Copilul, tânărul, adultul

Continuitatea și discontinuitatea în evoluția personalității

COPILUL ETAPA NOUL NĂSCUT ANTEPREȘCOLARUL PREȘCOLARUL ȘCOLARUL

PRENATALĂ (SUGARUL)
♣ Durează din ♣ De la 0 la 28 de ♣ Percepţia apare, după unii ♣ se spune că este ♣ În jurul vârstei de 6-7
momentul unirii zile se consideră că autori în luna a doua, iar după vârsta de aur a ani, în viaţa copilului se
gameţilor şi până trebuie să vorbim de alţii în luna a treia. copilăriei pentru că se petrece un eveniment cu
la naştere, adică noul născut ca ♣ Se deosebeşte de alte stadii înregistrează progrese totul deosebit, acela al
276 – 284 zile. reprezentând un prin următoarele dominante mari în dezvoltarea intrării în şcoală. De
♣ Se formează substadiu cu din profilul său de dezvoltare: fizică şi psihică ce acum în colo întreaga sa
toate particularităţi fizice • cucerirea autonomiei de permit adaptări foarte dezvoltare fizică şi
componentele şi psihice distincte. deplasare („fiinţe bune la diverse situaţii psihică va fi influenţată
corpului uman, ♣ Viaţă psihică tropăitoare”); şi asigură copilului o de acest nou factor.
apar funcţiile foarte simplă, • începutul însuşirii reale a anumită eficienţă în Învăţarea şcolară se
biologice de bază formată din diferite limbajului („fiinţă activităţi, fără ca să deosebeşte în mod
şi chiar încep senzaţii şi stări de trăncănitoare”); existe încă presiunile radical de toate actele de
unele manifestări afect care se succed • apariţia reprezentărilor; grijilor şi obligaţiilor. învăţare de până acum,
psihice. într-un flux • trecerea de la inteligenţa ♣ Dominantele în atât prin conţinut cât şi
♣ Încă din 1938 neîntrerupt fără a se practică la gândire; procesul de dezvoltare prin cadrul şi modul de
se vorbea de un face distincţii şi • apariţia conştiinţei de sine. în acest stadiu sunt: desfăşurare.
psihism prenatal organizări. • creşterea deosebită a Acest nou context,
considerat „baza ♣ În contextul capacităţilor senzoriale şcoala, influenţează
de naştere în care general al dezvoltării şi motrice; puternic întreaga
se inserează toate psihice umane • sporirea autonomiei în dezvoltare psihică a
impresiile stadiul sugarului plan practic prin copilului şi-i dă un relief
ulterioare”. cuprinde următoarele formarea a specific:
Cercetările mai transformări de bază: numeroase deprinderi • învăţarea şcolară devine
noi au demonstrat • adaptarea biologică igienice de alimentare, organizatorul principal al
 clar intrarea în la un nou mediu şi de îmbrăcare, de procesului de dezvoltare
funcţie a perfecţionarea manevrare a obiectelor; psihică şi exercită
principalilor funcţiilor • dezvoltarea proceselor influenţe hotărâtoare
analizatori. (ex: organice; psihice complexe care pentru toate
Fătul este sensibil • intrarea în funcţie a asigură noi transformările din cursul
la sunetele tuturor analizatorilor caracteristici acestui stadiu;
produse de şi dezvoltarea comportamentelor: • se stabilesc raporturi
funcţionarea sensibilităţii; anticipare, organizare, mai obiective cu lumea,
organismului • debutul şi reglare şcoala integrându-l pe
matern şi cu dezvoltarea voluntară; copil în aria
deosebire, bătăile percepţiilor; • mare curiozitate şi inteligibilului,
inimii.) • evoluţia motricităţii sete de cunoaştere care raţionalului, rigorilor
de la mişcări haotice stimulează cunoaşterii;
la cele orientate şi puternic explorarea • se formează
adaptate şi la mediului, jocul şi deprinderile de bază
dobândirea apucării învăţarea; pentru scris-citit şi
şi pregătirea • constituirea conştiinţei socotit care-i asigură
mersului; morale primare şi accesul la conţinuturi din
• începutul creşterea ce în ce mai ample de
dezvoltării capacităţilor de învăţare;
mecanismelor adaptare la mediul • creşte caracterul
limbajului; social; voluntar şi conştient al
• dezvoltarea • dezvoltarea bazelor tuturor manifestărilor
inteligenţei practice. personalităţii. psihocomportamentale;
• se însuşesc statutul şi
rolurile de elev şi se
adaugă noi dimensiuni
identităţii de sine;
• către sfârşitul stadiului
se împlinesc atributele
copilăriei şi se realizează
un bun echilibru cu
ambianţa.
PREADOLESCENTUL ASPECTUL CONDUITA VIAȚA PSIHICĂ
EXTERIOR GENERALĂ
♣ Se caracterizeaza prin ♣ Capătă ♣ Actele de autoritate ale parintilor sunt cu greu suportate, fiind
lipsa de armonie, caracteristici de supuse unui acut discernamant critic daca nu sunt intemeiate si
mainile fiind mai lungi alternanţa între necesare. Se manifesta o schimbare in comportamentul copilului ce ar
decat trunchiul, nasul momente de avea urmatoarea explicatie : pana in aceasta perioada cunostintele
disproportionat in vioiciune, de parintilor, in majoritatea cazurilor, au fost suficiente pentru lamurirea
raport cu fata, intreaga conduite diferitelor probleme din viata copilului iar capacitatea intelectuala a
conformatie lasand copilăroase acestuia era inca putin dezvoltata spre a-si da seama de unele
impresia unei fiinte exuberante şi insuficiente ale parintilor. Acum insa, venind in contact cu cunostinte
desirate. momente de variate si profunde iar gandirea dezvoltandu-se la capacitatea realului,
♣ Tinerele fete trec în oboseală, apatie, insuficientele parintesti nu mai trec neobservate.
această fază printr-o lene. ♣ se dezvolta constiinta de sine, preadolescentul fiind animat de
creştere accentuată şi dorinta de a-si cunoaste propriile sale posibilitati, pentru a-si da seama
câştigă 22 cm în in ce masura poate fi util celor din jur.
înalţime. La băieţi ♣ In şcoală, copilul se află în faţa unor noi cerinţe, mai diversificate
creşterea poate începe cantitativ şi calitativ, a unor modele de profesori şi de lecţii variate
ceva mai târziu, între 12 care impun un cadru al învăţării mai deosebite. Se modifică şi statutul
şi 16 ani şi este mai de elev, prin antrenarea acestuia în activităţi responsabile şi
evidentă. competiţionale, cum ar fi cele din cercuri tehnice, din concursurile la
♣ Creşterea este uneori diferite obiecte, din jocurile competiţionale, care îl fac să-şi dea seama
impetuoasă şi se de valoarea şi potenţialul de care dispune. Idealul preadolescentului
însoţeşte de momente este de a deveni un om util societatii, cu inalta constiinta a
de oboseală, dureri de datoriei, in orice domeniu ar activa : literar, stiintific, artistic, tehnic
cap, iritabilitate. e.t.c.
ADOLESCENȚA CARACTERISTICI
♣ Este o etapa mai calma, mai linistita decat perioada
anterioara, tanarul adoptand acum o pozitie mai
constienta fata de mediul social si de problemele
complexe ale acestuia.
♣ se orienteaza mai mult catre lumea externa, in
aspectele ei multiple, dar isi indreapta atentia si catre
propria viata psihica, in cunoasterea careia tinde sa se
adanceasca tot mai profund.
♣ Adolescentul este frecvent pus intr-o situatie
echivoca intrucat el a depasit copilaria de care se
desparte, dispune de capacitati similare cu ale
adultilor, dar inca nu este acceptat ca un egal in cercul
acestora. In aceste conditii el se integreaza in grupele
celor de aceeasi varsta cu care are afinitati.
♣ Facandu-si aparitia ca persoane deplin responsabile
in mediul social, adolescentii sunt
intens preocupati de nota de originalitate pe care o
prezinta individualizarea lor si prin care pot spori
valoarea integrarii lor sociale.
♣ Dezvoltarea constiintei de sine - este un proces
complex care include pe de o parte, raportarea
subiectului la sine insusi, la propriile trairi iar, pe de
alta parte, confruntarea acestora, compararea lor cu
lumea in mijlocul careia traieste.
♣ Proiectarea idealului in viitor – profesia pe care o
va imbratisa, si va reflecta asupra vietii sale interioare.
Adolescentul se analizeza spre a-si cunoaste calitatile,
spre a se convinge de valoarea lor in raport cu profesia
pe care o va decide.
♣ Afirmarea de sine – adolescentul se considera
punctul central in jurul caruia trebuie sa se petreaca
VIAȚA PSIHICĂ
♣ Sensibilitatea – activitatea senzoriala creste , ceea ce
determina modificari ale pragurilor minimal, maximal si
diferential ale analizatorilor, facandu-se posibila relfectarea
mai fina si mai analitica a obiectelor si fenomenelor
realitatii.
♣ Senzatiile vizuale – acuitatea vizuala creste simtitor,
convergenta ochilor are o mare capacitate de acomodare. Se
constata o crestere a sensibilitatii si finetii cromatice.
♣ Senzatii auditive – se dezvolta in directia capacitatii de
diferentiere si reproducere de sunete muzicale.
♣ Senzatiile gustative si olfactive – capacitatea de a
diferentia, clasifica si denumi substantele dupa miros creste
foarte mult.
♣ Perceptiile si spiritul de observatie – devin foarte vii,
capata o mare adancime. Pe adolescent il atrag unele
aspecte specifice ale fenomenelor – ceea ce este original si
tipic.
♣ Atentia – se dezvolta atentia voluntara. Chiar atentia
involuntara si cea postvoluntara isi modifica aspectul, devin
mai eficiente.
♣ Memoria – intre 13-17 ani capacitatea de memorare
ajunge la foarte mari performante. In aceasta perioada creste
mult caracterul activ si voluntar al memoriei : memoria
foarte exacta a scolarului mic incepe sa fie tot mai mult
inlocuita de memoria logica, care pastreaza ceea ce este
esential, operand cu scheme logice. Memoria opereaza cu
reprezentari si notiuni care devin mai bogate, mai complexe
si mai organizate.
♣ Limbajul – se deosebeste de perioadele anterioare prin
bogatia si varietatea lexicului, precum si prin surprinderea
sensurilor variate ale cuvintelor. Creste grija pentru
 toate evenimentele. Doreste ca toate actiunile sale sa
fie cunoscute si apreciate de adult. Un mijloc curent de
afirmare il constituie aspectul exterior , adolescentul
cautand sa se evidentieze prin fizicul bine conformat,
imbracamintea care diferentiaza, care scoate in relief
propria persoana prin : maniere, eleganta miscarilor,
limbajul, corespondenta, spiritul de contradictie.
♣ Integrarea sociala – esenta integrarii sociale consta
in atasamentul din ce in ce mai constient si mai activ la
grupul caruia apartine si a carui sfera se extinde de la
clasa, scoala, pana la marele organism social. Cu cat
inainteaza in varsta , adolescentul este mai obiectiv in
judecatile sale. Dorinta de a cunoaste valorile sociale si
culturale se manifesta riguros.
exprimarea corecta a ideilor , precum si interesul pentru
utilizarea figurilor de stil in limbajul scris. Datorita lecturii
diversificate, preadolescentii si adolescentii reusesc sa-si
formeze un stil propriu de vorbire orala si scrisa.
♣ Imaginatia - se dezvolta forta de creatie. Se dezvolta tot
mai sensibil imaginatia creatoare. Prin creatiile lor
preadolescentii si adolescentii isi exprima propriile judecati
si atitudini in legatura cu problemele ce ii framanta. O
forma legata de imaginatie este visarea- ca proiectare
mentala a personalitatii in situatii viitoare. Este legata de
realitate, raportandu-se la
dorintele lui legate de : profesie sau pozitie sociala. Este
generata de interesele, aptitudinile si sistemul de cunostinte
ale
adolescentului.
♣ Afectivitatea – exista si o maturizare intelectuala si
afectiva a copilului. Viata afectiva se complica si se
diversifica, adolescentul admira, iubeste, simte, viseaza,
aspira, stie sa doreasca, are idealuri afective.
TÂNĂRUL DIN PUNCT DE VEDERE FIZIC
♣ Tinereţea este perioada de maximă forţă şi de
afirmare a potenţialului fizic: forţa, rapiditatea,
coordonarea motrică şi rezistenţa la efort sunt
caracteristicile acestui stadiu al vieţii.
♣ Între 19 şi 26 de ani, organele interne ating
funcţionarea maximă
♣ La 30 de ani, randamentul maxim este atins de
metabolismul bazal, de indexul cardiac, de capacitatea
respiratorie, de viteza de recepţie neuronală, de
capacitatea vitală.
intensitate şi o bogăţie deosebită. Acestea sunt legate mai ales de ev
♣ În tinereţe, starea de sănătate este foarte bună,
întâlnite fiind mai ales maladiile respiratorii sezoniere,
bolile cu trasmitere sexuală sau accidentele.
DIN PUNCT DE VEDE PSIHIC
♣ Se remarcă aceeaşi forţă şi afirmare a tuturor proceselor psihice,
cu precizarea că ele capătă un anumit specific în funcţie de sexul,
profesiunea şi stilul de viaţă al persoanei.
♣ În acestă perioadă a vieţii, atât femeile cât şi bărbaţii prezintă un
anumit confort psihologic, concretizat într-o bună dispoziţie.
♣ În ceea priveşte capacităţile senzoriale, toţi analizatorii
funcţionează la parametrii maximi, însă apar discriminări subtile la
nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ şi
olfactiv) datorită experinţei de viaţă şi a profesiunii exercitate.
♣ Procesele afective sunt cele care, mai ales în tinereţe, cunosc o
enimentele majore ale vieţii individului care sunt puternic colorate
afectiv: căsătoria, profesia, dobândirea statutului de părinte.
 ASPECTE GENERALE ALE
ADULTUL PERIOADEI ADULTE
ADULTUL TÂNĂR ♣ Integrare şi adaptare profesională
(35-45 ANI) intensă, statut şi roluri familiale şi
sociale încărcate de responsabilitate
ADULTUL ♣ Persoana atinge vârful în ierarhia
MATUR (45-55 profesională în acord cu calificarea sa,
poate avea roluri sociale şi politice
ANI)
amplificate, dar cele parentale încep
să se diminueze.
ADULTUL ♣ Preocupat de mena competenţei
TARDIV sale profesionale şi apoi de pregătirea
ieşirii din activitate, de diminuarea în
(55-65 ANI)
continuare a rolurilor parentale, dar şi
de apariţia altora, de păstrarea şi poate
chiar amplificarea rolurilor sociale şi
politice.
CARACTERIZAREA FIZICĂ
A PERIOADEI ADULTE
♣ În ceea ce priveşte funcţionarea
fizică, schimbări discrete apar mai
ales începând cu vârsta de 40 de ani,
cum ar fi modificarea tensiunii
arteriale, funcţionarea inimii sau a
aparatului respirator.
♣ De asemenea se înregistrează
declinul funcţiilor glandelor sexuale,
mai întâi la femei apoi la bărbaţi şi se
accentuează pierderea ţesutului osos.
Se produc şi modificări ale siluetei
(îngroşarea mijlocului, creşetrea
greutăţii corporale, chiar un început
de gârbovire). Aceste procese devin
evidente începând cu vârsta de 50 de
ani şi sunt mai vizibile: accentuarea
trăsăturilor, încărunţirea şi rărirea
părului, apariţia ridurilor. Toate aceste
schimbări, depind însă atât de zestrea
genetică cât şi stilul de viaţă al
persoanei.
♣ În privinţa stării de sănătate, se pot
instala diverse boli cronice; printre
afecţiunile cardiovasculare cele
neoplazice şi artrozele au cea mai
mare incidenţă.
CARACTERIZAREA PSIHOLOGICĂ
A VÂRSTEI ADULTE
♣ Cele mai mari scăderi ale capacităţilor
psihice ţin de sensibilitate şi de
psihomotricitate.
♣ Cele mai evidente scăderi se întâlnesc în
cadrul analizatorului vizual şi auditiv. Adulţii
mai ales în jurul vârstei de 50 de ani au nevoie
de ochelari, de un mediu ambiant luminos
♣ După 40-45 de ani scad atât sensibilitatea
olfactivă, cât şi sensibilitatea tactilă, dar
solicitările profesionale privind aceste
capacităţi le pot menţine la parametri
satisfăcători pe toată durata angajării în
muncă.
♣ Psihomotricitatea are o dinamică nuanţată,
adică rapiditatea mişcărilor scade chiar după
30 de ani şi se accentuează în stadiul adult, dar
precizia scade uşor abia la 40 de ani şi mai
mult după 50 de ani.
♣ Atenţia se menţine la un nivel satisfăcător
până la 50 de ani. Este vorba de atenţia
generală, pe când atenţia profesională poate
înregistra chiar unele creşteri în prim ul
substadiu al vârstei adulte.
♣ Adultul poate adeseori să realizeze mai uşor
unitatea dintre analiza mai abstractă şi cea
concretă a unot probleme, se poate mişca mai
uşor între aceste planuri, dispunând de o
experienţă profesională mai variată şi mai
amplă.
♣ Reuşeşte adesea să extragă mai repede ceea
ce este important şi semnificativ dintr-un
material ce trebuie învăţat
♣ Cei cu o şcolaritate mai îndelungată reuşesc
să se orienteze cu succes în sursele variate de
informare.
♣ Disting mai repede aspectele aplicative ale
cunoştinţelor pe care şi le însuşesc.
BĂTRÂNUL CARACTERIZARE
STADIUL DE Subidentităţile profesionale se dezoficializează, ramâne esenţială subidentitatea maritală
TRECERE SPRE constatându-se o reîntoarcere a unuia catre celălalt. Subidentitatea parentală ramâne expansivă
BĂTRÂNEŢE datorită apariţiei nepoţilor. Încetează caracteristicile reproductive la barbţi. Este o perioadă de
(65-75 ANI) fragilitate biologică cu frecvente tulburări de inimă, respiratorii, cancer, degenerescenţe ale
articulaţilor (reumatism). Băbaţii sunt mai preocupaţi de sănătatea lor, iar femeile de sănătatea
soţului, pierderea partenerului de viaţă ocupând primul loc în factorul de stres.
STADIUL În acest stadiu subidentitatea parentală se contractă uşor, cea socială şi profesională se exercită în
BĂTRÂNEŢII MEDII teritoriul accesibil iar cea maritală rămâne esenţială. Se reduce mobilitatea în spaţiu datorită
(75-85 ANI) bolilor degenerescente, creşte mortalitatea datorită accidentelor, slăbirii acuităţilor senzoriale,
mobilităţii, fragilităţii organismului şi a gripelor de primăvară şi toamnă.
STADIUL MARII Se remarca prin subidentitati suprapuse , confucionism, disolutie de sine.
BĂTRÂNEŢI SAU AL
LONGEVIVILOR
(PESTE 85 DE ANI)