Psihologia Creativitatii

True/False

1. Caracteristicile esenţiale ale produsului creator sunt originalitatea şi

utilitatea socială. A *

2. S. Freud explica procesul creativ prin anularea complexului de inferioritate şi

prin autorealizarea individului. F *

3. Conceptele fundamentale folosite în abordarea psihanalitică pentru explicarea

fenomenului creativ sunt: sublimarea, regresia adaptativă, elaborarea. A *

4. Abordarea gestaltistă prezintă demersul creator ca pe unul de tip aleator. F *

5. Behavioriştii apreciază că potenţialul creator al unui individ este influenţat

preponderent de modul în care au fost recompensate iniţiativele sale creative. A *

6. Modelul tridimensional al intelectului prezentat de J. P. Guilford prezintă

următoarea structură: 5 operaţii. 4 conţinuturi şi 5 produse. F *

7. Flexibilitatea gândirii reprezintă volumul şi rapiditatea debitului asociativ

sau numărul răspunsurilor obţinute. F *

8. Afectivitatea este importantă pentru demersul creator pentru că asigură

energizarea şi valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a
aptitudinilor speciale. A *

9. Temperamentul este responsabil, mai ales, de stilul activităţii, care poate fi

continuu sau în salturi: A *

10. Aptitudinile speciale asigură atingerea unor performanţe superioare în domenii

cum sunt arta, tehnica, ştiinţa şi constituie un ansamblu de însuşiri: A *

11. Aptitudinile speciale constituie o rezultantă a combinării în grade şi ponderi

diferite a mai multor componente, şi anume: senzoriale, psihomotrice, intelectuale
şi fizice: A *

12. Lehman explică declinul productivităţii creative prin intervenţia următorilor

factori: reducerea flexibilităţii, diminuarea vigorii fizice, a acuităţii vizuale,
a stării de sănătate, modificări ale sistemului motivelor ca urmare a
răspunderilor familiale, multiplicarea sarcinilor administrative. A *

13. Dovada influenţei factorilor socio-istorici, a spiritului timpului cum spunea

Goethe, este existenţa unor descoperiri simultate a unor cercetărori ce au lucrat
independent. A *

14. În modelul Mihaelei Roco procesul creator este descris ca un proces de

dezvoltare care implică 3 etape cu ponderi diferite în creaţie. F *

15. Iluminarea este o etapă de răscruce, în care are loc atât fructificarea
eforturilor din celelalte etape, cât şi demararea activităţii de execuţie a
produsului creator. A *

16. Efectul Zeigarnic de care vorbeşte S. Bruner, desemnează tendinţa creatorului

către găsirea metodelor de rezolvare. F *
17. Factorii care sunt comuni creativităţii individuale şi a celei de grup sunt:
coordonatele majore (atitudini şi aptitudini) şi trei segmente (orientativ-
motivaţional, operaţional-cogntiv, voliţional-reglatoriu). A *

18. Este funcţionalitatea grupului influenţată de performanţele sau eşecurile în

rezolvarea sarcinilor de către fiecare membru? A *

19. Eterogenitatea este stimulativă pentru creativitatea de grup când este

prezentă la nivel aptitudinal şi motivaţional şi omogenitatea la nivelul
stilurilor cognitive, al atitudinilor, pregătirii şi experienţei profesionale. F *

20. Între grupul creativ şi cel necreativ se stabilesc direfenţe, mai ales prin
ponderea de interacţiuni existente în cadrul grupului: în cel creativ predomină
discuţiile pe tema atmosferei din grup (comportamentul şefului, nemulţumirile). F
*

21. În privinţa mărimii unui grup, s-a constatat că un grup redus este util pentru
calitatea soluţiilor identificate şi unul extins pentru viteza, eficienţa şi
productivitatea activităţii respective. F *

22. Distincţia realizată de M. Roco între grupul creator şi grupul creativ este
următoarea: grupul creativ este constituit pentru stimularea creativităţii
membrilor săi, iar grupul creator este unitatea dintr-un anumit departament al
unei instituţii care şi-a demonstrat performanţele creative în mod spontan. A *

23. Personalitatea creatorului din artă face parte din categoria tipului artistic
şi are tendinţa de a reflecta realitatea prin intermediul unor imagini concret-
senzoriale, prin intermediul senzaţiilor, reprezentărilor. A *

24. Una din diferenţele între creativitatea din ştiinţă şi tehnică şi cea din artă
este că, în primul caz produsul îl exprimă pe creator, personalitatea acestuia,
iar în cazul artei sunt reflectate cerinţele şi scopurile mediului. F *

25. Creativitatea actoricească presupune îmbinarea a trei dimensiuni majore:

cognititivă, afectivă, expresivă. A *

26. Scalele lui J. L. Holland pentru evaluarea creativităţii prezintă două

variante: una pentru investigarea creativităţii artistice şi una pentru evaluarea
creativităţii ştiinţifice. A *

27. Prin metoda interaprecierii se pot identifica unele comportamente şi

performanţe creative, dar putem, de asemenea, să validăm prin metoda criteriului
extern, rezultatele obţinute prin testele de creativitate. A *

28. Desemnarea cazurilor extreme este una din tehnicile metodei interaprecierii,
prin care colegii realizează o ierarhie pe un anumit criteriu. F *

29. Specificul brainstorming-ului constă în separarea între etapa de elaborare a

ideilor şi cea de evaluare a lor. A *

30. Este recomandat ca liderul grupului de brainstorming să nu aibă experienţă în

domeniu. F *

31. În cadrul şedinţei de braistorming, secretarul are ca funcţie stabilirea

ordinii în care participanţii iau cuvântul. F *

32. Spre deosebire de brainstorming, sinectica este o metodă calitativă întrucât

se elaborează o singură idee care se ajustează ulterior. A *

33. Cele două principii esenţiale ale sinecticii sunt transformarea straniului în
familiar şi transformarea familiarului în straniu. A *

34. Metoda listelor este o metodă imaginativă de stimulare a creativităţii prin

care se realizează matrici bi, tri sau multidimensionale: F *

35. Inteligenţa simbolică permite operarea cu noţiunile verbale, cu informaţii sub

forma înţelesurilor ataşate cuvintelor. F *

36. Stilul cognitiv redă modul specific în care se exprimă inteligenţa sau
creativitatea şi este influenţat de experienţa personală şi educaţie. A *

37. Ch. Hughnes apreciază că nevoile de dezvoltare pot motiva conduite umane, cum
sunt cele din demersurile creatoare. A *

38. Între copii superior înzestraţi şi ceilalţi au fost înregistrate diferenţe la

următoarele nivele: intelectual, afectiv, caracterial, interese, relaţii
interpersonale. A *

39. Creativitatea nu este neapărat o condiţie a supradotării intelectuale sau a

talentului. F *

40. Creativitatea productivă presupune abilitatea de a realiza legături noi între

elementele deja existente. F *

41. Creativitatea este o potenţialitate general umană care există în diferite

grade şi proporţii la fiecare persoană. A *

42. Când între factorii de mediu şi cei ereditari există diferenţe prea mari de
nivel şi calitate, aptitudinile speciale nu se pot dezvolta corespunzător. A *

43. Planul organizaţional la care se poate structura creativitatea de grup

cuprinde componenta profesională (relaţiile stabilite între membrii în scopuri
profesionale) şi componenta interpersonală (ansamblul conduitelor membrilor în
cadrul grupului). F *

Multiple Choice

44. Termenul de creativitate a fost introdus în psihologie de către:

a. G. Allport; *
b. J. P. Guilford;
c. E. P. Torrance;

45. Creativitatea, dimensiune complexă este:

a. latura dinamico-energetică a personalităţii;

b. latura transformativ-constructivă a personalităţii; *
c. latura relaţional-valorică;

46. Printre criteriile prin care putem diferenţia activitatea creatoare de cea
reproductivă există şi următoarele:
A tipul de experienţă preferat (experienţele noi, neuzuale); *
B domeniile de activitate alese;
C natura obstacolului ce trebuie depăşit (situaţii problematice noi); *

a. A+B+C
b. A+C *
c. B+C

47. Factorii interni ai gândirii creatoare amintiţi de C. Rogers sunt:

A toleranţa la ambiguitate; *
B autoevaluarea produselor activităţii; *
C conformismul;
D aranjarea spontană şi inedită a elementelor; *
E dependenţa de grup.

a. B+C+D
b. A+B+D *
c. C+D+E

48. În psihologia românească există un model factorial al creativităţii, model ce-

i aparţine lui:

a. T. Vianu;
b. M. Ralea;
c. P. Popescu-Neveanu. *

49. Trăsăturile caracteriale importante pentru stimularea creativităţii sunt:

A perseverenţa; *
B conştiinciozitatea; *
C conformismul;
D încrederea în sine; *
E acceptarea necondiţionată a normelor de grup.

a. C+D+E
b. B+C+D
c. A+B+D *

50. Printre condiţiile socio-economice şi culturale stimulative pentru

creativitate amintim:

A un nivel ridicat de aspiraţie al grupului; *

B aderarea strictă la normele grupului;
C condiţii socio-economice medii. *

a. A+B
b. B+C
c. A+C *

51. Modelul lui G. Wallas prezintă creativitatea ca pe un proces ce se derulează

în:
a. 2 etape;
b. 6 etape;
c. 4 etape. *

52. În actul de creaţie se impun tipurile de pregătire:

A pregătirea de specialitate; *
B cultura generală; *
C pregătirea pentru o anumită temă, problemă. *

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C *

53. Principalele surse pe care le poate folosi creatorul în literatură, în

derularea etapei de pregătire sunt:

A experienţa proprie de viaţă; *

B operele create anterior. *

a. B
b. A+B *
c. A

54. Mijloacele de exprimare ale creatorului în etapa de execuţie, căreia îi este

specific un proces de gândire imaginativă, pot fi următoarele:

A sunetele ordonate, astfel încât, să redea sentimentele; *

B cuvintele aranjate în coordonate expresive logico-afective; *
C culorile, care prin combinare redau un peisaj, un personaj. *

a. A+B+C *
b. A+B
c. B+C

55. Abilităţile creatorului necesare pentru a transmite mesajul operei sunt:

A găsirea unor modalităţi verificate deja, comune, pentru a reda anumite aspecte;
B stăpânirea contrastelor pentru a sugera tensiunea stării interioare; *
C capacitatea de a doza elementele componente ale acţiunii operei, al schiţării
trăsăturilor personajelor, a evoluţiei acestora. *

a. A+B+C
b. B+C *
c. A+B

56. Cele mai importante criterii de evaluare ale produsului creator sunt:

A numărul elementelor componente;

B originalitatea; *
C utilitatea socială. *
a. A+B
b. A+B+C
c. B+C *

57. M. Roco a stabilit, prin intermediul unei abordări sistemice, următorul număr
de planuri la care poate structura creativitatea de grup:

a. 4;
b. 2;
c. 3. *

58. Printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o sarcină pentru a fi

abordată în grup menţionăm:

A sarcina să permită delimitarea părţilor componente şi a contribuţiei fiecărui

membru; *
B stabilirea unor corelaţii între performanţele individuale şi cele de grup; *
C numar mare de membrii

a. A+B *
b. B+C
c. A+C

59. Analiza produselor activităţii, ca metodă de estimare a creativităţii la copii

presupune aprecierea:

A produselor realizate de copii din proprie iniţiativă; *

B produselor realizate de copii la cererea şcolii. *

a. A
b. A+B *
c. B

60. Calculul originalităţii la testele de creativitate poate fi realizat prin

următoarele procedee:

A procedeul indicelui de noutate;

B procedeul indicelui de frecvenţă; *
C procedeul indicelui de ingeniozitate. *

a. A
b. B+C *
c. B

61. Prin metoda biografică se pot obţine informaţii asupra:

A personalităţii creatorului; *
B actului creator şi condiţiilor creaţiei; *
C natura, geneza şi specificul activităţii creatoare. *

a. A+C
b. A+B+C *
c. A+B

62. Metoda caselor de evaluare a fost elaborată de:

a. M. Roco;
b. J. P. Guilford;
c. F. Barron. *

63. M. Stein considera că metodele psihoterapeutice influneţează creativitatea în

următoarele direcţii:

A eliberarea creativităţii potenţiale; *

B relansează creativitatea manifestă cândva dar care s-a blocat; *
C asigură menţinerea în formă optimă a creativităţii active; *
D permite găsirea unei singure soluţii creatoare;
E permite selecţia prealabilă a soluţiilor deja identificate.

a. B+D+E
b. A+B+C *
c. A+C+E

64. În etapa luminii roşii, se realizează evaluarea ideilor emise, considerându-se

că şedinţa a avut succes atunci când au fost selectate:

a. 30-40% din ideile emise;

b. 50% din ideile emise;
c. 10-15% din ideile emise. *

65. Braisntorming-ul poate fi aplicat în domeniile:

A producţie; *
B cercetare; *
C învăţământ. *

a. A
b. A+B+C *
c. B+C

66. Sinectica, una din metodele de stimulare a creativităţii a fost elaborată de :

a. Al. Osborn;
b. M. Roco;
c. W. J. Gordon. *

67. În cadrul discuţiei Panel auditoriul poate interveni în discuţiile purtate de

eşantionul panel prin intermediul:

a. unor bileţele pe care se trec doar întrebări;

b. unor cartonaşe de diverse culori pentru întrebări, sentimente, informaţii; *
c. luărilor de cuvânt în ordine alfabetică.
68. Lista interogativă, utilă pentru stimularea debitului creativ şi alcătuită din
9 categorii de întrebări a fost elaborată de:

a. E. P. Torrance;
b. W. J. Gordon;
c. Al. Osborn. *

69. Definirea supradotării a fost realizată în psihologie prin mai multe

modalităţi:

A obiectiv; *
B subiectiv;
C descriptiv; *
D comparativ. *

a. B+C+D
b. A+C+D *
c. A+B

70. Printre atitudinile creative dominante identificate de M. Roco sunt:

A interes faţă de nou; *

B atracţie faţă de problemele obişnuite, uzuale;
C dependeţa în gândire şi acţiune;
D nonconformism; *
E perseverenţă. *

a. A+B+C
b. A+D+E *
c. B+E

71. Printre blocajele metodologice ale creativităţii amintim:

A fixitatea funcţională; *
B teama de a nu greşi;
C rigiditatea algoritmilor. *

a. B+C
b. A+C *
c. A

72. Chestionarul Minnesota, ca metodă de evaluare a creativităţii la copii

presupune estimarea activităţilor:

a. realizate din proprie iniţiativă; *

b. realizate la solicitarea anumitor persoane (profesori, părinţi).

73. Asociaţiile de tip creativ identificate de Mednick sunt următoarele:

a. serendipitatea; *
b. asemănarea; *
c. medierea prin simboluri. *

a. a+b+c *
b. b+c
c. a+c

74. Din punct de vedere al rezonanţei intime, ca factor stilistic al

personalităţii, se consideră că stimulator pentru creativitate este tipul:
a. centripetal orientat
b. centrifugal orientat
c. ambiegal orientat *

75. E. P. Torrance apreciază că productivitatea de tip creativ presupune o

îmbinare a caracteristicilor femeilor cu cele ale bărbaţilor şi anume:
a. sensibilitate şi deschidere faţă de probleme; *
b. independenţa şi divergenţa gândirii; *
c. dorinţa de contacte sociale;
d. dependenţa de grup.

a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. a+b *
d. b+c

76. Vârsta unui grup este benefică pentru creativitate atunci când este de:
a. 1-2 ani
b. 4-6 ani
c. 3-5 ani *
77. Studiul de caz poate fi folosit:
a. în scop diagnostic; *
b. în scopul stimulării creativităţii; *
c. nici unul.
a. c
b. a+b *
c. a

78. Brainstorming-ul ca metodă de stimulare a creativităţii a fost concepută de:

a. G. Allport
b. Al. Osborn *
c. E. P. Torrance

79. Srategiile euristice ce pot fi folosite în şedinţele de sinectică sunt:

a.serendipitatea;
b.empatia; *
c.inversiunea; *
d.analogia şi evaluarea; *
e. asociaţia.
a. a+b
b. b+c+d+e
c. c+d+e
d. a+c+d+e
e. b+c+d *

80. Modelul tridimensional al intelectului, util în descifrarea structurii

intelectului a fost elaborat de:
a. G. Allport
b. J. P. Guilford *
c. J. Piaget

81. Inteligenţa semantică permite operarea cu noţiunile:

a. figurale
b. Verbale *
c. nonverbale

Completion

82. A. Munteanu propune o abordare pe verticală a creativităţii, în care putem

distinge următoarele nivele: creativitatea expresivă, creativitatea productivă,
creativitatea inventivă, creativitatea inovativă şi creativitatea.....
emergentiva...*..........

83. Asociaţioniştii definesc fenomenul creaţiei ca pe un proces de ..... asociatie

*...................... între anumite elemente, prin care se ajunge la combinaţii
noi.

84. Înţelegerea unei probleme în demersul de găsire a soluţiilor de tip creativ

este prezentată de gestaltişti ca fiind realizată prin intermediul....... intuitia
*
.............

85. Prin modelul tridimensional al intelectului J. P. Guilford introduce noţiunea

psihologică de . gandire divergenta *.......

86. Un factor intelectual important pentru creativitate este... gandirea

convergenta *...........cu rol în asimilarea informaţiilor, ducând la asigurarea
unui nivel corespunzător mecanismului creativ.

87. Factorul stilistic al personalităţii ce redă modul în care experienţele trăite

se reflectă la nivel individual este.... rezonanta intima *
.........

88. Factorul de natură biologică ce indică nivelul superior până la care se pot
dezvolta potenţele creative, fără a garanta în mod obligatoriu atingerea acestora
este........ ereditatea *
...........

89. ... climatul creativ *.........reprezintă ansamblul particularităţilor

ambientale, materiale şi psihosociale ce pot influenţa creativitatea.

90. .. incubatia *.............este o etapă a procesului creator de aşteptare, în

care creatorul, deşi racordat la problemă, îşi mută terenul de confruntare din
zona conştientului într-o zonă mai obscură a psihicului.

91. Al Roşca explică prin fenomenul.... perseveratia *............apariţiile

bruşte ale soluţiilor creatoare, fenomenul desemnânmd ansamblul proceselor
asociative care au fost începute când s-a încercat rezolvarea problemei şi care
continuă într-o anumită măsură, chiar când atenţia este orientată în altă
direcţie.

92. ... iluminarea *................este etapa de apariţie bruscă a soluţiei la o

problemă aflată în centrul preocupărilor creatorului, fiind o pendulare între
planul afectiv şi cel cognitiv.

93. R. L. Merton vorbeşte de fenomenul ... serendipitatea *............. pentru a

descrie fenomenul de apariţie bruscă a soluţiei creatoare în mod întâmplător,
într-un moment în care nu era în centrul atenţiei creatorului.

94. Etapa de .. verificare *.......este etapa prin care este obiectivată,

materializată ideea creatoare într-un fapt explicit, perceptibil.

95. .. verificarea *................presupune o confruntare permanentă între

modelul mental şi rezultatele încercărilor de a pune în practică acest model.

96. . . syntalitatea ,sintalitatea. *......... de care vorbea R. B. Cattell

desemnează personalitatea grupului, prin care sunt delimitate aspectele
psihosociale rezultate din dinamica grupului respectiv.

97. Tipul.... ganditor *.............de personalitate, reprezentat de cercetători

şi inventatori realizează reflectarea realităţii prin imagini abstracte, create
prin limbaj.

98. În tehnică reacţiile publicului faţă de produsele create sunt exprimate în

termeni.. practici....*..........

99. Între creativitatea ştiinţifică şi cea tehnică există relaţii de ...

intercondiţionare *.................. deoarce tehnica este influenţată de teoriile
ştiinţifice şi asigură condiţii pentru aplicarea conceptelor şi a teoriilor
ştiinţifice.

100. .. desemnarea cazurilor extreme *....................este una din tehnicile

metodei interaprecierii prin care evaluatorii, raportându-se la un anumit criteriu
stabilesc, în număr echitabil, care sunt primii şi ultimii indivizi dintr-un
colectiv.

101. Metoda.... longitudinala *.....................are ca scop stabilirea

biografiei ştiinţifice a profilului psihologic al unei persoane creatoare, pe baza
datelor culese zilnic sau la intervale apropiate, datele fiind obţinute prin
observări şi examinări sau reexaminări ale aceluiaşi subiect la diferite vârste
sau perioade succesive.

102. Terapiile individuale pot fi folosite pentru înlăturarea ... anxietatea

*................care poate fi inhibitoare, frenatoare pentru actul creaţiei,
asigurând dobândirea unui tonus psihologic constructiv.

103. Terapia.... cognitivă *..............poate corecta distorsiunile, erorile de

gândire, care pot fi înlocuite cu interpretări mai flexibile, foarte utile pentru
demersul creator.

104. Metoda .... metoda marionetelor *....................este o metodă

asemănătoare cu psihodrama, în care transpunerea în rol a subiectului se
realizează prin intermediul marionetelor.

105. Metoda.... Philips 6-6; Philips 66 *...................este un

blitzbrainstorming prin care grupuri mari, eterogene, de 30-50 persoane sunt
împărţite în grupuri de 6 membri în care problemele sunt discutate timp de 6
minute.

106. Datorită fenomenului.... Condorcet *.............are loc retuşarea şi

ajustarea răspunsurilor date de către experţi în cadrul metodei Delphi.

107. Metoda ... Frisco *......................se bazează pe principiul

brainstorming-ului regizat în care fiecărui membru al grupului i se atribuie un
rol.

108. Pentru E. P. Torrance potenţialul creativ se conturează la nivel optim atunci

când există un anumit prag minim al inteligenţei de aproximativ.... 120
*...........

109. . .. originalitatea *...............este abilitatea de a produce idei şi

imagini noi, de a găsi soluţii noi, fiind una din dimensiunile gândirii
divergente.

110. Inteligenţa . inteligenta sociala *.......este o formă a inteligenţei

importantă pentru profesori, psihologi, medici şi asigură înţelegerea
atitudinilor, dorinţelor, intenţiilor, percepţiilor personale şi ale celorlalţi.

111. În Sociodinamica culturii, A. Moles, formulează teoria.... teoria nivelului

cultural...*.............în care vorbeşte de straturile culturale dintr-o
populaţie, prin care se reflectă ponderea creatorilor în raport de instrucţia şi
nivelul cultural al diferitelor segmente sociale.

112. În 1977 este elaborat un model al supradotării intelectuale, model ce-i

aparţine lui... Renzulli *.........şi care prezintă dimensiunile esenţiale ale
supradotării: aptitudinile intelectuale; latura afectiv-motivaţională;
creativitatea.

113. Cea mai cunoscută clasificare a fazelor creativităţii, în care se vorbeşte de

4 etape este cea a lui .. G. Wallas ;G Wallas ;Wallas *
................

114. Dimensiunea stilistică a intelectului ce reflectă modalitatea de reacţie a

proceselor cognitive la problemele ce urmează a fi rezolvate este....
aprehensiunea *..............

115. ..... procesul creator. *........desemnează apectele psihologice ale

activităţii creative, mecanismele şi dinamica psihologică a creatorului, de la
apariţia problemei la realizarea produsului creativ, obiectivizarea ideii
creatoare.

116. ..... prepararea ; pregatirea *...............este o etapă a procesului de

creaţie ce presupune acumularea, adunarea materialelor necesare în celelate etape.

117. Stilul de conducere adecvat pentru stimularea creativităţii de grup este

cel.... democratic *............ prin care sunt implicaţi şi ceilalţi membrii ai
grupului în rezolvarea sarcinilor de grup şi se instituie un sistem de apreciere
obiectiv.

118. Criteriul de validare al produsului creat este.... eficienta *.........în

tehnică.

119. Metoda... Delphi ; delphi................, elaborată de O. Helmer se bazează

pe tehnica consultărilor reciproce în care sunt antrenaţi diverşi experţi care au
de completat un chestionar pe o anumită temă.

120. Inteligenţa....... concreta....*.................cuprinde aptitudinile

implicate în vehicularea informaţiilor figurale, centrarea find pe lucruri
concrete şi pe proprietăţile lor.