor comportamente la elevi, influente asupra atmosferei (contextului)
in care se desfasoara procesul didactic.
b. sistemul de structuri, procese, insusiri biopsihosociale si etnice.

c. originalitatea imbinarii diferitelor componente ale proceselor perceptive; deschiderea in raport cu
mediul.
37.Ceea ce noi numim in limbaj curent emotie este de fapt combinatia mai multor modificari
survenite la nivel:
subiectiv (trairea efectiva a emotie), cognitiv (ceea ce gandim), biologic-fiziologic, comportamental

(ceea ce facem)
38.Dupa functionalitate emotiile sunt:

-functionale- faciliteaza adapterea individului la situatia concreta (pozitive-negative), disfunctionale-
impiedica adaptarea individului la situatia concreta (pozitive-negative)
39Autoreglarea emotionala se refera la:
-procesul prin care persoanele isi autoregleaza si controleaza atat reactiile interne la emotii, precum si
expresia comportamentala a emotiilor.
40, 41, 42. Printre principiile care stau la baza autoreglarii emotionale se gaseste si
urmatorul:
-1.emotiile sunt consecinta directa a felului in care gandim asupra situatiilor prin care trecem; 2.felul
adaptiv sau dezadaptiv in care gandim poate fi indentificat; 3.odata identificate gandurile dezadaptive
pot fi schimbate; 4. schimbarea gandurilor modifica emotiile resimtite; 5. schimbarea gandurilor
dezadaptive presupune implicare si efort voluntar
43 Printre tehnicile de control a gandurilor dezadaptative se numara si

urmatoarea: centrarea pe activitate vs emotie, largirea perspectivei, evaluarea nuantata a persoanei
si a situatiei, identificarea solutiilor
44, 44, 46. Printre tehnicile de control al comportamentelor se numara si urmatoarea:
-definiti precis comportamentul vizat-dorit; utilizati recompense disponibile; treceti de la recompensele

imediate la cele decalate; utilizati un reportoriu larg de recompense pentru a evita
saturatia; comparati dimensiunile comportamentului inainte si dupa aplicarea recompenselor pentru a
vedea efectul lor; in momentul cand aplicati recompensa specificati ptr ce comportament ati dat-
o; repetati mereu regula pe care se bazeaza recompensa
47.Printre abilitatile utile in autoreglarea emotionala se numara urmatoarea:
acceptarea neconditionata a persoanei proprii si a celor din jur; responsabilitatea si

respectul; empatia; comunicarea emotiilor-autodezvaluirea
48.Mecanismele de aparare si adaptare sunt:
strategii ale psihicului uman de a reduce, controla, tolera sau inlatura disconfortul, tensiunea generata
de anumite situatii care il depasesc.
49.Mecanismele de aparare sunt: strategii prin care omul se apara de o durere psihica: o tristete,
o anxietate; ele se declanseaza automat si inconstient si sunt indreptate spre reducerea tensiunii
50.Mecanismele de adaptare sunt:
modalitati constiente, rationale de control si vizeaza sursa stresului
Anticiparea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:
-un student care se simte stresat inaintea unui examen isi imparte materialul pe zile, lasandu-si timp
ptr repetare si fixare
Auto-observarea- ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:
reducerea nivelului de stres resimtit prin monotorizarea propriilor ganduri, motivatii, comportamente
si selectarea celor potrivite
53. Sublimarea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:
canalizarea stresului emotiilor, impulsurilor negative prin activitati si comportamente acceptabile din
punct de vedere social (arta, sport)
54. Represia - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:
uitarea unor situatii in care persoana s-a simtit sau s-a comportat penibil
55. Intelectualizarea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:
o persoana care sufera de o anumita boala se poate detasa de problema sa citind literatura de
specialitate din domeniul respectiv
Negarea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:
refuzul de a recunoaste existenta unei probleme
57. Regresia- ca mecanism de adaptare si aparare - presupune:
persoana confruntata cu o situatie stresanta se intoarce la comportamente specifice unei varste mai
mici intrucat in acea perioada au fost elemente securizante, placute
58. Proiectia - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune:
strategia prin care atribuim altcuiva sursa greselilor noastre
59. Rationalizarea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:
atunci cand producem justificari nerealiste ale comportamentelor indeziderabile
60. Umorul - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:
este un mecanism care reduce nivelul stresului resimtit prin accentuarea aspectelor ironice, amuzante
ale situatiei
61. Compensarea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:
stresul resimtit din cauza unor deficiente fizice sau psihice sunt contrabalansate prin dezvoltarea altor
abilitati
62.Studiile din domeniul educational au aratat ca deprinderile sociale insuficient dezvoltate

sunt asociate cu:
performante academice scazute, probleme emotionale si comportamentale, dificultati de adaptare

sociala
63.Comunicarea nonverbala se refera la:
mesajele transmise de la o persoana la alta prin alte cai decat cele lingvistice (corporale, spatiala,
paralimbajul)
64. Printre cauzele comunicarii ineficiente se numara si: (c)

a. alegerea inspirata a locului si a momentului
b. feed-back-ul pozitiv
c. absenta feed-back-ului si/sau falsul feed-back
65. Printre barierele in calea comunicarii identificam: (b)

a. feed-back-ul pozitiv
b. manipularea
c. alegerea inspirata a locului si a momentului
66.Printre barierele in calea comunicarii prezentate de Petre Anghel se numara si

manipularea. Aceasta presupune:
comunicarea trunchiata a unor informatii trebuie evitata, deoarece, odata decodificata de receptor, ea
devine o bariera in comunicare
67. Printre barierele in calea comunicarii prezentate de Petre Anghel se numara si

camuflarea. Aceasta presupune:
comunicarea ambigua in mod intentionat, pentru a duce la o interpretare gresita a mesajului
68. Printre barierele in calea comunicarii prezentate de Petre Anghel se numara si

interferentele. Acestea presupun:
prezenta unor surse mai puternice sau existenta unor evenimente care pot deturna atentia
receptorului de la descifrarea mesajului
69.Printre conditiile unei comunicari eficiente amintite de Ioan Cerghit se numara si:
racordarea la partener; sprijinirea pe afectiune si interactiunea empatica; adecvarea contextuala

(contextualizarea), angajarea activa a elevului in actul receptarii
70.Ioan Cerghit mentioneaza printre efectele pe care comunicarea le are asupra elevilor pe
cele: cognitive, afective, comportamente sociale
71. Printre frazele care incurajeaza comunicarea si care ar fi extrem de utile si benefice in
comunicare se regaseste si urmatoarea: (b)
a. "Era bine, dar ai stricat la sfarsit, ca de obicei!"
b. "Nu-ti face griji, fa cat de bine poti tu!"
c. "Asa n-o sa-ti mearga niciodata!"
72. Printre frazele care descurajeaza comunicarea se numara si urmatoarea: (a) a. "Era bine,
dar ai stricat la sfarsit, ca de obicei"
b. "Nu-ti face griji, fa cat de bine poti tu!"
c. "Ai facut grozav acest lucru!"
73. Printre metodele si procedeele de grup utilizate la clasa cu dominanta pe comunicare

intalnim: (c)
a. chestionarul
b. ancheta
c. Philips 6X6
74. Printre metodele si procedeele de grup utilizate la clasa cu dominanta pe comunicare

intalnim:
consultarea reiterata sau metoda Philips 6X6; metoda argumentarii sau metoda procesului; discutia
panel
75.Avantajul metodei consultarea reiterata consta in faptul ca:
se poate aplica si in grupuri mai mari de 30-50 persoane
76. Pedagogia diferentiata este: (b)

a) Practica de instruire ce vizeaza lucrul frontal la clasa.
b) Practica de instruire ce tine cont de diferentele dintre indivizi si care propune pentru formare,
activitati diferite.
c) Practica de instruire ce nu tine cont de diferentele dintre indivizi.
77. Paradigma instruirii diferentiate arata ca instruirea este un raspuns al profesorului la

nevoile celor care invata printr-o : (a) a) gama de strategii manageriale si educationale
b) gama de elemente punitive
c) gama de strategii de manipulare si coordonare
78. Printre conditiile de aplicare a pedagogiei diferentiate se numara si: (c) a) desfasurarea

doar a activitatilor frontale
b) studiul individual
c) munca in echipa si informarea permanenta a partenerilor
79. Pentru ca o lectie sa fie organizata in mod real ca o activitate de invatare prin cooperare
este necesara indeplinirea unor conditii fundamentale printre care si: (b)
a) Dispunerea copiilor in banci individuale
b) Crearea unei interdependente pozitive intre membrii grupului
c) Dispunerea bancilor in sir (una in spatele celeilalte)
80.O conditie fundamentala pentru ca o lectie sa fie organizata in mod real ca o activitate
de invatare prin cooperare este crearea unei interdependete pozitive intre membrii
grupului. Aceasta inseamna ca:
membrii grupului trebuie sa constientizeze faptul ca sunt legati unul de altul, in asa fel incat nici unul
nu isi poate indeplini sarcina daca oricare alt membru al grupului nu si-o indeplineste pe a sa
81. Teoria inteligentelor multiple a fost prima data publicata de: (d)

a) Jean Piaget in 1975
b) Wilhelm Wundt in 1878
c) J. Guilford in 1967
d) Howard Gardner in 1983
82. Cele opt inteligente identificate de Howard Gardner sunt: (b)

a. Verbal-matematica, Logico-lingvistica, Vizual-ritmica, Muzical-spatiala, Corporal-expresiva,
Interpersonala, Intrapersonala, Naturalista.
b.Verbala-lingvistica, Matematica-logica, Vizuala-spatiala, Muzical-ritmica, Corporala-kinestezica,
Interpersonala, Intrapersonala, Naturalista.
c. Neuro - lingvistica, Cognitiva, Refractara, Memorie, Cibernetica, Muzical-ritmica, Corporal-
kinestezica, Naturalista
83. Printre oportunitatile de instruire pe care le ofera Teoria inteligentelor multiple se

numara si: (a) a) Cunoasterea profilului de inteligenta al elevilor pentru dezvoltarea potentialului
bio-psihologic al fiecarui elev;
b) Crearea unei dependente pozitive intre membrii grupului
c) Posibilitatea de a preda frontal
84. La ora actuala, se pune in discutie existenta celei de a noua inteligente, inteligenta: (d)
a. refractara
b.kinestezica
c.interpersonala
d. existentiala
e. cibernetica
85. Miclea si Lemeni precizeaza faptul ca in prezent, in literatura de specialitate, se

vehiculeaza trei termeni in legatura cu interventiile de consiliere si orientare in cariera: (c)
a. orientarea profesionala, consiliere psihologica, terapie ocupationala,
b. asistenta educationala, orientarea profesionala, consilierea educatiei.
c. orientarea in cariera, consilierea in cariera si educatia pentru cariera.
86. Conceptul de orientare in cariera: (a) a. este termenul care acopera gama cea mai larga de
activitati, de la informare si evaluare, la consiliere si educatie pentru cariera si devine astfel 'conceptul
umbrela' pentru activitatile din acest domeniu.
b. este o forma de asistenta continua acordata individului in procesul complex de adaptare la mediul
schimbator al muncii; aceasta ajuta individul sa-si descopere interesele sau preferintele pentru o
profesie sau o familie de profesii, sa verifice daca are aptitudinile necesare pentru practicarea cu
succes a respectivei profesii si sa-si evalueze sansele de reusita profesionala.
c. reprezinta o interventie educationala de dezvoltare a deprinderilor si abilitatilor necesare tinerilor
pentru dezvoltarea si managementul propriei cariere.
87. Consilierea carierei apare ca fiind: (b)

a. termenul care acopera gama cea mai larga de activitati, de la informare si evaluare, la consiliere si
educatie pentru cariera si devine astfel 'conceptul umbrela' pentru activitatile din acest domeniu.
b. o forma de asistenta continua acordata individului in procesul complex de adaptare la mediul
c. o interventie educationala de dezvoltare a deprinderilor si abilitatilor necesare tinerilor pentru
dezvoltarea si managementul propriei cariere.
88. Educatia pentru cariera reprezinta: (c)

a. termenul care acopera gama cea mai larga de activitati, de la informare si evaluare, la consiliere si
educatie pentru cariera si devine astfel 'conceptul umbrela' pentru activitatile din acest domeniu.
b. o forma de asistenta continua acordata individului in procesul complex de adaptare la mediul
c. o interventie educationala de dezvoltare a deprinderilor si abilitatilor necesare tinerilor pentru
89. Definitia pentru consilierea carierei, utilizata de OECD, Comisia Europeana si Banca
Mondiala este urmatoarea: (b)
a. Consilierea carierei se refera la serviciile si activitatile care intentioneaza sa manipuleze individul, de
orice varsta si in orice moment al vietii sale, sa faca alegeri in planul educatiei, formarii si ocupatiilor si
sa-si dezvolte propria cariera. Aceste servicii nu ofera date cu privire la cariera in forma tiparita, in
format electronic sau altele, instrumente de evaluare si autoevaluare, interviuri pentru consiliere,
programe de educatie pentru dezvoltarea carierei, pentru a-l ajuta pe individ sa aiba o slaba imagine
de sine, sa fie inconstient de oportunitatile de care poate beneficia si sa nu-si dezvolte deprinderile de
management al carierei, programe de testare, programe de cautare a unui loc de munca si servicii de
tranzitie.
b. Consilierea carierei se refera la serviciile si activitatile care intentioneaza sa asiste individul, de orice
varsta si in orice moment al vietii sale, sa faca alegeri in planul educatiei, formarii si ocupatiilor si sa-si
dezvolte propria cariera. Aceste servicii ofera date cu privire la cariera in forma tiparita, in format
electronic sau altele, instrumente de evaluare si autoevaluare, interviuri pentru consiliere, programe
de educatie pentru dezvoltarea carierei, pentru a-l ajuta pe individ sa aiba o buna imagine de sine, sa
fie constient de oportunitatile de care poate beneficia si sa-si dezvolte deprinderile de management al
carierei, programe de testare, programe de cautare a unui loc de munca si servicii de tranzitie.
90. Principiile consilierii si orientarii profesionale sunt, dupa Erdei: (c)

a. interventii educationale de dezvoltare a deprinderilor si abilitatilor necesare tinerilor pentru
b. un sistem de masuri si actiuni educationale intreprinse de factorii responsabili in vederea sprijinirii
elevului in alegerea unei profesiuni.
c. acele idei generale care determina continutul, organizarea, mijloacele si metodele orientarii si
consilierii profesionale.
91. Printre principiile consilierii si orientarii profesionale identificate de Erdei se numara

si: (b)
a. Orientarea si consilierea profesionala nu este o actiune permanenta, ci este o sarcina rezervata
pentru sfarsitul unui ciclu de invatamant si realizata intr-o etapa scurta.
b. Orientarea si consilierea profesionala este o actiune permanenta, nu este o sarcina rezervata pentru
sfarsitul unui ciclu de invatamant si realizata intr-o etapa scurta.
c. Este o actiune simpla realizata cu succes doar de psihologul scolar.
92. In evolutia orientarii profesionale s-au succedat patru conceptii fundamentale,

delimitate de Javelo si Riccordi. Printre acestea regasim si conceptia caracteriologica. Ea
pune in prim plan: (a) a. interesele profesionale si trasaturile caracteriale hotaratoare pentru reusita
profesionala. Adeptii acestei conceptii considera ca in activitatea de orientare profesionala trasaturile
caracteriale sunt mai importante decat aptitudinile subiectilor. Se pune deci in discutie raportul
aptitudini/ atitudini.
b. interesele economice si trasaturile de baza, hotaratoare pentru reusita profesionala. Adeptii acestei
conceptii considera ca in activitatea de orientare profesionala aptitudinile subiectilor sunt mai
importante decat trasaturile caracteriale. Se pune deci in discutie raportul aptitudini/ atitudini.
c. diagnosticarea insusirilor psihofiziologice individuale.

delimitate de Javelo si Riccordi. Printre acestea regasim si conceptia psihofiziologica si
aptitudinala . Ea pune accentul pe: (b)
a. interesele profesionale si trasaturile caracteriale hotaratoare pentru reusita profesionala. Adeptii
acestei conceptii considera ca in activitatea de orientare profesionala trasaturile caracteriale sunt mai
importante decat aptitudinile subiectilor. Se pune deci in discutie raportul aptitudini/ atitudini.
b. diagnosticarea insusirilor psihofiziologice individuale (vaz, auz, timp de reactie etc.) si a
aptitudinilor, neglijand o serie de aspecte si variabile ale personalitatii (cum ar fi trasaturile de vointa
si caracter, interese, atitudini etc.
c. sustinerea ideii necesitatii pregatirii elevului in vederea optiunilor sale viitoare si concepe orientarea
profesionala ca un proces educativ indelungat, care urmareste realizarea unui echilibru dinamic intre
aspiratiile si posibilitatile individului, cerintele profesiunilor si nevoile societatii.

delimitate de Javelo si Riccordi. Printre acestea regasim si conceptia clinica sau dinamica .
Ea subliniaza urmatoarele: (a) a. interesele profesionale si trasaturile caracteriale sunt hotaratoare
pentru reusita profesionala.
b. sustinerea ideii necesitatii pregatirii elevului in vederea optiunilor sale viitoare si concepe orientarea
c. diagnosticarea insusirilor psihofiziologice individuale (vaz, auz, timp de reactie etc.) si a aptitudinilor
este primordiala, neglijand o serie de aspecte si variabile ale personalitatii (cum ar fi trasaturile de
vointa si caracter, interese, atitudini etc.).
d. in procesul orientarii profesionale preocuparile trebuie centrate pe investigarea intereselor si
inclinatiilor individului, pe dezvaluirea tendintelor de evolutie ale personalitatii sale. Lipsa acestor
variabile ale personalitatii ar genera fenomenul de inadaptare profesionala si insatisfactie in munca.

delimitate de Javelo si Riccordi. Printre acestea regasim si conceptia psihopedagogica
educativa (formativa). Esenta acestei conceptii consta in: (b)
a. interesele profesionale si trasaturile caracteriale sunt hotaratoare pentru reusita profesionala.
b. sustinerea ideii necesitatii pregatirii elevului in vederea optiunilor sale viitoare si concepe orientarea
c. diagnosticarea insusirilor psihofiziologice individuale (vaz, auz, timp de reactie etc.) si a aptitudinilor
este primordiala, neglijand o serie de aspecte si variabile ale personalitatii (cum ar fi trasaturile de
vointa si caracter, interese, atitudini etc.).
d. in procesul orientarii profesionale preocuparile trebuie centrate pe investigarea intereselor si
inclinatiilor individului, pe dezvaluirea tendintelor de evolutie ale personalitatii sale
96. O clasificare des citata a functiilor orientarii si consilierii profesionale este cea elaborata
de Salade si Dragan, care disting patru functii: (c)
a. Functia exploratorie, functia psihosociala, functia preventiva, functia diagnostica.
b. Functia sociala, functia morala, functia economica, functia evaluativa.
c. Functia investigativa, functia informativa, functia formativa/ educativa, functia de integrare socio-
profesionala
97. Functia investigativa se realizeaza prin: (a) a. ansamblul de activitati sistematice realizate cu

scopul de a obtine date cu privire la structurile de personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste
cerintele diverselor profesii.
b. realizarea unor actiuni care sa duca la formularea unor optiuni profesionale adecvate si realiste.
c. verificarea succesului activitatii de consiliere
98. Functia formativa/ educativa consta in: (b)

a. ansamblul de activitati sistematice realizate cu scopul de a obtine date cu privire la structurile de
personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste cerintele diverselor profesii.
99. Functia informativa se realizeaza de catre consilier (de obicei) si se refera la: (d)
a. ansamblul de activitati sistematice realizate cu scopul de a obtine date cu privire la structurile de
personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste cerintele diverselor profesii.
d. cerintele diverselor scoli / profesii; cerintele sociale, structura propriei personalitati.
100. Functia de integrare socio- profesionala (socotita de unii drept principiu): (c)

a. se realizeaza prin ansamblul de activitati sistematice realizate cu scopul de a obtine date cu privire
la structurile de personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste cerintele diverselor profesii.
b. presupune realizarea unor actiuni care sa duca la formularea unor optiuni profesionale adecvate si
realiste.
c. este ultima etapa a pregatirii si totodata o modalitate de verificare a succesului acestei pregatiri.
d. se refera la cerintele diverselor scoli / profesii; cerintele sociale, structura propriei personalitati.
101. Factorii implicati in consilierea si orientarea profesionala pot fi grupati in doua

categorii (dupa Erdei): (a) a. factori psihosociali si factori individuali
b. factori familiari si factori sociali
c. factori ce tin de piata fortei de munca si factori educationali
102. Printre factori psihosociali implicati in consilierea si orientarea profesionala

regasim: (c)
a. nivelul aptitudinal
b.trasaturile dominante de personalitate
c. familia (parinti, rude); grupul de prieteni; 'moda profesiunilor' si prejudecatile legate de unele
profesiuni
103. Printre factorii individuali implicati in consilierea si orientarea profesionala

regasim (a) a. nivelul intelectual
b. 'moda profesiunilor' si prejudecatile legate de unele profesiuni
c. familia (parinti, rude); grupul de prieteni.
104.Autocunoasterea reprezinta o componenta esentiala in procesul de planificare a

carierei si constituie de cele mai multe ori:
primul pas in acest proces (planificarea carierei)
105.Cele mai relevante informatii despre sine pentru planificarea carierei sunt:
interesele, valorile, aptitudinile, personalitatea
106.Interesele sunt definite in Marele dictionar al Psihologiei Larousse ca variabile ipotetice

care explica:
dispozitia pozitiva mai mult sau mai putin intensa a indivizilor fata de diverse obiecte din mediu, ca si
dispozitiile lor fata de activitati, profesii si diferite domenii ale cunoasterii
107.Cea mai simpla modalitate de a grupa si identifica tipurile de interese este:
modelul hexagonal a lui Holland (1979)
108. Cele sase tipuri de interese identificate prin modelul hexagonal a lui Holland sunt:
interesele realiste (R), interesele investigative(I), interesele artistice(A), interesele sociale(S),

interesele antreprenoriale(E), interese de tip conventional(C)
Interesele realiste (R) se manifesta prin:
tendinta de a se indrepta spre activitati care presupun manipularea obiectelor, masinilor si

instrumentelor
Interesele investigative(I) presupun:
-o atractie spre cercetare, investigare sub diverse forme si in cele mai diverse domenii
Interesele artistice (A) se manifesta prin:
atractie spre activitatile mai putin structurate, care presupun o rezolvare creativa si ofera posibilitatea
de autoexpresie
Interesele sociale (S) implica:

-orientarea spre activitati care necesita relationare interpersonala
Interesele antreprenoriale (E)se manifesta prin:
- preferinta pentru activitati care permit initiative si posibilitate de coordonare a propriei activitati sau
activitatii unui grup
Interese de tip conventional (C) se manifesta prin:
-presupun preferinta pentru activitati care necesita manipularea sistematica si ordonata a unor date
sau obiecte intr-un cadru bine organizat si definit
115.Valorile reprezinta:
convingerile bazale ale unei persoane referitor la ceea ce este important in viata, in relatiile
interpersonale si in munca
116.Valorile intrinseci reprezinta:
acele convingeri care motiveaza comportamentul persoanei, independent de o recompensa externa:

autonomia, competenta profesionala, exprimarea creativitatii etc
117.Valorile extrinseci reprezinta:
recompensele externe care pot fi obtinute in urma unei activitati:prestigiu, statut, avantaje financiare,
securitate, relatii de munca satisfacatoare
118.Aptitudinea reprezinta:
potentialul unei persoane de a invata si a obtine performanta intr-un anumit domeniu
119.Printre abilitatile si deprinderile transferabile se numara si:
-abilitati de comunicare, abilitati interpersonale, abilitati de planificare si rezolvare de

probleme, abilitati de utilizare a tehnologiilor informative, abilitati de investigare si manipulare a
datelor, abilitati fizice
120. Ancheta sociologica ca metoda de cercetare in psihologia educatiei se distinge de alte

tipuri de cercetari concrete (de teren sau empirice) prin: (b)
a. utilzarea focus grupurilor
b. utilizarea chestionarului si a interviului pentru obtinerea informatiilor de care avem nevoie.
c. utilizarea sondajului de opinie
d. utilizarea studiilor de caz
121. Ancheta sociologica ca metoda de cercetare in psihologia educatiei are drept scop: (c)
a. observarea si masurarea efectelor manipularii unei variabile independente asupra variabilei
dependente intr-o situatie in care actiunea altor factori (prezenti efectiv, dar straini studiului) este
redusa la minimum
b. o inventariere a realitatii psihice concretizate in vorbire, actiune, expresii emotionale etc.;
c. cunoasterea aspectelor subiective, dar si a celor obiective (conditiile in care locuieste copilul,
numarul membrilor familiei etc.).
122. Chestionarul este dupa S. Chelcea,: (b)

a. o tehnica de observare si masurare a efectelor manipularii unei variabile independente asupra
variabilei dependente intr-o situatia in care actiunea altor factori (prezenti efectiv, dar straini studiului)
este redusa la minimum.
b. o tehnica de cercetare si totodata un instrument de cercetare care consta dintr-un ansamblul de
intrebari si imagini grafice cu functii de stimul in declansarea unor raspunsuri inregistrate in scris pe
baza carora putem verifica o ipoteza sau descrie sistematic o unitate sociala.
c. o tehnica de colectare a datelor prin interactiunea dintre membrii grupului referitoare la o problema
stabilita de cercetator.
123. Chestionarul este des folosit in contextul scolar: (a) a. ca mijloc de evaluare atat a elevilor
cat si a profesorilor (initiala, formativa, sumativa), in relatiile cu parintii pentru a afla cat mai exact
care este starea de fapt a lucrurilor intr-o anumita problematica etc.
b. ca mijloc punitiv atat pentru elevi cat si pentru profesori
c. ca mijloc de manipulare intr-o situatie bine definita.
124. Experimentul a fost definit de L. Festinger ca fiind: (c)

a. un mijloc de evaluare atat a elevilor cat si a profesorilor (initiala, formativa, sumativa) in relatiile cu
parintii pentru a afla cat mai exact care este starea de fapt a lucrurilor intr-o anumita problematica
etc.
b. o tehnica de cercetare si totodata un instrument de cercetare care consta dintr-un ansamblul de
intrebari si imagini grafice cu functii de stimul in declansarea unor raspunsuri inregistrate in scris pe
baza carora putem verifica o ipoteza sau descrie sistematic o unitate sociala.
c. observarea si masurarea efectelor manipularii unei variabile independente asupra variabilei
dependente intr-o situatia in care actiunea altor factori (prezenti efectiv, dar straini studiului) este
redusa la minimum.
125. Dupa gradul de interventie al cercetatorului avem urmatoarele tipuri de

experiment: (b)
a. experiment psiho-pedagogic, experiment tip Guttman
b. experiment natural, experiment artificial
c. experiment natural, experiment de laborator, experiment psiho-pedagogic
126. Dupa locul unde se organizeaza si se desfasoara (mijloacele implicate) avem

urmatoarele tipuri de experiment: (a) a.experiment natural, experiment de laborator, experiment
psiho-pedagogic
b. experiment natural, experiment artificial
c. experiment tip Thorndike, experiment tip Solomon
127. Un document (in cadrul studiului documentelor sociale cifrice) este, dupa S.
Chelcea: (b)
a.o variabila stimul (independenta).
b. orice obiect sau text care ofera o informatie, ne arata ceva.
c. un parametru neurovegetativ.
128. Observatia isi propune: (c)

a. o analiza aprofundata a unui singur caz (o persoana, un grup sau a unui eveniment).
b. obtinerea prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in
vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socio-umane;
c. o inventariere a realitatii psihice concretizate in vorbire, actiune, expresii emotionale etc.;
d. colectarea datelor prin interactiunea dintre membrii grupului referitoare la o problema stabilita de
cercetator
129. Studiul de caz permite: (a) a. o analiza aprofundata a unui singur caz (o persoana, un grup
sau a unui eveniment).
b. obtinerea prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in
vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socio-umane;
cercetator.
130. Convorbirea sau interviul este: (c)
b. tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane
in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socio-umane;
cercetator.
131. Focus-grupul este: (c)

b. tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane
in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socio-umane;
c. tehnica de colectare a datelor prin interactiunea dintre membrii grupului referitoare la o problema
stabilita de cercetator.
132. Folosirea metodologiei stiintifice in cadrul abordarilor de psihologia educatiei este o

premisa importanta in depasirea unor dificultati majore intampinate in munca educationala,
printre care se numara si: (b)
a. teritorialitea si spatiul personal.
b. efectele reale ale unui demers instructiv-educativ
c. schimbarea judecatilor de valoare vehiculate in cadrul mediilor economice.
133.Imaginea este lesne de inteles si constituie cal mai veridic si accesibil mijloc de
comunicare pentru ca e capabil sa transmita:
semnale paralingvistice cu o codificare ce tine de formele primare ale existentei fiintei umane.
134.Cercetarile au mai evidentiat faptul ca tinerii gasesc distractiv si sunt incantati sa imite
personajele violente de la TV. Ei imita modele de comportament asa cum sunt prezentate,
descrise in filme sau alte emisiuni de pe micul ecran. Copiii se comporta astfel, deoarece:
ideile care le sunt prezentate la tv sunt mult mai atractive decat acelea pe care privitorul le poate
gandi el insusi.
135.Cercetarile au aratat ca toate formele de violenta vazute pe micul ecran au cel putin
trei efecte posibile asupra celor mici:
copiii pot deveni mai putin sensibili la durerea si suferinta altora; copiii pot deveni mai tematori fata de
lumea din jurul lor; copiii pot fi mai predispusi in a se comporta intr-un mod agresiv sau periculos fata
de ceilalti
136, 137, 138, 139. Adultii -parintii in mod special-pot limita unele dintre efectele nocive
ale emisiunilor TV asupra copiilor lor. Pentru aceasta specialistii in domeniu formuleaza
anumite recomandari printre care si urmatoarea: parintii trebuie sa cantareasca volumul de
violenta prezentat in emisiunea pe care copilul obisnuieste sa o urmareasca; parintii trebuie sa
vizioneze impreuna cu copilul si sa discute cu acesta despre violenta vazuta in filme, despre modul
cum apare si cat de dureroasa este; trebuie explicat copiilor ca televiziunea foloseste cascadori,
trucaje, aparate performante de filmare si inregistrare, secvente de poveste pentru a crea fantezia;
copilul trebuie rugat sa compare ceea ce a vazut in emisiunea de la televizor cu evenimente pe care le
stie sau despre care a citit sau a studiat la scoala; reducerea timpului petrecut de copil in fata
televizorului stabilindu-se o limita saptamanala a vizionarilor; trebuie sa fie incurajat sa citeasca carti
educative, potrivite varstei lui, sa asculte muzica buna, sa vorbeasca cu adultii despre munca lor; este
contraindicata plasarea televizorului in camera copilului etc.
140.Parintii trebuie sa fie atenti la anumite simptome pe care copilul le poate manifesta ca
urmare a vizionarii excesive:
depune mai putin efort in munca pentru scoala, are mai putine abilitati, se joaca mai putin cu
prietenii, are mai putine hobb-yuri si este mai predispus la supraponderalitate.
141. Domeniul managementului clasei de elevi este (dupa Romita Iucu): (b)

a. un domeniu de cercetare in stiintele educatiei care studiaza atat invatarea in cadrul institutiilor de
invatamant cat si cea realizata in mediul social.
b. un domeniu de cercetare in stiintele educatiei care studiaza atat perspectivele teoretice de abordare
ale clasei de elevi cat si structurile dimensional-practice ale acesteia in scopul facilitarii interventiilor
cadrelor didactice in situatiile educationale concrete.
c. un domeniu de cercetare in stiintele educatiei care studiaza atat rezolvarea problemelor
comportamentale, cat si tehnici de neuroprogramare lingvistica.
142. Dimensiunile managementului clasei descrise de Romita Iucu sunt: (c)

a. Dimensiunea economica; Dimensiunea terapeutica; Dimensiunea psihosociala; Dimensiunea
persuasiva; Dimensiunea ocupationala; Dimensiunea creatoare.
b. Dimensiunea ergonomica; Dimensiunea sociologica; Dimensiunea mnezica; Dimensiunea punitiva;
Dimensiunea operationala; Dimensiunea volitiva.
c. Dimensiunea ergonomica; Dimensiunea psihologica; Dimensiunea sociala; Dimensiunea normativa;
Dimensiunea operationala; Dimensiunea inovatoare
143. Dimensiunea ergonomica a mangementului clasei de elevi vizeaza si: (b)

a. cunoasterea, respectarea si explorarea particularitatilor individuale ale elevilor;
b. vizibilitatea: stimularea unei dinamici a pozitiilor ocupate in banci de elevi; c. clasa ca grup social;
d. norme explicite; implicite; conflictul normativ.
144. Dimensiunea psihologica a mangementului clasei de elevi vizeaza si: (c)

a. clasa ca grup social;
b. vizibilitatea: stimularea unei dinamici a pozitiilor ocupate in banci de elevi;
c. capacitatea de munca a elevilor; capacitatea de invatare - resurse intelectuale, resurse reglatorii,
resurse comportamentale;
d. norme explicite; implicite; conflictul normativ.
145. Dimensiunea sociala a mangementului clasei de elevi vizeaza si: (d)

a. capacitatea de munca a elevilor; capacitatea de invatare - resurse intelectuale, resurse reglatorii,
resurse comportamentale
b. normele explicite; implicite; conflictul normativ;
c. vizibilitatea: stimularea unei dinamici a pozitiilor ocupate in banci de elevi
d. clasa ca grup social; structura informatiei sociale.
146. Dimensiunea normativa a a mangementului clasei de elevi vizeaza: (a) a. norme

explicite; implicite; conflictul normativ;
b. amenajarea salii de clasa: promovarea unor valori instrumentale si a unor valori expresive
(sloganuri, simboluri, ceremonii etc.);
c. capacitatea de munca a elevilor: capacitatea de invatare - resurse intelectuale, resurse reglatorii,
resurse comportamentale;
d. clasa ca grup social; structura informatiei sociale.
147. Dimensiunea operationala a clasei de elevi vizeaza: (c)

a. norme explicite; implicite; conflictul normativ;
c. proceduri si strategii de interventie ale cadrului didactic; conformare si complianta
148. Dimensiunea inovatoare a clasei de elevi vizeaza: (d)

a. norme explicite; implicite; conflictul normativ;
c. proceduri si strategii de interventie ale cadrului didactic; conformare si complianta
d. schimbarea - presupune un set de corective aduse actiunii educationale
149.Capacitatea de munca a elevilor este definita de F.Voiculescu ca:
potentialul energetic si functional, fizic si psihic, de care trebuie sa dispuna individul uman pentru a
desfasura la nivel optim de intensitate, ritm si eficienta o activitate data
150. Din noiembrie 2005 asistenta educationala din Romania este acordata prin intermediul
unei noi structuri sub umbrela careia au fost reunite institutii sau servicii existente si
anterior acestei date, dar care functionau individual. Aceasta structura se numeste: (c)
a. Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica
b. Casa de Cultura si Educatie
c. Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala
d.Consiliul Judetean
151. Centrele Judetene de Resurse si Asistenta Educationala s-au infiintat din noiembrie

2005 in fiecare judet, reprezentand o noua institutie de invatamant specializata in: (b)
a. oferirea, coordonarea si monitorizarea de servicii educationale specifice acordate exclusiv
copiilor/elevilor pentru a asigura tuturor accesul la o educatie de calitate, precum si asistenta necesara
in acest sens
b. oferirea, coordonarea si monitorizarea de servicii educationale specifice acordate copiilor/elevilor,
cadrelor didactice, parintilor si membrilor comunitatii pentru a asigura tuturor accesul la o educatie de
calitate, precum si asistenta necesara in acest sens.
c. oferirea, coordonarea si monitorizarea de servicii educationale specifice acordate cadrelor didactice
si parintilor pentru a asigura o educatie de calitate, precum si asistenta necesara in acest sens
152. Centrele Judetene de Resurse si Asistenta Educationala s-au infiintat din

noiembrie 2005 in fiecare judet. Printre serviciile care pot fii dezvoltate de acestea
sunt si urmatoarele: (a) a. servicii de consiliere psihopedagogica si orientare scolara si profesionala,
prin Centrele Judetene si Cabinetele de Asistenta Psihopedagogica;
b. servicii de mediere si angajare a fortei de munca;
c. servicii pentru someri.
153, 154. Centrele Judetene de Resurse si Asistenta Educationala s-au infiintat din
noiembrie 2005 in fiecare judet. Printre serviciile care pot fi dezvoltate de acestea sunt si
urmatoarele: servicii de consiliere psihopedagocica si orientare scolara si profesionala, prin centrele
judetene si cabinetele de asistent[ psihopedagogica; servicii de terapie a tulburarilor de limbaj, prin
centrele si cabinetele logopedice interscolare; servicii de sprijin pentru copii cu cerinte educative
speciale integrati in unitatile de invatamant de masa, prin Centrele scolare pentru educatie
incluziva;servicii de mediere scolara, prin mediatorii scolari; servicii complexe de educatie pentru copiii
cu deficiente, prin centrele scolare pentru educatie incluziva; servicii de informare si consiliere pentru
cadre didactice, copii, parinti, alti membri ai comunitatii; servicii de orientare a formarii initiale si
continue prin parteneriatecu institutiile abilitate sa ofere formare initiala si continua; servicii de terapii
specifice oferite prin centrele judetene si cabinetele de asistenta psihopedagogica si prin centrele
scolare pentru educatie incluziva.
155.Cabinetele de asistenta psihopedagogica care functioneaza in unitati de invatamant

preunivarsitar asigura asistenta psihopedagogica unui numar de:
800 elevi sau 400 de prescolari

156.Norma didactica a personalului didactic din Centrul Judetean de Asistenta
Psihopedagogica cuprinde un numar de:
40 de ore repartizate saptamanal
157. Beneficiarii serviciilor Centrele Judetene de Resurse si Asistenta Educationala

care s-au infiintat din noiembrie 2005 in fiecare judet sunt (b)
a. exclusiv elevi cuprinsi in sistemul de invatamant public.
b. copii, elevi, tineri; parinti sau apartinatori legali ai copiilor; personalul angajat in unitatile de
invatamant sau in alte institutii care actioneaza in domeniul problematicii copiilor; studenti; membrii
comunitatii locale.
c. copii, elevi, tineri; parinti sau apartinatori legali ai copiilor cuprinsi doar in sistemul privat de
educatie.
Întrebuinţarea unui cod restrâns sau a unui cod elaborat depinde de trăsăturile psihologice ale
locutorului şi de accesul acestuia la poziţii sociale şi la sisteme de roluri care implică un tip de vorbire
sau altul.
Select one:
True
False
Feedback
The correct answer is 'False'.
Question 2
Incorrect
Mark 0.00 out of 1.00
Flag question
Question text
Stilurile parental autoritar descris de D. Baumrind are următoarele caracteristici:
Select one:
a. un nivel înalt al controlului şi o slabă susţinere a activităţii copilului
b. un nivel înalt al controlului şi o puternică susţinere a activităţii copilului

c. părinţii formulează reguli de conduită şi discută cu copiii raţiunile pentru care trebuie respectate
Feedback
Răspunsul dumneavoastră este incorect.
The correct answer is: un nivel înalt al controlului şi o slabă susţinere a activităţii copilului
Question 3
Correct
Flag question
Question text
Teoria handicapului sociocultural susţine că inegalităţile socioculturale reprezintă cauza majoră a
diferenţierii traiectoriei şcolare.
Select one:
True
False
Adaptarea şcolară înseamnă:
Select one or more:
a. realizarea sarcinilor şcolare
b. relaţia şcolii cu familia
c. capacitatea de relaţionare cu grupul şcolar

d. interiorizarea unor norme şcolare şi valori sociale acceptate
Feedback
Răspunsul dumneavoastră este parțial corect.
You have correctly selected 1.
The correct answers are: realizarea sarcinilor şcolare, capacitatea de relaţionare cu grupul
şcolar, interiorizarea unor norme şcolare şi valori sociale acceptate
Question 2
Correct
Flag question
Question text
Evaluarea potenţialului de învăţare urmăreşte să surprindă ceea ce ştie un subiect.
Select one:
True
False
Feedback
Question 3
Correct
Flag question
Question text
Învăţarea mediată înseamnă:
Select one or more:
a. profesorul facilitează elevilor abordarea situaţiilor problemă
b. un proces de interacţiune între un subiect în formare şi un adult competent

c. măsurarea nivelului de dezvoltare a funcţiilor cognitive
Feedback
Răspunsul dumneavoastră este corect.
The correct answers are: un proces de interacţiune între un subiect în formare şi un adult
competent, profesorul facilitează elevilor abordarea situaţiilor problemă
Factorii care pot genera expectanţe (înalte sau scăzute) ale profesorului faţă de elev sunt:
Select one or more:
a. cunoaşterea performanţelor anterioare ale elevilor

b. concepţia despre sine a profesorului
c. atitudinea profesorului faţă de elev
d. situaţia social-economică a elevului
e. informaţiile referitoare la statutul şcolar al elevilor
Feedback
The correct answers are: cunoaşterea performanţelor anterioare ale elevilor, informaţiile referitoare
la statutul şcolar al elevilor, situaţia social-economică a elevului
Question 2
Correct
Flag question
Question text
Stilul de conducere laissez-faire se caracterizează prin următoarele comportamente:
Select one or more:
a. liderul distribuie aprecieri (critici şi laude) într-o manieră personală fără a face cunoscute copiilor
criteriile de evaluare
b. liderul este obligat să justifice aprecierile pe care le face asupra realizărilor individuale sau de grup
c. liderul ia minimum de iniţiative posibile şi face minimum de sugestii
d. liderul nu se amestecă în activitatea grupului

e. liderul caută să fie un membru obişnuit al grupului, fără a lua asupra lui prea multe sarcini
Feedback
The correct answers are: liderul nu se amestecă în activitatea grupului, liderul ia minimum de
iniţiative posibile şi face minimum de sugestii
Question 3
Correct
Flag question
Question text
Expectanţele înalte ale unui profesor faţă de un elev se exprimă prin:
Select one or more:
a. contacte mai rare
b. atenţie sporită acordată elevului
c. feed-back-uri stimulative
d. atitudine critică
e. solicitări şi schimburi verbale frecvente
Feedback
The correct answers are: atenţie sporită acordată elevului, solicitări şi schimburi verbale
frecvente, feed-back-uri stimulative
Competiţia în clasa şcolară generează următoarele efecte:
Select one or more:
a. interacţiunea dintre elevi este ridicată
b. teama de eşec este scăzută
c. elevii îşi pot aprecia mai realist propriile capacităţi
d. subiecţii depun eforturi mai mari în realizarea sarcinii şcolare

e. creşte numărul comportamentelor agresive, ostile
Feedback
You have selected too many options.
The correct answers are: subiecţii depun eforturi mai mari în realizarea sarcinii şcolare, creşte
numărul comportamentelor agresive, ostile, elevii îşi pot aprecia mai realist propriile capacităţi
Question 2
Correct
Flag question
Question text
Cooperarea în clasa şcolară generează următoarele efecte
Select one or more:
a. interacţiunea dintre elevi este ridicată
b. se dezvoltă sentimentele mutuale de simpatie şi prietenie
c. elevii slabi pot să contribuie la obţinerea unor rezultate bune de către grup.
d. climatul este destins, lipsit de tensiuni

e. teama de eşec este ridicată
Feedback
The correct answers are: se dezvoltă sentimentele mutuale de simpatie şi prietenie, interacţiunea
dintre elevi este ridicată, climatul este destins, lipsit de tensiuni, elevii slabi pot să contribuie la
obţinerea unor rezultate bune de către grup.
Question 3
Correct
Flag question
Question text
Psihogrupul sau grupul afiliativ presupune asocierea membrilor pentru plăcerea de a fi împreună,
pentru satisfacerea nevoii de afecţiune.
Select one:
True
False
Feedback
The correct answer is 'True'.
n concepţia lui R. Viau, percepţiile specifice contextului şcolar, care constituie cele mai importante
surse ale motivaţiei, sunt:
Select one or more:
a. percepţia controlului pe care elevul crede că-l exercită asupra unei activităţi
b. percepţia asupra tipului de atribuire
c. percepţia elevului asupra valorii unei activităţi

d. percepţia elevului asupra dificultăţii unei activităţi
e. percepţia asupra competenţei sale de a îndeplini acea activitate
Feedback
The correct answers are: percepţia elevului asupra valorii unei activităţi, percepţia asupra
competenţei sale de a îndeplini acea activitate, percepţia controlului pe care elevul crede că-l exercită
asupra unei activităţi
Question 2
Correct
Flag question
Question text
Amotivaţia desemnează absenţa oricărei forme a motivaţiei. Individul caracterizat prin această stare
nu stabileşte nici o legătură între rezultate şi acţiunile desfăşurate, iar nivelul impulsului
motivaţional este extrem de scăzut.
Select one:
True
False
Feedback
Question 3
Incorrect
Flag question
Question text
Care dintre motivele de mai jos reprezintă o motivaţie intrinsecă pentru învăţare?
Select one:
a. trebuinţa de stimă şi statut social
b. interesul pentru un domeniu de cunoaştere
c. ambiţia de a deveni un bun profesionist în viaţă

d. dorinţa de afiliere
Feedback
The correct answer is: interesul pentru un domeniu de cunoaştere
Sistemul lui Maslow presupune o ordine de prioritate, în sensul că o trebuinţă superioară nu se
exprimă decât atunci când au fost satisfăcute, măcar parţial, trebuinţele de nivel imediat inferior.
Select one:
True
False
Feedback
Question 2
Correct
Flag question
Question text
Vârsta şi trăsăturile de personalitate pot determina modificări în ceea ce priveşte priorităţile
motivaţionale. Pentru tineri, trebuinţa de realizare este foarte importantă şi se dezvoltă mai mult, în
timp ce trebuinţa de preţuire rămâne mai slab exprimată.
Select one:
True
False
Feedback
Question 3
Correct
Flag question
Question text
Un elev care pune nota primită pe seama dificultăţii sarcinii, face o atribuire:
Select one:
a. externă şi stabilă
b. internă şi instabilă
c. internă şi stabilă
d. externă şi instabilă
Feedback
The correct answer is: externă şi stabilă
Potrivit lui Forgus I.M. Craik şi Robert S. Lockhart, nivelurile de procesare a informaţiilor sunt:
Select one or more:
a. nivelul semantic
b. nivelul procedural
c. nivelul fonologic
d. nivelul declarativ
e. nivelul perceptiv
Feedback
The correct answers are: nivelul perceptiv, nivelul fonologic, nivelul semantic
Question 2
Partially correct
Flag question
Question text
Memoria de scurtă durată se caracterizează prin:
Select one or more:
a. durata păstrării informaţiilor poate fi prelungită prin repetiţie elaborativă
b. volumul este de 7+/-2 elemente
c. durată limitată a păstrării informaţiilor

d. informaţiile sunt codate preponderent semantic
e. se mai numeşte şi memorie operaţională sau memorie de lucru
Feedback
The correct answers are: durată limitată a păstrării informaţiilor, volumul este de 7+/-2 elemente, se
mai numeşte şi memorie operaţională sau memorie de lucru
Question 3
Incorrect
Flag question
Question text
Potrivit modelului ACT elaborat de J.R. Anderson, cel ce învaţă trebuie să primească mai întâi o
sumă de informaţii şi instrucţiuni care vor constitui sursa pentru achiziţia procedurilor ori a
strategiilor de rezolvare a problemelor.
Select one:
True
False
Feedback
Zona proximei dezvoltări se defineşte ca: „Distanţa dintre nivelul actual de dezvoltare, în care
copilul poate rezolva o problemă în mod independent şi nivelul potenţial de dezvoltare, în care
copilul poate rezolva o problemă asistat de un adult sau lucrând în colaborare cu alţi copii care ştiu
mai mult”
Select one:
True
False
Feedback
Question 2
Correct
Flag question
Question text
Conflictul sociocognitiv integrează următoarele conflicte:
Select one or more:
a. un conflict perceptiv
b. un conflict interindividual
c. un conflict intraindividual

d. un conflict verbal
Feedback
The correct answers are: un conflict interindividual , un conflict intraindividual
Question 3
Incorrect
Flag question
Question text
Care sunt diferenţele dintre Şcoala de la Geneva şi L.S. Vîgotski în privinţa modului de conceperea
interacţiunii cu celălalt?
Select one:
a. ambele propun interacţiuni simetrice

b. Şcoala de la Geneva propune o interacţiune simetrică, iar L.S. Vîgotski propune o interacţiune
asimetrică
c. ambele propun interacţiuni asimetrice
d. Şcoala de la Geneva propune o interacţiune asimetrică, iar L.S. Vîgotski propune o interacţiune
simetrică
Feedback
The correct answer is: Şcoala de la Geneva propune o interacţiune simetrică, iar L.S. Vîgotski
propune o interacţiune asimetrică
În psihologie, perspectiva constructivistă asupra învăţării vine ca o aprofundare a cognitivismului
căci duce mai departe ideea construirii cunoaşterii prin resursele interne ale individului.
Select one:
True
False
Feedback
Question 2
Correct
Flag question
Question text
Asimilarea este procesul mental prin care individul îşi modifică schemele existente în funcţie de
caracteristicile noii situaţii, adaptând astfel modurile anterioare de gândire la informaţia nouă.
Select one:
True
False
Feedback
Question 3
Incorrect
Flag question
Question text
Centrarea – implică orientarea către 2-3 trăsături ale situaţiei şi ignorarea celorlalte, indiferent de
relevanţa lor.
Select one:
True
False
Feedback
Question 4
Correct
Flag question
Question text
Reversibilitatea gândirii este o achiziţie a stadiului:
Select one:
a. preoperaţional
b. operaţiilor formale
c. senzoriomotor
d. operaţiilor concrete
Feedback
The correct answer is: operaţiilor concrete
Care sunt paşii corecţi ce trebuie parcurşi pentru modificarea comportamentelor indezirabile ale
elevilor:
Select one or more:
a. identificarea întăririlor ce susţin comportamentul nedorit
b. aplicarea întăririlor semnificative pentru comportamentul dezirabil

c. specificarea atât a comportamentului indezirabil care urmează să fie redus la minimum sau înlăturat
cât şi a comportamentului dezirabil care îi va lua locul

d. administrarea întăririlor pentru comportamentul nedorit
e. identificarea întăririlor ce susţin comportamentul dezirabil
Feedback
The correct answers are: specificarea atât a comportamentului indezirabil care urmează să fie redus
la minimum sau înlăturat cât şi a comportamentului dezirabil care îi va lua locul, identificarea
întăririlor ce susţin comportamentul nedorit, identificarea întăririlor ce susţin comportamentul
dezirabil, aplicarea întăririlor semnificative pentru comportamentul dezirabil
Question 2
Incorrect
Flag question
Question text
Întărirea trebuie să fie cât mai îndepărtată de comportamentul ţintă. Elevul trebuie conştientizat că
întărirea este o consecinţă a comportamentului său.
Select one:
True
False
Feedback
Question 3
Correct
Flag question
Question text
Comportamentul aşteptat trebuie să fie întărit cât de des posibil, în timp ce contrariul său,
comportamentul indezirabil, nu trebuie să aibă nici un beneficiu.
Select one:
True
False
Feedback
Una dintre regulile condiţionării este:
Select one:
a. stimulul condiţionat trebuie să preceadă stimulul necondiţionat
b. stimulul condiţionat trebuie să fie prezentat simultan cu stimulul necondiţionat
c. stimulul condiţionat trebuie să succeadă stimulului necondiţionat
Feedback
The correct answer is: stimulul condiţionat trebuie să preceadă stimulul necondiţionat
Question 2
Incorrect
Flag question
Question text
Generalizarea – indică apariţia RC (reacţiei condiţionate) şi la stimuli diferiţi de stimulul original.
Select one:
True
False
Feedback
Question 3
Correct
Flag question
Question text
E. Thorndike a formulat următoarele legi ale învăţării:
Select one or more:
a. legea generalizării
b. legea efectului
c. legea exerciţiului
d. legea discriminării
Feedback
The correct answers are: legea efectului, legea exerciţiului
Question 4
Correct
Flag question
Question text
Întărirea este procesul prin care introducerea unui anumit stimul sau eliminarea unui stimul dintr-o
situaţie scade probabilitatea apariţiei unui comportament.
Select one:
True
False
Feedback
Pentru Robert Gagné învăţarea reprezintă „acea modificare a dispoziţiei sau a capacităţii umane

care poate fi menţinută şi care nu poate fi atribuită procesului de creştere”.
Select one:
True
False
Feedback
Question 2
Partially correct
Flag question
Question text
Pentru a vorbi de învăţare, trebuie îndeplinite trei condiţii:
Select one or more:
a. sa existe o schimbare în comportament
b. schimbarea să fie rezultat al maturizării organismului

c. schimbarea să se producă la fel la mai mulţi indivizi
d. schimbarea să fie rezultat al experienţei individuale

e. schimbarea trebuie să fie de scurtă durată
f. schimbarea trebuie să fie de lungă durată
Feedback
The correct answers are: sa existe o schimbare în comportament, schimbarea să fie rezultat al
experienţei individuale, schimbarea trebuie să fie de lungă durată
Question 3
Correct
Flag question
Question text
Învăţarea asociativă este cea care presupune învăţarea relaţiilor dintre evenimente.
Select one:
True
False
Feedback

Psihologia Educatiei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Educatiei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Procesul educatiei presupune existenta unor agenti umani, respectiv

raspuns: educatorul si educatul.

2. Cand ne referim la educatie, vorbim de procesul de …………….. a individului in

3. Psihologia educatiei studiaza:

4. Psihologia educatiei se afla in conexiune cu:

raspuns : psihopedagogia speciala, psihologia sociala ,psihologia varstelor

5. Printre metodele cele mai frecvent utilizate de psihologia educatiei enumeram

raspuns: introspectia, observatia psihopedagogica, experimentul psihopedagogic,

7. In conceptia lui J.Fr.Herbart, pedagogia depindea de:

raspuns: de filosofia practica (etica) si psihologie

raspuns: stiinta copilului

raspuns: Johann Feriedrich Herbart

predarea noilor informatii in pasi mici

evidentierea ideilor principale

raspuns: guvernarea , invatamantul educativ, educatia morala.

12. Primul laborator de psihologie experimentala ii apartine lui

raspuns: 8 ani si 8 luni

raspuns: psihologica si sociologica

17. Numele lui Ed. Claparède este legat de:

raspuns: teoria educatiei functionale

Raspuns: observatia asocierea expresia

raspuns: perioada scolara mica

21. Cele patru faze de dezvoltare intelectuala stabilite de psihologul J.Piaget se

1. Educatia are sarcina de a pregati omul ca element activ al vietii sociale. In

2. Educatia reprezinta actiunea adultilor (parinti, educatori, mentori, formatori,

3. Problematica educatiei a fost si este abordata in principal de stiintele educatiei,

4. Psihologia educatiei reprezinta o ramura a psihologiei generale care ne spune

5. Psihologia educatiei studiaza geneza, structura si procesualitatea functiilor

6. Din pacate, psihologia educatiei nu elucideaza bazele psihologice ale

7. Psihologia educatiei se afla in conexiune atat cu disciplinele psihologice, dar si

8. Subiectul psihologiei educatiei nu este numai elevul, ci subiectul uman care se

9. psihologia educatiei se ocupa de studiul activitatilor de joc si invatare la copil. ADEVARAT

10. Observatia, ca metoda de cercetare specifica psihologiei educatiei, consta in

11. Observatia psihopedagogica consta in observarea si masurarea efectelor

12. Cele mai raspandite forme de experiment sunt: experimentul de laborator,

13. Metoda analizei produselor activitatii permite diagnoza rapida a diferitelor

14. Metoda analizei produselor activitatii facilitează intercunoasterea, educa la

15. Fiind probe relativ scurte si standardizate, testele nu dau posibilitatea

17. Pentru J.Fr.Herbart, aperceptia este procesul de integrare a noilor reprezentari

18. Maria Montessori nu este reprezentanta „Scolii active”.FALS

19. Teoria aperceptiei si a atentiei involuntare reprezinta marile contributii

20. „Treptele herbartiene” au contribiut la dezvoltarea teoriei sistemului de

21. Herbartianismul reprezinta un curent pedagogic care a preluat si dezvoltat

22. E. Meumann a intemeiat, in 1905, impreuna cu Wilhelm August Lay o revista

23. Un reprezentant de seama al pedagogiei sociale- Wilhelm August Lay- a

24. Varsta cronologica (sau intelectuală, mintală, V.I.) = varsta ce exprima

25. Dintre adeptii de seama ai pedagogiei experimentale s-au remarcat: Ernst

28. Ideile promovate de „scolile noi”, interesul pentru cunoassterea copilului

29. Ca pedagog, in anii in care J.Dewey incepuse sa se afirme ca teoretician al

32. W.A.Lay a ajuns la concluzia ca nu adultului i se datoreaza dezvoltarea si

34. In a doua jumatate a secolului XX, se constata un interes sporit al psihologilor

35. Problematica personalitatii ocupa si astazi un loc central, atat in ceea ce

36. Stadiul de dezvoltare reprezinta o perioada dintr-o secventa de dezvoltare mai

37. Dezvoltarea psihosociala cuprinde schimbarile interactiunilor noastre si

38. Spre deosebire de teoriile de dezvoltare fizica si sociala, teoriile de dezvoltare

40. Aptitudinile constituie latura instrumental-operationala a personalitatii si

2. I. Cerghit subliniind faptul cã stilurile de predare nu se identificã cu stilurile de conducere ale

3. In comunicarea ineficienta, rezistenta la critica se refera la:

4. Stilul pedagogic permisiv (laissez-faire) este caracterizat astfel:

8. Ce fel de raporturi exista intre viata psihica si activitatea interna?

9. Pe ce planuri se manifesta fenomenele psihice?

10. Substratul material al psihismului il constituie: