Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
educatorul si educatul.
Cand ne referim la educatie, vorbim de procesul de maturizare a individului inscopul participarii sale
competente la viata sociala.
Psihologia educatiei
studiaza geneza, structura si procesualitatea functiilor psihice umane in conditiile specifice ale activitatii
de instruire si educatie in scopulsporirii eficientei acesteia.
Cel care a propus pentru prima data etapele (secvenŃele) unei lectii, pe care le-anumit „trepte formale”
a fost: Johann Feriedrich Herbart
Potrivit conceptiei lui J. Fr. Herbart, „treptele herbartiene” sunt urmatoarele: redesteptarea vechilor
reprezentatiisi revigorarea lor predarea noilor informatii in pasi mici, evidentierea ideilor principale,
formularea definitiilor(concluziilor),aplicatii practice.
Potrivit conceptiei lui J.Fr.Herbart, pedagogiei ii sunt proprii trei notiuni fundamentale: guvernarea ,
invatamantul educativ, educatia morala.
Daca un copil de 8 ani rezolva toate probele specifice varstei sale (pentru fiecare an trebuie să treacă 6
teste) si inca 4 (din cele 6 alocate varstei de 9 ani), calculati varsta intelectuala a copilului de 8 ani. 8 ani
si 8 luni.
Teoria lui Dewey asupra instruirii are la baza experienta – inteleasa ca ointeractiune a individului cu
mediul
In timpul acumularii experientei au loc doua procese:actiunea, care duce la omodificare a mediului si
cunoasterea– dobandita in procesul actunii sicare duce la modificarea comportamentului
Potrivit lui O. Decroly, in actul cunoasterii sunt incluse trei genuri de activitati:
observatia, asocierea, expresia.
Perioada de varsta de la 6/7 ani la 10/11 ani a fost numita a treia copilarie sau
perioada scolara mica.
Perioada de varsta de la 3 ani la 6/7 ani a fost numita a doua copilarie sau:perioada prescolara.
Cele patru faze de dezvoltare intelectuala stabilite de psihologul J.Piaget se
numesc: senzomotor,preoperator,stadiul operatiilor concrete ,stadiul operatiilor formale.
Educatia are sarcina de a pregati omul ca element activ al vietii sociale. In procesul educatiei vorbim
despre cel putin doi agenti umani:educatorul (cel care educa)si educatul (cel ce se lasa educat), pentru
fiecare din acestia existand mecenisme specificede comunicare, receptare, adaptare etc.ADEVARAT
Educatia reprezinta actiunea adultilor (parinti, educatori, mentori, formatori, profesori etc.)
menita sa îmbunatateasca in mod constient capacitatile, cunostintele,atitudinile, orientarile
valorice, morale, dorinta de a invata, de a munci, cu alte cuvinteeste vorba despre procesul de
maturizarea individului in scopul participarii salecompetente la viata sociala.ADEVARAT
Psihologia educatiei
studiaza geneza, structura si procesualitatea functiilor psihice umane in conditiile specifice ale activitatii
de instruire si educatie in scopul sporirii eficientei acesteia.ADEVARAT
Din pacate, psihologia educatiei nu elucideaza bazele psihologice aleinstructiei si educatiei ca activitati
care pornesc de la profesor spre elev, aceasta studiinddoar mecanismele si legile invatarii ca activitate
prin care elevul preia si isi insusestenotiunile si cunostintele transmise de profesor .FALS
Psihologia educatiei se afla in conexiune atat cu disciplinele psihologice, dar sicu cele educative si cu
cele exacte.FALS
Subiectul psihologiei educatiei nu este numai elevul, ci subiectul uman care seafla nu numai sub
influenta invatarii scolare, a invatarii in general, cat mai ales subinfluenta orientarilor actuale si de
perspectiva ale educatiei permanente.ADEVARAT
psihologia educatiei se ocupa de studiul activitatilor de joc si invatare la copil.ADEVARAT
Metoda analizei produselor activitatii permite diagnoza rapida a diferitelor capacitati intelectuale sau
caracteriale ale elevilor, ofera elevilor posibilitateaautocontrolului, imediat al aprecierilor, educa elevii pe
directia formarii unor apreciericorecte a unora in raport cu ceilalti.FALS
Metoda analizei produselor activitatii facilitează intercunoasterea, educa laelevi curajul raspunderii.FALS
Fiind probe relativ scurte si standardizate, testele nu dau posibilitateainvestigarii rapide a insusirilor
psihice apartinand copiilor.ADEVARAT
Potrivit conceptiei lui J.Fr.Herbart, lumea era constituita din entitati, pe carel e - a n u m i t r e a l e .
V a r i e t a t e a l u m i i s e e x p l i c a p r i n m u l t i t u d i n e a d e c o m b i n a t i i a r e a l e l o r ADEVARAT
Pentru J.Fr.Herbart, aperceptia este procesul de integrare a noilor reprezentariin sistemul celor vechi
care ar trebui actualizate; reprezinta integrarea noului in ceea cedeja se cunoaste, un proces deci de
organizare, aceasta fiind insasi esentainvatarii.ADEVARAT\
practice la didactica, atentia involuntara reprezentand calea desteptarii interesului pentruceea ce urmeaza
a se preda la lectie.ADEVARAT
Herbartianismul reprezinta un curent pedagogic care a preluat si dezvoltatideile lui J.Fr. Herbart si pe
cele ale Mariei Montessori, cautand sa le aplice in activitateaeducativa practica.FALS
Varsta cronologica
(sau intelectuală, mintală, V.I.) = varsta ce exprimadezvoltarea intelectuala a unui copil, masurata cu
ajutorul probelor psihometrice (atestelor de inteligenta).ADEVARAT
Unul dintre cei mai activi reprezentanti ai educatiei noi a fost elvetianulAdolphe Ferrière, care a opus
scolii traditionale o scoala noua, pentru care a adopta termenul de Scoala activa. ADEVARAT
O remarca pe deplin indreptatita a fost aceea cum ca cine zice „Scoala activa”zice J. Fr.Herbart, si cine
zice J.Fr.Herbart zice „Scoala activeFALS
Ideile promovate de „scolile noi”, interesul pentru cunoassterea copilului(interes stimulat de pedagogia
existenta si de pedagogia experimentala a acelei vremi),trecerea la un nou sistem educational centrat pe
copil, toate acestea au determinat asadar aparitia unei noi orientari ce poarta denumirea de „educatie
noua”, ai carei teoreticieni deseama au fost
John Dewey, Maria Montessori, Edouard Claparède si Ovide Decroly.ADEVARAT
Ca pedagog, in anii in care J.Dewey incepuse sa se afirme ca teoretician aleducatiei, in domeniul
pedagogiei existau două conceptii cu privire la esenta fenomenului paideutic si anume: una considera
educatia ca un proces de dezvoltare a fortelor interneale individului, independent de conditiile sociale;
cealalta reducea educatia la un procesde adaptare a individului la cerintele sociale.ADEVARAT
In anul 1930 M. Montessori deschide prima„Casa dei bambini”, adica Scoala Montessori pentru copiii
de varsta prescolara sau „Casa copiilor”(gradiniaa) – care a deschis drumul unor inedite si numeroase
cercetari in domeniul pedagogiei prescolare, cercetari care au adus o substantiala contributie la
constituirea miscarii pedagogice de la inceputul secolului XX numita
Educatia Noua. ADEVARAT
33. Un alt reprezentatnt de seama al Educatiei noi a fost Ovide Decroly care si-aintemeiat teoria
pedagogica pe ideea dezvoltarii fiintei umane, prin contactul activ cumediul natural si social.ADEVARAT
In a doua jumatate a secolului XX, se constata un interes sporit al psihologilor pentru problemele
instructiei. Cercetarile lor au condus la noi teorii ale invăatarii cuconsecinŃe directe asupra metodelor
didactice.ADEVARAT
Problematica personalitatii ocupa si astazi un loc central, atat in ceea ce privesc cercetarile teoretice,
cat si in cele cu caracter practic-aplicativ. Cu toate acestea, trebuie sa recunoastem faptul ca in afara de
inteligenŃa, nici un alt concept al psihologieinu este atat de complex ca cel de personalitate.ADEVARAT
36. Stadiul de dezvoltare reprezinta o perioada dintr-o secventa de dezvoltare mailarga, fiecare cu
specificul si caracteristicile ei, cu abilitati, comportamente, motive,sentimente sau emotii, intalnite si
acestea in literatura de specialitate sub denumirea de„acumulari cantitative”, ce formeaza impreuna un tot
unitar, cu o structuracoerenta.ADEVARAT
37. Dezvoltarea psihosociala cuprinde schimbarile interactiunilor noastre siintelegerii reciproce, precum
si schimbarile privind cunostintele si intelegerea noastra camembri ai societatii, teoria dezvoltarii
psihosociale apartinandu-i lui Jean Piaget.FALS
38. Spre deosebire de teoriile de dezvoltare fizica si sociala, teoriile de dezvoltarecognitiva incearca sa
explice progresele intelectuale, cantitative si calitative, ce au loc intimpul dezvoltarii.ADEVARAT
39. Nici una dintre teoriile de dezvoltare cognitivă nu a avut un impact la fel de
mare ca teoria de dezvoltare cognitivă a psihologului elveŃian Jean Piaget.ADEVARAT