ANUL II SEMESTRUL II PSIHOLOGIA CREATIVITATII TRUE/FALSE 1) S.

. Freud explica procesul creativ prin anularea complexului de inferioritate i prin autorealizarea individului. ANS: F 2) Abordarea gestaltist prezint demersul creator ca pe unul de tip aleator.

ANS: F 3) Behavioritii apreciaz c potenialul creator al unui individ este influenat preponderent de modul n care au fost recompensate iniiativele sale creative. ANS: T 4) Afectivitatea este important pentru demersul creator pentru c asigur energizarea i valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a aptitudinilor speciale. ANS: T 5) Aptitudinile speciale constituie o rezultant a combinrii n grade i ponderi diferite a mai multor componente, i anume: senzoriale, psihomotrice, intelectuale i fizice. ANS: T 6) Lehman explic declinul productivitii creative prin intervenia urmtorilor factori: reducerea flexibilitii, diminuarea vigorii fizice, a acuitii vizuale, a strii de sntate, modificri ale sistemului motivelor ca urmare a rspunderilor familiale, multiplicarea sarcinilor administrative. ANS: T 7) Dovada influenei factorilor socio-istorici, a spiritului timpului cum spunea Goethe, este existena unor descoperiri simultate a unor cercettori ce au lucrat independent. ANS: T 8) Iluminarea este o etap de rscruce, n care are loc att fructificarea eforturilor din celelalte etape, ct i demararea activitii de execuie a produsului creator. ANS: T 9) Funcionalitatea grupului influenat de performanele sau eecurile n rezolvarea sarcinilor de ctre fiecare membru. ANS: T 10) Eterogenitatea este stimulativ pentru creativitatea de grup cnd este prezent la nivel aptitudinal i motivaional i omogenitatea la nivelul stilurilor cognitive, al atitudinilor, pregtirii i experienei profesionale. ANS: F 11) ntre grupul creativ i cel necreativ se stabilesc direfene, mai ales prin ponderea de interaciuni existente n cadrul grupului: n cel creativ predomin discuiile pe tema atmosferei din grup (comportamentul efului, nemulumirile). ANS: F

12) Distincia realizat de M. Roco ntre grupul creator i grupul creativ este urmtoarea: grupul creativ este constituit pentru stimularea creativitii membrilor si, iar grupul creator este unitatea dintr-un anumit departament al unei instituii care i-a demonstrat performanele creative n mod spontan. ANS: T 13) Una din diferenele ntre creativitatea din tiin i tehnic i cea din art este c, n primul caz produsul l exprim pe creator, personalitatea acestuia, iar n cazul artei sunt reflectate cerinele i scopurile mediului. ANS: F 14) Prin metoda interaprecierii se pot identifica unele comportamente i performane creative, dar putem, de asemenea, s validm prin metoda criteriului extern, rezultatele obinute prin testele de creativitate. ANS: T 15) Desemnarea cazurilor extreme este una din tehnicile metodei interaprecierii, prin care colegii realizeaz o ierarhie pe un anumit criteriu. ANS: F 16) lor. Specificul brainstorming-ului const n separarea ntre etapa de elaborare a ideilor i cea de evaluare a

ANS: T 17) n cadrul edinei de braistorming, secretarul are ca funcie stabilirea ordinii n care participanii iau cuvntul. ANS: F 18) Spre deosebire de brainstorming, sinectica este o metod calitativ ntruct se elaboreaz o singur idee care se ajusteaz ulterior. ANS: T 19) Metoda listelor este o metod imaginativ de stimulare a creativitii prin care se realizeaz matrici bi, tri sau multidimensionale. ANS: F 20) Inteligena simbolic permite operarea cu noiunile verbale, cu informaii sub forma nelesurilor ataate cuvintelor. ANS: F 21) Stilul cognitiv red modul specific n care se exprim inteligena sau creativitatea i este influenat de experiena personal i educaie. ANS: T 22) Creativitatea nu este neaprat o condiie a supradotrii intelectuale sau a talentului.

ANS: F 23) Cnd ntre factorii de mediu i cei ereditari exist diferene prea mari de nivel i calitate, aptitudinile speciale nu se pot dezvolta corespunztor. ANS: T

24) Asociationistii au definit fenomenul creatiei astfel: un proces de asociatie intre anumite elemente care duce la aparitia unor combinatii vechi, obisnuite si deja folosite, proces care este subordonat unor exigente sau finalitati. ANS: F 25) Ca reprezentanta a teoriei culturale, M. Mead, considera ca societatile care incurajeaza doar gandirea convergenta au rol stimulativ pentru creativitate. ANS: F

MULTIPLE CHOICE 1) 1 2 3 Termenul de creativitate a fost introdus n psihologie de ctre: G. Allport; J. P. Guilford; E. P. Torrance;

ANS: 1 2) 1 2 3 Creativitatea, dimensiune complex este: latura dinamico-energetic a personalitii; latura transformativ-constructiv a personalitii; latura relaional-valoric;

ANS: 2 3) Printre criteriile prin care putem diferenia activitatea creatoare de cea reproductiv exist i urmtoarele: a b c 1 2 3 tipul de experien preferat (experienele noi, neuzuale); domeniile de activitate alese; natura obstacolului ce trebuie depit (situaii problematice noi); a+b+c a+c b+c

ANS: 2 4) a b c d e 1 2 3 Factorii interni ai gndirii creatoare amintii de C. Rogers sunt: tolerana la ambiguitate; autoevaluarea produselor activitii; conformismul; aranjarea spontan i inedit a elementelor; dependena de grup. b+c+d a+b+d c+d+e

ANS: 2

5) 1 2 3

n psihologia romneasc exist un model factorial al creativitii, model ce-i aparine lui: T. Vianu; M. Ralea; P. Popescu-Neveanu.

ANS: 3 6) a b c d e 1 2 3 Trsturile caracteriale importante pentru stimularea creativitii sunt: perseverena; contiinciozitatea; conformismul; ncrederea n sine; acceptarea necondiionat a normelor de grup. c+d+e b+c+d a+b+d

ANS: 3 7) a b c 1 2 3 Printre condiiile socio-economice i culturale stimulative pentru creativitate amintim: un nivel ridicat de aspiraie al grupului; aderarea strict la normele grupului; condiii socio-economice medii. a+b b+c a+c

ANS: 3 8) 1 2 3 Modelul lui G. Wallas prezint creativitatea ca pe un proces ce se deruleaz n: 2 etape; 6 etape; 4 etape.

ANS: 3 9) a b c 1 2 3 n actul de creaie se impun tipurile de pregtire: pregtirea de specialitate; cultura general; pregtirea pentru o anumit tem, problem. a+b b+c a+b+c

ANS: 3

10)

Principalele surse pe care le poate folosi creatorul n literatur, n derularea etapei de pregtire sunt:

a. experiena proprie de via; b. operele create anterior. 1 2 3 b a+b a

ANS: 2 11) Mijloacele de exprimare ale creatorului n etapa de execuie, creia i este specific un proces de gndire imaginativ, pot fi urmtoarele: a b c 1 2 3 sunetele ordonate, astfel nct, s redea sentimentele; cuvintele aranjate n coordonate expresive logico-afective; culorile, care prin combinare redau un peisaj, un personaj. a+b+c a+b b+c

ANS: 1 12) a b c 1 2 3 Abilitile creatorului necesare pentru a transmite mesajul operei sunt: gsirea unor modaliti verificate deja, comune, pentru a reda anumite aspecte; stpnirea contrastelor pentru a sugera tensiunea strii interioare; capacitatea de a doza elementele componente ale aciunii operei, al schirii trsturilor personajelor, a evoluiei acestora. a+b+c b+c a+b

ANS: 2 13) a b c 1 2 3 Cele mai importante criterii de evaluare ale produsului creator sunt: numrul elementelor componente; originalitatea; utilitatea social. a+b a+b+c b+c

ANS: 3 14) a b c 1 2 3 Printre condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc o sarcin pentru a fi abordat n grup menionm: sarcina s permit delimitarea prilor componente i a contribuiei fiecrui membru; stabilirea unor corelaii ntre performanele individuale i cele de grup; numar mare de membrii a+b b+c a+c

ANS: 1

15) a b 1 2 3

Analiza produselor activitii, ca metod de estimare a creativitii la copii presupune aprecierea: produselor realizate de copii din proprie iniiativ; produselor realizate de copii la cererea colii. a a+b b

ANS: 2 16) a b c 1 2 3 Calculul originalitii la testele de creativitate poate fi realizat prin urmtoarele procedee: procedeul indicelui de marime; procedeul indicelui de frecven; procedeul indicelui de ingeniozitate. a b+c b

ANS: 2 17) a b c 1 2 3 Prin metoda biografic se pot obine informaii asupra: personalitii creatorului; actului creator i condiiilor creaiei; natura, geneza i specificul activitii creatoare. a+c a+b+c a+b

ANS: 2 18) 1 2 3 Metoda caselor de evaluare a fost elaborat de: M. Roco; J. P. Guilford; F. Barron.

ANS: 3 19) n etapa luminii roii, se realizeaz evaluarea ideilor emise, considerndu-se c edina a avut succes atunci cnd au fost selectate: 1 2 3 30-40% din ideile emise; 50% din ideile emise; 10-15% din ideile emise.

ANS: 3 20) a b c 1 2 3 Braisntorming-ul poate fi aplicat n domeniile: producie; cercetare; nvmnt. a a+b+c b+c

ANS: 2

21) 1 2 3

Sinectica, una din metodele de stimulare a creativitii a fost elaborat de : Al. Osborn; M. Roco; W. J. Gordon.

ANS: 3 22) n cadrul discuiei Panel auditoriul poate interveni n discuiile purtate de eantionul panel prin intermediul: 1 2 3 unor bileele pe care se trec doar ntrebri; unor cartonae de diverse culori pentru ntrebri, sentimente, informaii; lurilor de cuvnt n ordine alfabetic.

ANS: 2 23) Lista interogativ, util pentru stimularea debitului creativ i alctuit din 9 categorii de ntrebri a fost elaborat de: 1 2 3 E. P. Torrance; W. J. Gordon; Al. Osborn.

ANS: 3 24) a b c d 1 2 3 Definirea supradotrii a fost realizat n psihologie prin mai multe modaliti: obiectiv; subiectiv; descriptiv; comparativ. b+c+d a+c+d a+b

ANS: 2 25) a b c d e 1 2 3 Printre atitudinile creative dominante identificate de M. Roco sunt: interes fa de nou; atracie fa de problemele obinuite, uzuale; dependea n gndire i aciune; nonconformism; perseveren. a+b+c a+d+e b+e

ANS: 2 26) Printre blocajele metodologice ale creativitii amintim:

a fixitatea funcional; b teama de a nu grei; c rigiditatea algoritmilor. 1 2 3 b+c a+c a

ANS: 2

27)

Asociaiile de tip creativ identificate de Mednick sunt urmtoarele:

a serendipitatea; b. asemnarea; c. medierea prin simboluri. 1 2 3 a+b+c b+c a+c

ANS: 1 28) Din punct de vedere al rezonanei intime, ca factor stilistic al personalitii, se consider c stimulator pentru creativitate este tipul: 1 2 3 centripetal orientat centrifugal orientat ambiegal orientat

ANS: 3 29) E. P. Torrance apreciaz c productivitatea de tip creativ presupune o mbinare a caracteristicilor femeilor cu cele ale brbailor i anume: a. sensibilitate i deschidere fa de probleme; b. independena i divergena gndirii; c. dorina de contacte sociale; d. dependena de grup. 1 2 3 4 a+b+c+d a+b+c a+b b+c

ANS: 3 30) 1 2 3 Vrsta unui grup este benefic pentru creativitate atunci cnd este de: 1-2 ani 4-6 ani 3-5 ani

ANS: 3 31) Studiul de caz poate fi folosit:

a. n scop diagnostic; b. n scopul stimulrii creativitii; c. nici unul. 1 2 3 c a+b a

ANS: 2

32) 1 2 3

Brainstorming-ul ca metod de stimulare a creativitii a fost conceput de: G. Allport Al. Osborn E. P. Torrance

ANS: 2 33) a. b. c. d. e. 1 2 3 4 5 Srategiile euristice ce pot fi folosite n edinele de sinectic sunt: serendipitatea; empatia; inversiunea; analogia i evaluarea; evaluarea a+b b+c+d+e c+d+e a+c+d+e b+c+d

ANS: 5 34) 1 2 3 Modelul tridimensional al intelectului, util n descifrarea structurii intelectului a fost elaborat de: G. Allport J. P. Guilford J. Piaget

ANS: 2 35) 1 2 3 Inteligena semantic permite operarea cu noiunile: figurale verbale nonverbale

ANS: 2 36) Care sunt criteriile mentionate de A. Koestler, prin care poate fi diferentiata originalitatea de rutina?

a. algoritmii alesi b. nivelul de constiinta caracteristic activitatii de cautare a ideilor si solutiilor c. numarul persoanelor implicate in activitate d. natura obstacolului ce trebuie depasit si tipul obiectivelor alese e. tipul de experienta preferat. 1 2 3 a+b+c b+d+e b+c

ANS: 2 37) Nivelul creativitatii specific geniilor, care pot duce la revolutionarea unor domenii ale stiintei, tehnicii sau artei este: 1 2 3 creativitatea emergentiva creativitatea expresiva creativitatea productiva

ANS: 1

38) Caracteristic varstelor mici este acel nivel al creativitatii la care important este comportamentul si nu abilitatea sau calitatea produsului, si anume: 1 2 3 creativitatea productiva creativitatea expresiva creativitatea inovativa

ANS: 2 39) Formele asociatiilor de tip creativ, din diverse domenii de activitate, descrise de Mednick sunt urmatoarele: a. asemanarea b. divergenta c. serendipitatea d. medierea prin simboluri e. convergenta 1 2 3 a+c+d b+c+e a+b+c+d

ANS: 1 40) Testul de asociatie indepartata (Remote Association Test) utilizat in diagnoza creativitatii, prin care se urmareste originaliattea si raritatea statistica a asociatiilor a fost elaborat de: 1 2 3 Mednick Torrance Guilford

ANS: 1 41) Fiind adept al orientarii gestaltiste, R. Arnheim aprecia ca profilul psihologic al creatorului trebuie sa includa si: 1 2 3 deschiderea fata de asimetrie deschiderea fata de simetrie si echilibru deschiderea fata arta

ANS: 2 42) Conform umanistilor, creativitatea ii permite individului, prin confruntarea cu mediul inconjurator sasi satisfaca trebuintele: 1 2 3 de securitate de autorealizare fiziologice

ANS: 2 43) C. Rogers, reprezentant al umanismului, aprecia ca premisa pentru dezvoltarea potentelor creative este reprezentata de asigurarea unor conditii de: 1 2 3 baza de algoritmi un climat de evaluare critica a ideilor, in mod constant securitate psihologica

ANS: 3

44) J.P. Guilford prezinta un model tridimensional al intelectului, in care sunt inclusi factorii intelectuali implicati in activitatea creatoare, model ce are urmatoarea structura: 1 2 3 6 operatii, 6 continuturi, 6 produse 5 operatii, 6 continuturi, 6 produse 5 operatii, 4 continuturi, 6 produse

ANS: 3 45) In modelul factorial elaborat de Paul Popescu-Neveanu, creativitatea este considerata a fi rezultatul interactiunii dintre: 1 2 3 motivatie si inteligenta aptitudini si atitudini temperament si caracter

ANS: 2 46) Cognitivistii au descris modalitatile caracteristice ale individului de a-si culege informatiile din mediul inconjurator, ca fiind: 1 2 3 stiluri cognitive stiluri de rezonanta intima stiluri de motivare

ANS: 1 47) Cognitivistii apreciau ca principalele dimensiuni ale gandirii creatoare sunt: a. flexibilitatea b. fixitatea functionala c. adaptabilitatea 1 2 3 a+b+c b+c a+c

ANS: 3 48) Conceptele fundamentale folosite n abordarea psihanalitic pentru explicarea fenomenului creativ sunt: a. sublimarea b. regresia adaptativ c. elaborarea. 1 2 3 a+b b+c a+b+c

ANS: 3 49) 1 2 3 Flexibilitatea gandirii este: aptitudinea de restructurare a demersurilor gandirii in raport de noile cerinte sau de varietatea raspunsurilor formulate, presupunand apelul la centrari si decentrari succesive volumul si rapididatea debitului asociativ formularea unor raspunsuri originale.

ANS: 1

50) 1 2 3

Fluiditatea gandirii se refera la: restructurarea demersurilor gandirii in raport de noi cerinte identificarea problemelor volumul si rapiditatea debitului asociativ, sau numarul de raspunsuri obtinut.

ANS: 3 51) Aptitudinile speciale constituie o rezultant a combinrii n grade i ponderi diferite a mai multor componente, i anume: a. b. c. d. 1 2 3 senzoriale psihomotrice intelectuale fizice a+b a+b+c a+b+c+d

ANS: 3 52) 1 2 M. Roco aprecia ca grupul creator : este constituit pentru stimularea creativitii membrilor si este unitatea dintr-un anumit departament al unei instituii care i-a demonstrat performanele creative n mod spontan.

ANS: 2 53) 1 2 M. Roco ntre aprecia ca grupul creativ este: constituit pentru stimularea creativitii membrilor si unitatea dintr-un anumit departament al unei instituii care i-a demonstrat performanele creative n mod spontan.

ANS: 1 54) Cele doua principii pe care se bazeaza brainstormingul sunt:

a. amanarea judecatii b. consultarile reciproce c. cantitatea creste calitatea 1 2 a+c a+b

ANS: 1 55) Sinectica, metoda imaginativa de stimulare a creativitatii este elaborata pe baza a doua principii stabilite de autor, W.J. Gordon a. evitarea evaluarii critice b.transformarea straniului in familiar c.transformarea familiarului in straniu sau distantarea de problema 1 2 a+c b+c

ANS: 2

56) 1 2 3

Inteligena simbolic permite operarea cu: notiunile verbale informatii vehiculate sub forma de semne informatiile neverbale din interactiunile sociale

ANS: 2 57) 1 2 3 Inteligenta semantica permite operarea cu informatiile figurale informatiile sub forma semnelor notiunile verbale, informatiile sub forma intelesurilor atasate cuvintelor

ANS: 3 58) 1 2 3 In dinamica procesului creativ din cadrul grupului, M. Roco a identificat urmatoarele niveluri: individual, interactional, organizational individual si organizational individual, familial, social

ANS: 1 59) 1 2 3 Metoda Delphi, elaborata de O. Helmer, pentru stimularea creativitatii, se bazeaza pe tehnica: evitarii ambiguitatii inlaturarii criticismului consultarilor reciproce

ANS: 3 60) 1 2 3 Metoda Frisco, destinata stimularii creativitatii, se bazeaza pe principiul: brainstormingului regizat blitz-brainstormingului consultarilor

ANS: 1 61) 1 2 3 Rolurile ce sunt atribuite in cadrul metodei Frisco sunt urmatoarele: palaria alba si palaria neagra traditionalul, exuberantul, pesimistul, optimistul criticul si novatorul

ANS: 2 62) 1 2 3 Metoda de stimulare a creativitatii cunoscuta ca fiind un fel de blitz-brainstorming este metoda: Sinectica Philips 6-6 Frisco

ANS: 2 63) 1 2 3 Sedinta de brainstorming presupune o desfasurare pe urmatoarele etape: amanarea judecatii,;cantitatea creste calitatea transormarea straniului in familiar; transformarea familiarului in straniu etapa luminii verzi; etapa luminii rosii

ANS: 3

64) Factorul biologic ce indica nivelul superior pana la care se pot dezvolta potentele creative innascute, dar fara a garanta, in mod obligatoriu, atingerea acestora este: 1 2 3 sexul ereditatea sanatatea mentala

ANS: 2 65) Autorul care a identificat unele fluctuatii pe parcursul creativitatii, in sensul ca pana la 9 ani se inregistreaza o crestere, intre 9 si 12 ani o stagnare, intre 12 si 17 ani un puseu remarcabil, dupa care, curba descreste treptat, este: 1 2 3 E.P. Torrance Al. Rosca M. Zlate

ANS: 1 66) Analizand conditiile socio-economice si culturale ale creativitatii, autorul care a constatat ca in privinta dotarii ereditare nu exista diferente in distributia oamenilor cu aptitudini exceptionale in populatia generala in toate zonele culturale, valorificarea acestor potente impunand anumite conditii ereditare, este: 1 2 3 James Roco Cattell

ANS: 3 67) Perspectivele din care poate fi abordat climatul creativ sunt urmatoarele:

a. influenta climatului asupra formarii si afirmarii creativitatii, asupra formarii capacitatii creatoare la copii si adolescenti b. influenta asupra gestionarii timpului c. influenta asupra performantelor creatoare la persoanele angajate intr-o activitate profesionala 1 2 3 a+b+c a+c b+c

ANS: 2 68) Tipul de grup dezvoltat in Buffalo, cunoscut sub numele CPS (Creative Problem Solving) are la baza ca principii de organizare: a. b. c. 1 2 3 normele grupului Delphi normele grupului brainstorming normele grupului sinectic a+c b+c a+b+c

ANS: 2 69) 1 2 3 Specificul grupului CPS (Creative Problem Solving) este: existenta doar a unor faze divergente existenta unei faze divergente si a alteia convergente in fiecare etapa a procesului de rezolvare existenta doar a unor faze convergente de rezolvare a problemelor

ANS: 2

70) Mariana Caluschi a conceput un grup de dezvoltarea creativitatii, in care formarea se face prin creativitate, scopul principal fiind stimularea potentialului creator prin insusirea metodologiei creativitatii si inlaturarea factorilor inhibitori, gestionarea timpului realizandu-se astfel: 1 2 3 80% din timp alocat antrenamentelor creative si 20% largirii fondului informational interdisciplinar 50% din timp alocat antrenamentelor creative si 50% largirii fondului informational interdisciplinar 100% din timp alocat antrenamentelor creative

ANS: 1 71) 1 2 3 Metoda interparecierii utilizeaza, pentru evaluarea creativitatii, trei tehnici distincte: clasificarea, selectia, orientarea desemnarea cazurilor extreme, clasificarea, evaluarea propriu-zisa elaborarea planului, implementarea acestuia, feedback-ul

ANS: 2 72) J. Roth si S. Sussman considerau ca metodele prin care pot fi asistati copiii supradotati sunt urmatoarele: 1 2 3 metode de accentuare metode de dezvoltare diferentiala metode de accelerare, metode de separare (selectare), metode de imbogatire

ANS: 3