PSIHOLOGIA COMUNICARII

MULTIPLE CHOICE

1. Este posibil ca două personalităŃi să nu comunice ?

a. da
b. nu *
c. depinde de situaŃie

2. Obiect de studiu al psihologiei comunicării este:

a. comunicarea despre comunicare; *
b. similar celui al psihologiei generale;
c. comunicarea despre modalităŃile în care se comunică *
a. b+c
b. a+b
c. a+c *

3. Prin comunicare:
a. se constituie lumea internă a subiectului; *
b. se degajă tensiuni intrapsihice; *
c. se asamblează o perspectivă asupra lumii; *
d. un individ îsi poate constitui o reprezentare privind starea internă a sa si a
aproapelui său. *
a. a+c+d
b. a+c+d
c. b+c
d. a+b+c+d *

4. În cazul modelului transmiterii „energiei” (ilustrat prin lovirea unei pietre

cu piciorul) cauzalitatea este:
a. circulară
b. liniară *
c. vectorială

5. Comunicarea este un proces:

a. de schimb, substanŃial, energetic, informaŃional inter-sistemic; *
b. care instituie o relaŃie complexă între surse; *
c. care poate fi transpus cu exactitate într-un model matematic.
a. a+b *
b. a+c
c. b+c

6. Limbajul simbolic (al logicii matematice) se referă la:

a. realitatea imediat înconjurătoare; *
b. ce este realitatea;
c. la obiectele aflate în diferite raporturi, care alcătuiesc stări de fapt; *
d. cum este realitatea. *
a. a+b+c+d
b. c+d
c. a+b+c
d. a+c+d *

7. Limbajul noŃional (al logicii tradiŃionale):

a. nu se referă la raporturile dintre obiecte; *
b. se referă la ceea ce este fiecare obiect, la esenŃa sa; *
c. permite reflectarea realităŃii; *
a. a+c
b. a+b+c *
c. a+b

8. Limbajul categorial (al logicii speculative):

a. permite surprinderea dinamicii în care sunt angajate obiectele; *
b. utilizează forme de reproducere exprimate prin categorii; *
c. conturează esenŃele obiectelor;
d. răspunde la întrebarea cum a fost, cum este si cum va fi un obiect. *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+d *
d. a+b+c+d

9. Comunicarea îndeplineste funcŃii precum:

a. informare; *
b. poziŃionare; *
c. normare; *
d. influenŃare; *
e. contact afectiv; *
a. a+b+c+d+e *
b. a+b+c+d
c. a+b+c
d. a+b
e. a

10. Paradigma constă:

a. într-un ansamblu coerent de reprezentări care „servesc drept cadru de referinŃă
comunităŃilor de cercetători; *
b. într-o serie de repere prin care „realitatea” este decodată si „reconstruită”
sub forma unor reprezentări stiinŃifice; *
c. dintr-o serie de algortimi cu valoare absolută în privinŃa capacităŃii
predictive a stiinŃei.
a. a+c
b. b+c
c. a+b *

11. Cum influenŃează o paradigmă modul în care este înŃeles fenomenul comunicării:

a. determină maniere specifice de raportare la comunicare; *

b. propune reprezentări specifice despre lume; *
c. întrucât realitatea este elementul central, exercită o influenŃă minimă;
a. a+c
b. a+b *
c. b+c

12. Cunoasterea aprofundată a individului este un demers situat într-o

perspectivă:
a. emică; *
b. nomotetică;
c. etică;
d. idiografică. *
a. b+c+d
b. b+d
c. a+c+d
d. a+d *

13. Diferitele paradigme ale comunicării se distribuie, în raport cu modelul

clasic elaborat de C.F. Shannon, asupra:
a. emiŃătorului si receptorului; *
b. palierului preconstient; *
c. fenomenelor de (de)codare; *
d. canalului de comunicare; *
e. retroaferentaŃiei. *
a. a+b+c
b. d+e
c. a+b+c+d+e *
d. b+d+e
e. a+c+d

14. Paradigmele comunicării pot să „gliseze” teoria între „polii”:

a. intrapsihic; *
b. heterogenetic;
c. intersubiectiv; *
d. alogenetic.
a. a+b+d
b. b+d
c. a+d
d. a+c *

15. Paradigma structurală consideră de maximă importanŃă:

a. palierul intrapsihic; *
b. are ca obiect de studiu comportamentul;
c. palierul intersubiectiv;
d. personalitatea. *
a. a+b
b. a+d *
c. b+c
d. a+b+d

16. Teoria psihanalitică arată că resorturile comunicării pot fi surprinse prin

intermediul:
a. cogniŃiei individului;
b. dorinŃelor individului; *
c. analizei conŃinutului comunicării;
d. răspunsului expresiv-represiv al dorinŃelor. *
a. b+c+d
b. a+c+d
c. b+d *
d. a+b+c+d

17. Conform lui S. Freud:

a. obiectul este creat de către pulsiunea subiectului; *
b. obiectul există a priori;
c. obiectul nu există

18. Paradigma structurală se referă în special la perspectiva:

a. dinamică asupra psihismului;
b. economică asupra psihismului;
c. topică asupra psihismului; *
d. fenomenologică asupra psihismului;

19. Începând din ce an este remaniată prima topică freudiană?

a. 1915;
b. 1920; *
c. 1895;
d. 1922;
e. 1925.
20. Din perspectivă psihanalitică, care sunt principiile de a căror mediere Ńine
maniera în care
comunică individul ?
a. al plăcerii (expresiei pulsionale imediate); *
b. al datoriei (al amânării descărcării si împlinirii nevoilor); *
c. al comportamentului (al adaptării la stimul);
d. al realităŃii (al adaptării la contextul imediat). *
a. a+c
b. a+b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+d *

21. Psihanaliza propune un sistem al pulsiunilor ireductibile constituit din:

a. pulsiuni de viaŃă; *
b. pulsiuni de moarte; *
c. pulsiuni sociale.
a. a+b *
b. a+c
c. b+c

22. Din paradigma structurală psihanalitică originează si alte direcŃii ale

teoriei comunicării, precum modelul:
a. tranzacŃional; *
b. fenomenologic;
c. proiectiv; *
d. cognitiv.
a. b+c+d
b. a+c+d
c. b+d
d. a+c *

23. Paradigma tranzacŃională:

a. orientează interesul cercetărilor către palierul interpersonal, interacŃional;
*
b. orientează interesul cercetărilor către modalităŃilor de codare-decodare ale
mesajului; *
c. nu eludează dimensiunea intrapsihică; *
d. eludează dimensiunea intrapsihică;
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c *
d. a+b+d

24. Teoria lui Eric Berne reprezintă o adaptare a:

a. primei topici freudiene într-o perspectivă nuanŃat intrasubiectivă;
b. celei de a doua topice freudiene într-o perspectivă nuanŃat intersubiectivă; *
c. primei topici freudiene într-o perspectivă nuanŃat intersubiectivă;
d. celei de a treia topice freudiene într-o perspectivă nuanŃat intrasubiectivă;

25. În viziunea lui Eric Berne, tranzacŃia reprezintă:

a. unitatea acŃiunii sociale; *
b. expresie a intelectului emiŃătorului;
c. un mesaj generat de o stare interioară a Eului emiŃătorului; *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c
26. Eul Parental este:
a. structurat conform principiului datoriei; *
b. poate fi asociat imperativului trebuie; *
c. poate fi asociat pricipiului plăcerii;
d. are o componentă limitativă; *
e. are o componentă protectivă. *
a. a+b+c+d+e
b. b+c+d+e
c. a+b+c+d
d. a+b+d+e *

27. În ordine limitativă, mesajul generat de Eul parental va conŃine:

a. ordine; *
b. judecăŃi; *
c. ameninŃări; *
d. încurajări;
a. a+b+c *
b. b+c+d
c. a+b+d
d. a+b+c+d

28. În ordine protectivă, mesajul generat de Eul parental:

a. va îngriji; *
b. va consola; *
c. va refuza.
a. b+c
b. a+b+c
c. a+b *

29. Eul parental este pentru individ sediul:

a. etic; *
b. axiologic; *
c. normativ. *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c

30. Eul Adult:

a. reprezintă palierul raŃional; *
b. permite estimarea probabilităŃii în diferite situaŃii; *
c. permite decizia în raport cu elementele realităŃii. *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *

31. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:

a. analiză; *
b. imaginaŃie;
c. comparare; *
d. negociere; *
e. învăŃare. *
a. a+b+c+d+e
b. c+d+e
c. b+c+d
d. a+c+d+e *
e. a+b+c
32. Eul Copil indică palierul:
a. afectiv al personalităŃii; *
b. liber de constrângeri; *
c. care deliberează si decide;
d. centrat pe trăire adaptată. *
a. b+c+d
b. a+b+c+d
c. b+d
d. a+b+d *

33. Mesajele provenite din starea de Eu Copil:

a. conŃin dorinŃa în expresia ei directă; *
b. se raportează la principiul datoriei;
c. sunt centrate pe rezolvarea situaŃiilor;
d. sunt susŃinute de afecte pozitive sau negative. *
a. a+c
b. b+d
c. a+d *
d. a+c+d

34. În viziunea lui Berne, tranzacŃiile pot fi :

a. liniare ;
b. încrucisate ; *
c. complementare ; *
d. similare.
a. a+b
b. a+c
c. b+c *
d. a+b+d

35. În perspectivă tranzacŃională, timbrele:

a. reprezintă trăiri reprimate de-a lungul istoriei subiectului; *
b. reprezintă o colecŃie de frustrări cu efect asupra comunicării actuale; *
c. menŃin individul în paternuri de comunicare, ce vor fi constituit odinioară
unice maniere adaptative la comportamentul celuilalt; *
d. devin roluri prin care celălalt este determinat să se comporte precum persoane
semnificative ale istoriei personale. *
a. a+b+c+d *
b. a+b+c
c. a+b
d. a

36. În cadrul sistemul propus de Scoala de la Palo comunicarea se realizează pe

următoarele „canale”:
a. analogic; *
b. cosubstanŃial;
c. digital; *
d. închis;
a. a+b
b. a+b+c
c. b+d
d. a+c *

37. În ordine filogenetică:

a. comunicarea analogică se situează înaintea celei digitale; *
b. comunicarea digitală se situează înaintea celei analogice;
c. comunicarea analogică si cea digitală au apărut în simultan.
38. Limbajul analogic:
a. posedă o semantică adecvată relaŃiei; *
b. nu posedă o semantică adecvată relaŃiei;
c. are o sintaxă care să permită definiŃii ale naturii relaŃiei;
d. nu are o sintaxă care să permită definiŃii ale naturii relaŃiei. *
a. a+b
b. a+d *
c. b+d
d. b+c
39. Conform Scolii de la Palo Alto, în domeniul relaŃiei, comunicarea se
realizează sub formă:
a. analogică; *
b. digitală;
c. analogică si digitală.

40. Mesajele analogice oferă informaŃii privind:

a. acordul/dezacordul; *
b. conŃinut ideatic/conŃinut cognitiv;
c. frustrarea/gratificarea; *
d. dominanŃa/obedienŃa. *
a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. a+b+d
d. a+c+d *

41. Limbajul digital:

a. are o sintaxă logică deosebit de complexă; *
b. are o sintaxă logică foarte simplă;
c. este lipsit de o semantică adecvată relaŃiei. *
d. are o semantică adecvată relaŃiei;
a. a+c+d
b. b+c
c. a+b+d
d. a+c *

42. Nivelul relaŃiei si al limbajului analogic:

a. este subordonat limbajului digital si conŃinutului comunicării;
b. este supraordonat limbajului digital si conŃinutului comunicării; *
c. este comun cu cel al limbajului digital si al conŃinutului comunicării.

43. InteracŃiunea simetrică se caracterizează prin:

a. egalitate si prin minimizarea diferenŃelor dintre interlocutori; *
b. maximalizarea diferenŃelor dintre interlocutori;
c. alternarea egalităŃii cu maximalizarea diferenŃelor dintre interlocutori.

44. InteracŃiunea părinŃi-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:

a. simetric;
b. complementar; *
c. alternativ simetric si complementar.
45. Paradigma fenomenologică presupune centrarea interesului cercetării asupra
modelelor:
a. intrapsihice;
b. intersubiective; *
c. intrapsihice si interesubiective.

46. Care sunt modalităŃile de reacŃie la imaginea de sine a interlocutorului:

a. interogare;
b. confirmare; *
c. respingere; *
d. negare. *
a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. a+c+d
d. b+c+d *

47. Efectul „Pygmalion” desemnează:

a. nevoia de a delimita spaŃiul subiectiv de cel obiectiv;
b. tendinŃa de a atribui celorlalŃi elemente conforme propriilor expectaŃii; *
c. capacitatea individului de a îsi determina viaŃa.

48. În perspectivă psihanalitică, Eul are sarcina de a negocia cu exigenŃe care

provin din:
a. Se, exigenŃe pulsionale (dorinŃe); *
b. Realitatea transcendentă, exigenŃele fiinŃei;
c. realitatea exterioară, exigenŃele realităŃii. *
a. a+c *
b. b+c
c. a+b

49. În perspectivă psihanalitică, Eul-plăcere-purificat se constituie:

a. în momentul în care toate obiectele „parŃiale” care penalizează au fost
proiectate ; *
b. tot ceea ce este rău este „halucinat” în exterior, departe ; *
c. tot este bun si diminuează tensiunea este halucinat în actualitate si aproape.
*
a. a+b+c *
b. b+c
c. a+c
50. În ce fază a dezvoltării Eului percepŃia este distrinsă de reprezentare si se
poate compara obiectul perceput cu reprezentarea sa, pentru a actualiza
reprezentarea :
a. Eul-realitate ;
b. Eul realitate-definitiv; *
c. Eul-plăcere-pură.

51. Pentru Jung, Eul:

a. se bazează pe întregul câmp de constiinŃă si pe totalitatea conŃinuturilor
inconstiente dar nu constă în acestea; *
b. este dinamizator si reglator al vieŃii individuale; *
c. este supraordonat Sinelui;
d. parcurge un amplu proces de diferenŃiere si individualizare; *
a. a+c+d
b. a+b+d *
c. c+d
d. b+c+d

52. Considerarea Eului ca nucleu al personalităŃii a fost favorizată de:

a. constientizarea funcŃiilor individuale si sociale ale Eului în raport cu lumea;
*
b. amplificarea rolului Eului în structura personalităŃii prin raportare la
situaŃiile de degradare si tulburare psihică; *
c. nevoia de sens si autorealizare, de fericire, de armonie bio-psiho-socială. *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *
53. Personalitatea interpersonală este personalitatea după cum este percepută de
indivizii cu care se relaŃionează, de membrii grupului de apartenenŃă pe baza:
a. naturii si structurii interacŃiunilor din grup; *
b. a rolurilor si statutelor membrilor grupului; *
c. a contribuŃiei fiecărui membru la realizarea scopurilor comune. *
a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b

54. ReacŃia spontană de tip „buldozer” este specifică personalităŃii:

a. narcisice; *
b. pasiv-agresive;
c. isterice;
d. obsesionale.

55. ReacŃia spontană de tip „delicat” este specifică personalităŃii:

a. pasiv-agresive;
b. dependente; *
c. isterice;
d. obsesionale.

56. ReacŃia spontană de tip „evitant” este specifică personalităŃii:

a. dependente;
b. isterice;
c. pasiv-agresive; *
d. obsesionale.

57. Care sunt caracteristicile personalităŃii anxioase:

a. îsi face griji disproporŃionate în raport cu posibilele „riscuri”; *
b. se află într-o permanentă stare de încordare vigilentă; *
c. are o permanentă stare de tensiune psihică si somatică; *
d. are o inteligenŃă sub medie.
a. b+c+d
b. a+b+c+d
c. b+c
d. a+b+c *

58. Cărui tip de personalitate îi este specific faptul de a crede că lumea este
plină de primejdii si
mari pericole, că trebuie să anticipeze si să fie pregătită pentru catastrofe:
a. dependentă;
b. isterică;
c. anxioasă; *
d. pasiv-agresivă;
e. obsesională.

59. Care sunt caracteristicile personalităŃii paranoide:

a. este încrezător în celălalt;
b. se menŃine rigid în propriul univers construit prin raŃiune si excluderea
afectelor; *
c. celălalt este pus încontinuu la îndoială. *
a. b+c *
b. a+c
c. a+b+c

60. Care sunt caracteristicile personalităŃii isterice:

a. se manifestă astfel încât să se afle permanent în centrul atenŃiei; *
b. se adaptează bine situaŃiilor;
c. discuŃiile se centrează asupra trăirilor propriei persoane; *
d. starea sa afectivă poate oscila rapid; *
e. se raportează la ideal si exagerează situaŃiile si trăirile sale. *
a. b+c+d+e
b. a+b+c+d+e
c. a+d+e
d. a+b+d
e. a+c+d+e *

61. Care sunt caracteristicile personalităŃii obsesionale:

a. are o Ńinută morală deosebită; *
b. este perfecŃionist, respecte norma, legea, regula socială; *
c. îi este relativ usor să ia o decizie;
d. analizează în detaliu toate aspectele realităŃii. *
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+d *
d. c+d

62. Care sunt caracteristicile personalităŃii narcisice:

a. are sentimentul excelenŃei si unicităŃii; *
b. consideră normal un destin privilegiat; *
c. este un bun ascultător;
d. atingerea propriilor interese îi provoacă afecte extreme manifestate agresiv. *

a. a+b+d *
b. b+c+d
c. a+b+c
d. a+b+c+d

63. Care sunt caracteristicile personalităŃii dependente:

a. are nevoie de suport si aprobare; *
b. suportă bine separarea;
c. nu poate risca să îi fie invalidate convingerile sale; *
d. este de acord cu opiniile celorlalŃi chiar împotriva propriilor interese. *
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c
d. a+c+d *

64. Care sunt caracteristicile personalităŃii pasiv-agresive:

a. este rezistentă la atitudinile si comportamentele celorlalŃi; *
b. se află într-o relaŃie dificilă cu autoritatea; *
c. are o bună capacitate de a rezolva problemele;
d. se află în opoziŃie implicită cu ceilalŃi. *
a. a+b+c
b. a+b+d *
c. b+c
d. b+c+d

65. Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este:

a. un vast sistem comunicaŃional al cărui cod inconstient reprezintă suma
modelelor culturale care acŃionează permanent si modelează comportamentul
individului în societate; *
b. inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi ; *
c. un univers de forme, de semnificaŃii si conduite simbolice care pe măsură ce
sunt cunoscute si dirijate, în aceeasi măsură sunt percepute intuitiv si lăsate să
se petreacă, ignorate. *
a. a+b
b. a+b+c *
c. b+c

66. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner si Ralf Linton
privind raportul
dintre cultură si personalitate:
a. personalitate de bază; *
b. instituŃii primare; *
c. instituŃii secundare; *
d. sisteme introiective;
e. sisteme proiective. *
a. c+d+e
b. b+c+e
c. a+b+c
d. a+b+c+e *
e. a+b+c+d

67. Conform perspectivei paradoxale asupra comunicării, o acŃiune conform bunului

simŃ si
logicii comune poate conduce la:
a. esec; *
b. succes;
c. depinde de situaŃie.

68. Care sunt prorietăŃile conform teoriei matematicianului francez Evariste

Galois, grupul este un
ansamblu de elemente:
a. care nu au o calitate în comun;
b. comutative; *
c. care conŃine un element neutru; *
d. simetrice; *
a. a+b+c
b. c+d
c. a+c+d
d. b+c+d *

69. Conceptul de enantiodromie rerezintă o ilustrare a următorei proprietăŃi a

grupului (după cum
este înŃeles de Evariste Galois):
a. simetrie a elementelor; *
b. comutativitate a elementelor;
c. neutralitate a unui element.

70. Teoria tipurilor logice postulează următoarea axiomă fundamentală:

a. elementul care cuprinde toŃi membrii unei clase poate fi totodată membru al
acelei clase;
b. elementul care cuprinde toŃi membrii unei clase nu poate fi totodată membru al
acelei clase; *
c. elementul care cuprinde o parte din membrii unei clase poate fi totodată membru
al acelei clase.

71. Conform (auto)definiŃiei paradoxale (antinomiei semantice) „sunt incapabil să

înŃeleg”, subiectul:
a. nu poate înŃelege;
b. are capacitatea de a înŃelege; *
c. înŃelege în mică măsură situaŃia.
72. Sintagme precum „Fii spontan! Vreau ca Ńie să-Ńi placă să înveŃi!” sunt
exemple de:
a. paradoxuri logico-matematice;
b. definiŃii paradoxale;
c. paradoxuri pragmatice. *

73. În mod esenŃial, schimbarea produsă prin comportament paradoxal se

caracterizează prin faptul că:
a. apare ca neasteptată, ciudată, contrară bunului simŃ; *
b. degajează situaŃia de soluŃiile parŃiale între care subiectul oscilează
compulsiv, generând dileme si probleme insolubile; *
c. nu se situează în ordinea logicii cauzale; *
a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b

74. Schimbarea paradoxală se întemeiază:

a. pe puterea prezentului; *
b. pe coordonatele actuale ale stării de fapt; *
c. pe viitorul individului;
d. pe ignorarea modului în care s-a ajuns la situaŃie (timpul trecut). *
a. a+b+c
b. b+c
c. b+c+d
d. a+b+d *

75. În categoria paradoxului pragmatic intră:

a. injoncŃiunile paradoxale; *
b. definiŃiile paradoxale;
c. previziunile paradoxale. *
a. a+b+c
b. a+c *
c. b+c

76. PropoziŃia „Bucurestiul este trisilabic si va avea cinci milioane de

locuitori” este:
a. o previziune paradoxală;
b. o injoncŃiune paradoxală; *
c. un paradox matematic.

77. Ce raport este între existenŃa personală (a fii) si reflectarea constientă a

existenŃei personale (a fii constient că esti):
a. sunt două tipuri logice diferite; *
b. de complementaritate;
c. de similitudine.

78. EnunŃul „eu sunt incapabil să înŃeleg” este:

a. o injoncŃiune paradoxală;
b. o previziune paradoxală;
c. o definiŃie paradoxală. *

79. EnunŃul „Vreau ca Ńie să-Ńi placă să înveŃi!” este

a. injoncŃiune paradoxală; *
b. previziune paradoxală;
c. definiŃie paradoxală.

80. AfirmaŃia „Nu te enerva!” este expresia unei intervenŃii:

a. tranzacŃionale;
b. întemeiate pe ideea că voinŃa poate produce schimbările dezirabile; *
c. de tip psihanalitic.

81. Dubla constrângere terapeutică are următoarele caracteristici:

a. presupune o relaŃie intensă între cel care aplică demersul si subiect; *
b. constă într-o prescripŃie conform căreia subiectul este obligat să se
împotrivească simptomului;
c. constă într-o prescripŃie de întărire a comportamentul pe care subiectul
doreste să îl schimbe. *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c
82. Conform caracteristicilor comunicării paradoxale, unui individ suspicios i se
va cere:
a. să aibă încredere în ceea ce i se spune;
b. să fie prudent si să verifice veridicitatea fiecărei afirmaŃii; *
c. să se comporte respectuos cu ceilalŃi.

83. Care din următoarele comportamente sunt defensive din perspectivă constientă:
a. inhibarea sau absenŃa comunicării verbale; *
b. minciuna; *
c. onestitatea;
d. atitudinea seductivă; *
e. scuzele *
a. a+b+c+d+e
b. b+c+d
c. a+b+d+e *
d. b+d+e
e. a+b+d+e

84. Defensele, apărările Eului, constituie:

a. încercări de a realiza un compromis între nevoi vitale interne si cerinŃe
externe; *
b. încercări de a realiza un compromis între dorinŃe si norme; *
c. maniere de reacŃie normale în măsura în care realizează compromisuri eficiente
si permit adaptarea. *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *

85. Care este condiŃia refulării :

a. scopul pulsional să provoace neplăcere în loc de plăcere ; *
b. scopul pulsional să provoace plăcere în loc de neplăcere ;
c. individul să fi depăsit complexul Oedip.

86. IntroiecŃia:
a. este mecanismul de apărare prin care obiectele sunt trecute, în mod
fantasmatic, din „exterior” în „interior”; *
b. se fundamentează pe încorporare, ca prototip corporal al mecanismului; *
c. reprezintă prototipul identificării; *
a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b

87. FormaŃiunea reacŃională:

a. este o atitudine, comportament, trăsătură de caracter opusă dorinŃei refulate;
*
b. este o atitudine, comportament, trăsătură de caracter care sprijină dorinŃa
refulată;
c. fundamentează formarea majorităŃii trăsăturilor de caracter. *
a. a+b+c
b. a+c *
c. b+c

88. Gândirea logică este prototipul normal al următorului mecanism de apărare:

a. proiecŃie;
b. izolare; *
c. introiecŃie;
d. denegare.

89. Conform lui A. Ombredane proiecŃia poate fi de tip:

a. specular; *
b. simetric;
c. catarctic; *
d. complementar. *
a. b+c+d
b. a+b
c. b+c
d. a+c+d *

90. Din perspectiva comunicării simbolice, în categoria semnelor intră:

a. emblema; *
b. atributul; *
c. simbolul;
d. alegoria; *
e. analogia. *
a. a+b+c+e
b. a+b+d
c. a+c+e
d. b+d+e
e. a+b+d+e *

91. Comuinicarea nonviolentă presupune:

a. reprimarea furiei;
b. evitarea surselor conflictului (a frustrării, a furiei etc.);
c. contactul personal cu sursele conflictului; *

92. Orice comportament violent are ca sursă:

a. o formă interioară de violenŃă, de „atac” intern generat de conflicte interne;
*
b. situaŃia, contextul în care se află individul;
c. incapacitatea individului de a-si reprima agresivitatea.

93. Exprimarea nonviolentă a furiei presupune constatarea faptului că destinul

celuilalt:
a. este cauza trăirilor noastre;
b. nu este cauza trăirilor noastre; *
c. este cauza destinului nostru.

94. Exprimarea nonviolentă a furiei presupune:

a. contactul cu nevoile nesatisfăcute; *
b. exprimarea dorinŃelor personale în locul gândurilor si a expresiilor
acuzatoare; *
c. distragerea atenŃiei si autolinistirea mentală.
a. a+b+c
b. a+b *
c. b+c

95. Din perspectiva comunicării nonviolente, enunŃul „Seful meu este prietenos”
este:
a. observaŃie;
b. evaluare; *
c. analogie.

96. În comunicarea nonviolentă, furia:

a. nu trebuie exprimată sub nici o formă;
b. poate fi exprimată ca o trăire personală; *
c. trebuie eliminată;

97. Din perspectiva comunicării nonviolente, enunŃul „Ioana este o persoană bună
la suflet” este:
a. evaluare; *
b. observaŃie;
c. sinteză.

98. Transmiterea de mesaje de tip judecată sau concluzie generală:

a. nu permit un bun contact uman; *
b. determină distanŃarea interpersonală si cantonarea la nivelul generalităŃii; *
c. facilitează comunicarea nonviolentă.
a. a+b *
b. a+b+c
c. b+c

99. Capacitatea de a oferi celuilalt (respect, afecŃiune etc.) este:

a. semnal al slăbiciunii Eului;
b. simetrică celei de a primi (respect, afectŃiune etc.); *
c. un bun indicator pentru nivelul stimei de sine. *
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c *

100. În ordinea comunicării persuasive, nevoia de a expune un mesaj si nevoia ca

acesta să fie receptat ca atare este:
a. cu atât mai redusă cu cât convingerea personală în autenticitatea mesajului
este mai mare; *
b. cu atât mai mare cu cât convingerea personală în autenticitatea mesajului este
mai mare;

101. În scop persuasiv s-a operat experimental cu variabile precum:

a. implicarea subiectului; *
b. repetarea mesajului; *
c. clarificarea mesajului;
d. distragerea atenŃiei. *
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+d *
102. În ce situaŃie distragerea atenŃiei reprezintă un factor favorabil
persuasiunii ?
a. în cazul unei argumentări de nivel înalt;
b. în situaŃia unei argumentări modeste; *
c. în orice situaŃie.
103. Persuasiunea presupune manipularea:
a. identităŃii; *
b. a spaŃiului personal; *
c. a normelor care guvernează relaŃia. *
a. a+b+c *
b. a+c
c. b+c

104. Modelele prelucrării sistematice-euristice afirmă faptul că are sanse mai

mari de a produce o schimbare atitudinală un mesaj care foloseste:
a. ruta periferică sau prelucrarea euristică; *
b. ruta centrală si prelucrarea sistematică;
c. ambele rute sunt la fele de eficiente.

105. Din perspectiva comunicării persuasive, atunci când subiectul examinează

motivat si atent
mesajul, fiind influenŃat de puterea si calitatea argumentelor, acesta se înscrie
pe:
a. calea centrală; *
b. calea periferică;
c. calea zonală.

106. Un mesaj care foloseste calea periferică, cu prelucrare euristică:

a. are sanse mai mici în a produce schimbări atitudinale decât mesajul care se
înscrie pe calea centrală, cu prelucrare sistematică;
b. are sanse mai mari în a produce schimbări atitudinale decât mesajul care se
înscrie pe calea centrală, cu prelucrare sistematică; *
c. are celeasi sanse în a produce schimbări atitudinale precum mesajul care se
înscrie pe calea centrală, cu prelucrare sistematică;

107. În negociere, poziŃia de deschidere este:

a. mai mică decât obiectivul maxim propus;
b. mai mare decât obiectivul maxim propus; *
c. egală cu obiectivul maxim propus.
108. EnunŃul „A fi demn înseamnă a nu fi de acord cu ceea ce ni se cere în această
instituŃie” este o ilustrare a erorii de argumentare denumită:
a. apelul la popor; *
b. apelul la autoritate;
c. apelul la tradiŃie;
d. apelul la relaŃie.

109. În negociere, poziŃia obiectiv (PO):

a. reprezintă nivelul realist de atingere al obiectivelor, nivel care anticipează
nevoile celor două părŃi; *
b. este ceea ce se poate obŃine de la partener fără a-i leza interesele, cât si
ceea ce se crede că trebuie „apărat” în faŃa partenerului; *
c. are un caracter mai „realist” decât obiectivul maximal si este întotdeauna
superioară poziŃiei de ruptură. *
a. a+c
b. b+c
c. a+b+c *

110. Cărui tip de mecanism al persuasiunii aparŃine „conformarea la imaginea de

sine
autoatribuită”:
a. afectiv;
b. cognitiv;
c. comportamental; *
d. atitudinal.

111. Probabilitatea schimbării atitudinale creste dacă nivelul de anxietate este:

a. scăzut;
b. moderat; *
c. ridicat.

112. SituaŃia sugestivă presupune ca:

a. subiectul să dispună de alternativa de a nu se supune mesajului; *
b. să existe control constient al mesajului;
c. funcŃia de prelucare cognitivă să fie minimizată. *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c

113. Printre tehnicile de influenŃă sugestivă se află:

a. repetarea mesajului; *
b. apelul la afecte; *
c. utilizarea contrastată de mesaje cu potenŃial anxiogen; *
d. utilizarea de lămuriri.
a. b+c
b. a+c+d
c. b+c+d
d. a+b+c *

114. Pentru A. Adler inferioritatea:

a. este constitutivă ; *
b. este constientizată ca sentiment de neîmplinire si insecuritate ; *
c. stimulează permanent la adaptare, gândire prospectivă si acŃiune. *
a. a+c
b. b+c
c. a+b+c *

115. Printre indicatorii deficienŃei empatice se află nevoia de:

a. a analiza; *
b. a lăuda; *
c. a propune soluŃii; *
d. a tutela. *
a. a+b+c
b. a+b+c+d *
c. a+b
d. b+c+d

116. Empatia:
a. presupune un răspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si
trăirile celuilalt; *
b. constă, esenŃial, în capacitatea de transpunere în situaŃia celuilalt; *
c. este un efect al identificării masive cu interlocutorul.
a. a+b+c
b. a+b *
c. b+c

117. Empatia presupune:

a. capacitatea de „conŃinere” prin situarea „Eului observator” într-o poziŃie
mediană faŃă de sine si celălalt; *
b. reflectarea trăirilor celuilalt în palier raŃional;
c. capacitatea de înŃelegere cognitivă.
118. Încercarea autentică de a-l înŃelege pe celălalt:
a. trebuie „marcată” prin mimică, gestica, privire etc.
b. este percepută ca atare de interlocutor; *
c. trebuie „marcată” prin întrebări de control;
d. poate să ia forma tăcerii verbale. *
a. a+b+d
b. b+c
c. a+b
d. b+d *

119. EficienŃa în comunicare este indicată prin faptul că interlocutorii:

a. se referă la sine într-o manieră directă; *
b. depersonalizează discursul;
c. îsi asumă afecte, reprezentări si comportamente. *
a. a+c *
b. b+c
c. a+b

120. Indicatorii deficienŃei empatice sunt:

a. întreruperea brutală a celuilalt; *
b. normarea, etichetarea, moralizarea; *
c. interpretarea hazardată; *
d. intervenŃia cliseu. *
a. b+c
b. a+b+c+d *
c. c+d
d. b+c+d

121. Indicatori ai atitudinii defensive cu efect negativ în comunicare sunt:

a. a evalua, a învinovăŃi; *
b. a moraliza; *
c. a eticheta; *
d. a comanda, a fi directiv; *
e. a lăuda; *
a. a+c+e
b. b+c+d+e
c. a+b+c+d
d. b+d+e
e. a+b+c+d+e *

122. Comunicarea autentică:

a. se susŃine pe capacitatea creativă de a părăsi „schemele” cognitive si afective
personale în speranŃa de a trăi realitatea într-o manieră diferită, apropiată de
modul în care o resimte interlocutorul; *
b. presupune folosirea predominantă a logicii si a stategiilor de argumentare;
c. este o formă de oglindire reciprocă a trăirilor care nu se poate petrece fără
confirmarea reciprocă a modului în care fiecare este reflectat. *
a. a+b
b. b+c
c. a+c *

123. Din perspectiva comunicării cu sine, Eul personal este alcătuit din elemente
precum:
a. eul fizic; *
b. eul mental; *
c. eul destructurat;
d. eul observator. *
a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. b+c+d
d. a+b+d *

124. Comunicarea cu sine:

a. este o cale de experienŃă personală, empirică, fără corelate cultural
doctrinare; *
b. presupune abolirea funcŃiilor reflexive ale constiinŃei; *
c. se referă la sentimentul plenar al fiinŃei, graŃie unei perspective holiste,
experienŃiale, asupra lumii. *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c

125. Pluralul politeŃei:

a. reprezintă invocarea unui context grupal într-unul de comunicare binar; *
b. se constituie prin invocarea terŃului; *
c. originează în imperiul roman dintr-un context „administrativ”; *
d. se întemeiază pe nevoia individului de a nu se afla singur în compania
străinului, resimŃit ca potenŃial periculos. *
a. b+c
b. b+c+d
c. a+b+c+d *
d. a+c+d

126. Printre motivaŃiile nevoii de a fi în cuplu se află:

a. capacitatea de trăire fericită solitară;
b. renastere afectivă; *
c. descoperirea identităŃii si a sensului personal; *
d. compensarea frustrărilor inevitabile produse de cotidian; *
e. echilibrare si împlinire. *
a. b+c+d
b. a+b+c+d
c. a+b+c+d+e
d. b+c+d+e *
e. a+b+c

127. Printre motivaŃiile respingerii vieŃii în cuplu se află:

a. sentimentul infernului sufocant al datoriei, *
b. senzaŃia incacceptabilă de control exercitat de partener; *
c. senzaŃia incacceptabilă de agresiune exercitată de partener. *
a. b+c
b. a+b+c *
c. a+b

128. În cadrul primei întâlniri (comunicarea de cuplu):

a. este declasată o starea de orientare în care se tatonează trăirile generate de
interlocutor; *
b. că reprezintă o secvenŃă generatoare de tensiuni, *
c. se încearcă „clasificarea” celuilalt în „bun” sau „rău”, pentru a-l evita sau a
declansa strategii de apropiere. *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c

129. ObedienŃa:
a. are ca sursă plăcerea de a fi judecat, respins, îndepărtat;
b. are ca sursă nevoia de a menŃine relaŃia cu preŃul ocultării caracteristicilor
de prestanŃă; *
c. este o formă de control a limitelor relaŃiei prin care se evită abandonul. *
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c *

130. Din perspectiva comunicării nonviolente, unica schimbare posibilă a „lumii”

sub aspectul violenŃei se poate petrece numai:
a. în spaŃiul intern al propriei persoane; *
b. prin condiŃionarea si schimbarea persoanelor care ne agresează;
c. prin exersarea compasiunii faŃă de sine. *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c

131. Scenariul imaginar care constrânge individul la violenŃă interioară are

următoarele secvenŃe:
a. expresia nevoilor si dorinŃelor generează neapărat dezaprobarea celuilalt
(persoană semnificativă); *
b. expresia nevoilor si dorinŃelor generează neapărat aprobarea celuilalt
(persoană semnificativă);
c. dezaprobarea este o formă de pedeapsă care, iniŃial exterioară, devine internă
si produce culpabilitate. *
a. a+b
b. b+c
c. a+c *

132. În ordinea comunicării de cuplu, raportul dintre partenerul actual (asa cum
este resimŃit la prima întâlnire) si structurile „interne” de relaŃie
semnificative, poate fi de:
a. similaritate-continuitate; *
b. similaritate-noutate;
c. diferenŃă-opoziŃie; *
d. diferenŃă-noutate. *
a. a+b+d
b. a+b+c+d
c. b+c+d
d. a+c+d *

133. Conform perspectivei psihanalitice, care sunt forŃele care se opun

principiului plăcerii:
a. realitatea; *
b. pulsiunea;
c. conflictele si sciziunile din psihism. *
a. b+c
b. a+c *
c. a+b+c

134. Conform viziunii lui Freud, în care principiul plăcerii este anulat :
a. nevroza traumatică; *
b. joaca copiilor; *
a. a+b *
b. a
c. b

135. Ajustarea distanŃelor afective în comunicare de cuplu se face prin „jocul”

permanent dintre:
a. dominare-obedienŃă; *
b. rigiditate-flexibilitate; *
c. bucurie-tristeŃe; *
d. putere-slăbiciune. *
a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

136. Care sunt funcŃiile psiho-sociale ale idealului:

a. coagulează si menŃine reŃeaua socială, imprimând sens comun; *
b. animă orice dragoste si este vectorul exemplar de comuniune; *
c. fundament axiologic. *
a. b+c
b. a+c
c. a+b
d. a+b+c *

137. În viziunea psihanalitică a comunicării de cuplu, iubirea pasională:

a. nu se petrece între doi individizi, ci „între” acelasi individ în două
ipostaze; *
b. constituie una dintre stările în care noi suntem cei mai închisi în faŃa lumii;
*
c. este un exerciŃiu de „sărăcire” a Eului în favoarea obiectului iubit. *
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c *

138. Într-un cuplu fericit:

a. prin comunicare se încearcă cunoasterea Celuilalt, a problemelor si
expectanŃelor sale; *
b. mesajele nu sunt contradictorii: decalajul dintre palierul analogic si cel
digital sunt minime; *
c. comunicarea este represivă: nu se verbalizează stările si nevoile vitale ale
partenerilor.
a. a+c
b. a+b *
c. a+b+c

139. Într-un cuplu nefericit:

a. prin comunicare se refuză ofensiv si defensiv cunoasterea Celuilalt; *
b. comunicarea permite expresia reală a trăirilor, indiferent de coloratura
acestora;
c. mesajele reflectă fenomenul de duble-bind: decalaj masiv între ceea ce se
declară si modul în care se trăieste declaraŃia; *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. a+c *

140. Într-un cuplu fericit:

a. problemele din cuplu sunt discutate si precizate, fără implicaŃii asociative
ale întregii relaŃii; *
b. celălalt este considerat ameninŃător ca personalitate si, de aceea, existenŃa
relaŃiei este condiŃionată de modificări ale personalităŃii si comportamentului.

141. Într-un cuplu nefericit:

a. Problemele nu pot fi precizate fără a angrena întreaga relaŃie si a o pune sub
semnul întrebării; *
b. celălalt este acceptat condiŃionat ca personalitate, dar necondiŃionat ca
partener:
alteritatea este acceptată si nu conduce la ruperea relaŃiei.

142. Coform psihanalistului Donald Winnicott, pentru ca un copil să se poată

dezvolta echilibrat
trebuie ca mama sa să fie:
a. foarte bună;
b. suficient de bună; *
c. distantă.

143. Grupul, în forma sa restrânsă de criteriul interacŃiunii directe:

a. este un ansamblu de indivizi: *
b. presupune aderarea la un set de reguli (in)formale; *
c. presupune angajarea într-o activitate comună. *
a. b+c
b. a+b+c *
c. a+c

144. Structura grupală este menŃinută graŃie a trei forme de relaŃie si

comunicare:
a. dependenŃă; *
b. apropiere; *
c. depărtare-agresiune; *
d. lipsă.
a. a+b
b. a+c
c. b+c
d. a+b+c *

145. Liderul autocratic:

a. este cel care decide singur; *
b. nu se referă decât la sine si nu la grup; *
c. asigură o conducere resimŃită ca autoritar justă, înŃelegătoare, bună, care
conferă un
sentiment de protecŃie si securitate.
a. b+c
b. a+b+c
c. a+b *

146. Liderul democratic:

a. explică, animă grupul; *
b. dă ordine, nu participă la muncă.
c. participă, se consideră parte a grupului; *
a. a+c *
b. b+c
c. a+b

147. Liderul neimplicat:

a. susŃine relaŃiile interpersonale, creativitatea si importanŃa poziŃiei fiecărui
membru al grupului;
b. reprezintă o autoritate slabă, absentă, retrasă; *
c. nu ajunge să coaguleze efortul colectiv, pentru că se retrage după ce a indicat
sarcina, întrerupând orice fel de comunicare. *
a. a+c
b. a+b+c
c. a+b
d. b+c *

148. Dacă grupul este supus, prin natura sarcinilor, unor importante presiuni
externe, care stilul de
conducere adecvat:
a. autoritar; *
b. democratic;
c. neimplicat.

149. Stilul de conducere:

a. este un rezultat al capacităŃilor adaptative ale individului aflat într-un
context grupal; *
b. nu poate fi „fabricat” prin corecŃii cognitive; *
c. este exprimat prin dispoziŃiile afective, caracteriale si cognitive. *
a. a+c
b. a+b
c. b+c
d. a+b+c *

150. Care sunt formele de reacŃiilor a indivizilor faŃă de fenomenul grupal al

uniformizarea atitudinilor:
a. conformism; *
b. nehotărâre; *
c. rebeliune. *
a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b
d. a+c