Delimitri conceptuale

Substantivul

latin curriculum (singular) i

curricula (plural) ce semnific curs, alergare,
drum, parcurgere, scurt privire, n treact,
ntrecere sportiv; curriculum lunae (mersul
lunii); curriculum vitae (mersul vieii); curriculum
solis (mersul circular al soarelui pe bolt);
Primele conotaii educaionale sec. al XVI-lea,
Leiden (Olanda), 1582 i Glasgow (Scoia) n
1633 curs obligatoriu de studiu n
universitate, drum de nvare/studiu;

Delimitri conceptuale
Ansamblu complex i evolutiv de reguli;
Experiene de nvare oferite de coal;
Sistemul documentelor colare de tip reglator i

normativ;
PROIECT PEDAGOGIC COMPLEX;
PROCES: proiectare-aplicare-evaluare;
PRODUS: documente oficiale (planuri, programe,
manuale, ghiduri), documente elaborate la nivelul
colii (orar, programe de activiti), documente
elaborate de profesori (planificri, proiectul
unitii de nvare, proiecte de lecii/activiti);
Concept-construct.

Abordarea
comprehensiv
o analiz pe mai multe dimensiuni, cu relevarea

relaiilor dintre acestea. Se contureaz, n acest sens,

trei planuri de analiz: planul structural, planul
procesual i planul produsului. Planul structural
evideniaz componentele curriculum-ului i relaiile
dintre acestea, planul procesual indic trei procese
proiectare, implementare, evaluare n acest fel
realizndu-se o unificare a inteniilor cu aciunea i a
acesteia din urm cu evaluarea, iar planul produsului
indic rezultatele proiectrii curriculare, care pot fi
difereniate n principale (planuri de nvmnt,
programe curriculare, manuale colare i universitare)
i auxiliare curriculare (ghiduri metodologice, seturi
multimedia, soft-uri educaionale).

Curriculum - definiie
accepiunea restrns, tradiional

curriculum = coninut al nvmntului,

documente colare oficiale care planificau
coninuturile instruirii (planuri de nvmnt i
programe);
accepiunea larg, modern curriculum =
concept integrator, proiect pedagogic care
articuleaz interdependenele multiple stabilite
ntre urmtoarele componente: obiectivele
educaionale, coninuturile instruirii, strategiile
de predare, nvare, evaluare;

Curriculum - definiie
Curriculum-ul reprezint o construcie

multidimensional, flexibil, care este n

permanen supus schimbrilor, n funcie
de necesitile actorilor si (societatea,
familia, coala, educatorul, educabilul),
implicai direct sau indirect, n sistemul
proceselor educaionale i al experienelor
de nvare care se desfoar pe tot
parcursul traseului educaional al
educabilului n contexte formale, nonformale
i informale.

Alte definiii
J.L.Trump(Boston): Curriculum este o interaciune ntre

profesor-elev-materie de nvat, la care adugm obiectivele,

forele de raionalizare a nvrii i ceea ce se evalueaz.
G.Hass(idem): Curriculum este ntreaga experien asimilat
prin intermediul unor programe, organizarea experienei ce
trebuie asimilate pentru dezvoltare personal, spiritual,
profesional.
Implic un corpus de idei asociat unor obiective fomative i un
mod de dezvoltare a personalitii elevului, care determin
metodologii i evaluare.
un sistem complex de procese decizionale, manageriale sau
de monitorizare care preced, nsoesc i urmeaz proiectarea,
elaborarea i implementarea, evaluarea i revizuirea
permanent i dinamic a setului de experiene de nvare
oferite n coal (A. Crian, 1998).

Tipuri de curriculum
Dupa gradul de generalitate:

-curriculum general, educaie

de baz pentru toi, trunchi
comun de pregtire, curriculum
nucleu, de baz;
-curriculum de profil;
-curriculum de specialitate.

Exist:
Curriculum oficial:

-de baz;
-la decizia scolii - CD:
-extins;
-aprofundat;
-elaborat n coal(opional la
nivelul disciplinei, opional integrat).
*curriculum decis local CDL

Fundamentele curriculum-ului sunt

interdisciplinare
Fundamentul sociologic se refer la cerinele

sociale i culturale fa de sistemul educativ,

la valorile i orizontul de ateptare al actorilor
sociali. nseamn politici educaionale
raportate la nevoile sociale, globale,
naionale, regionale/locale, parteneriat
educaional i social pentru educaie,
articularea formal-nonformal-informal n
educaie.

Curriculum-temeiuri
Fundamentul psihologic: adaptarea la

particularitile individuale i la caracteristicile

dezvoltrii psihice, valorizarea potenialului;
Fundamentul epistemologic: integrarea
cunoaterii, tiina asimilat ca proces, ca model
epistemic, abordarea interdisciplinar, logica i
istoria ideilor;
Fundamentul filosofic: raionalitatea discursului
i a aciunii educaionale, abordarea unitar,
sistemic, orientarea valoric la nivel de
finaliti, nivelul deciziilor macrostructurale, de
ordin politic, al orientrilor generale.

Ideologii educaionale relevante n

problema curriculum-ului
Umanism clasic - elitele genereaz valori care

trebuie transmise colar, accentul cade pe

coninut, orientarea este academic;
Progresivismul, centrarea pe cel care nva,
legtura cu viaa, valorificarea experienei,
pedagogia proiectului;
Reconstrucionism - democraia ca mod de
via, reconstrucia prin cultur, educaie

Modele de proiectare a
curriculum-ului

Modelul raional, de tip scopuri-mijloace,

derivat din modelul R.W.Tyler, cu variante
dezvoltate de DHainaut, H.Taba;
Modelul centrat pe coninut - D.Lawton;
Modelul procesual: P.Freire, D.Walker;
Modelul centrat pe
rezultate/competene(OBE/CBE) -W.Spady;
Modelul situaional (M.Skilbeck, J.Goodlad);
Modelul constructivist (L.Erickson,F.English);
Modelul managerial (Johnson).

Modelul OBE-educatia/invatarea
bazata pe rezultate, W.Spady
Politica si strategie de reforma;
Centrarea pe iesirile din sistem, pe achizitiile

finale;
Principiul oportunitatilor multiple de invatare si
evaluare;
Standarde de performanta precise;
Valorizarea experientei anterioare.

Este un model deductiv de proiectare

curriculara, axat pe indicatori de performanta
si pe determinarea progresului.

Orientri generale la nivel de

curriculum
Orientare pe elev, pe nevoi, cerinte individuale;
Axare pe proces si flexibilizarea ofertei de invatare;
Asumarea diversitatii si valorizarea diferentelor;
Deschidere sprepiata, nevoi prezente si

deschidere spre viitor, nevoi ulterioare de formare;

Managementul calitatii;
Implicarea aspectului contractual al relatiei ped.;
Mediu educativ deschis;
Internationalizarea formarii, sub aspectul
continutului si al criteriilor de perfomanta.

provocri
Extinderea educaiei spre clasa zero i spre

aduli;
Masificarea tradiionalei calificri academice
i creterea n importan a studiilor
postuniversitare;
Furnizorii de educaie se multiplic i se caut
ci de certificare a competenelor dobndite
n medii informale ori nonformale;
nvarea permanent, de-a lungul vieii etc.

Dimensiuni ale proiectrii

curriculum-ului
Conceptual: valori de referin, concepte,

teorii;
Tehnologic, procedural (principii, etape,
proceduri, metode);
Descriptiv libertatea profesorului n
construcia curriculum-ului;
Evaluativ rezultatele nregistrate,
evaluarea curriculum-ului.

principii
Principiul adecvrii la context;
Princ. permeabilitii fa de evoluiile actuale

n domeniul specific;
Coerenei relatia curriculum-finaliti i
relaia dintre diferitele grupuri de discipline;
Al pertinenei formularea obiectivelor i
selectarea coninuturilor pe arii de formare:
limb i comunicare, matematic i tiine, om
i societate, arte, tehnologii, educaie fizic i
sport, consiliere i orientare.

Proiectarea curricular
Global i ealonat;
A sistemelor i a proceselor;
Definirea criteriului de optimalitate a instruirii-

maximizarea performanelor n nvare;

Analiza componentelor i a
interdependenelor, structural i procesual;
Asumarea diversitii i acceptarea diferenei;
Stabilirea standardelor pe nivele: minim,
mediu, maximal.

curriculum-ul - un proiect
pedagogic

constructia progresiva elevii progreseaza permanent n procesul de educatie, iar

fiecare stadiu de dezvoltare se construieste pe achizitiile din stadiile anterioare;
flexibilitatea si parcursul diferentiat curriculum-ul raspunde nevoilor,
capacitatilor si ritmurilor diferite ale elevilor (posibilitatea de a alege anumite
activitati, discipline optionale, manuale etc.), particularizarea / adecvarea ofertei de
educatie la nivelul fiecarei institutii de nvatamnt;
coerenta curriculum-ul ofera un set coerent de finalitati pe niveluri de studiu, de
discipline sau domenii de studiu, de activitati de nvatare ; se pot stabili legaturi ntre
domeniile curriculare pentru un nivel de nvatamnt si ntre achizitiile specifice
diferitelor niveluri;
relevanta si amplitudinea curriculum-ului finalitatile, continuturile sunt
adecvate nraport cu cerintele sociale si cu nivelul de dezvoltare al elevilor; ofera o
gama larga de situatii de nvatare si contexte variate de educatie; egalitatea
sanselor fiecare elev are nu numai dreptul, ci si oportunitati pentru a se dezvolta
cognitiv, fizic si socio-afectiv;
selectia si ierarhizarea culturala decupajul domeniilor cunoasterii umane si ale
culturii n sens larg n domenii ale curriculum-ului, stabilirea disciplinelor scolare,
precum si gruparea si ierarhizarea acestora n interiorul unor categorii mai largi.

Pentru a dezvolta curricula

eficient
Principii:
-al abordrii colective;
-al deplinei transparente;
-al limitrii autoritii.
Norme de organizare curricular:
-articularea-curriculum corelat, rel. ntre discipline
i arii;
-balansarea echilibru ntre cultura gen.- cult.de
specialitate, ntre educaia intelectual i alte dim.
-continuitatea dezvoltarea gradat a
cun.,cap.etc.

Metodologia elaborarii
curriculum-ului

Finalitati: scopuri/obiective generale, profil de

formare, obiective cadru, obiective de
referinta, obiective concrete;
Blocuri de continut pornind de la continutul
structural al stiintei: date/fapte, notiuni,
concepte, reguli, principii, legi, teorii, categorii
prin transinformare, transpozitie (niveluri:
statistic, semantic, pragmatic, sintactic)
informatie verbala, deprinderi intelectuale,
structuri si scheme operationale(abilitati,
capacitati,priceperi), competente, strategii
cognitive, atitudini, motivatii, valori.

Factorii determinani ai curriculumului actual

Trebuinele celui care nva;
Nevoile locale;
Cerintele instituiei colare;
Progresul societii-curriculum

social;
Dezvoltarea cunoateriicurriculum academic.

MODELE

modelul raional, un model axat pe fixarea

componentelor de baz ale curriculum-ului,
adic pe finaliti( la nivel de sistem i
proces de nvmnt) - coninuturi metodologie - evaluare;
modelul procesual, cel care pune n
valoare interaciunea componentelor
semnalate mai sus;
modelul negociabil, un model care se
axeaz pe opiunile actorilor educaiei:
educatori profesioniti, prini, elevi,
comuniti educative, factori educaionali
administrativi.

ABORDAREA
CURRICULAR
presupune centrarea pe obiective formative,
interdependena obiectivecontinuturi( care trebuie s fie flexibile,
orientative, nu prescriptive)metodologie(diversificat, extins)
-evaluare( integrat, formativ i sumativ,
instrumentele de evaluare fiind centrate pe
nivelul de structurare a unor competene i
capaciti msurabile n performane
concrete).

DICIONAR EUROPEAN
Curriculum enun intenii ale formrii,

incluznd: a)definirea populaiei int,

finalitile, obiectivele, coninuturile,
descrierea sistemului de evaluare,
planificarea activitilor, efectele
ateptate privind modificrile de atitudine i
de comportament ale indivizilor aflai n
proces de formare;
b) se opune noiunii de programdescrierea unei liste de coninuturi utilizate, n
general, n pedagogia tradiional(F.Raynal,
A.Rieunier).

Model triunghiular, model

pentagonal
modele structurale:

modelul triunghiular (variabilele

curriculare fiind considerate:

finalitatile educationale,
continuturile instruirii si timpul de
instruire/invatare);
modelul pentagonal (variabile
curriculare: finalitati, continut, timp,
strategii de instruire, strategii de
evaluare)

La sfarsitul ciclului de invatamant obligatoriu elevul

ar trebui sa fi acumulat urmatoarele competente:
Competene de comunicare n limba matern i n dou limbi de

circulaie internaional
Sa comunice, oral si scris, in limba romana
Sa comunice, oral si scris, in doua limbi straine de circulatie
Sa analizeze un text scris, sa evalueze o expunere orala, sa poata comunica
aprecierile sale asupra celor receptate.
Competene fundamentale de matematic, tiine i tehnologie
Sa poate efectua calcule aritmetice in scris, cu calculatorul, mintal.
Sa utilizeze aparatul matematic pentru rezolvarea problemelor cotidiene.
Sa recunoasca, descrie si opera cu figuri geometrice plane si in spatiu
Sa utilizeze corect marimile uzuale, unitatile de masura si conversia acestora.
Sa posede cunostinte stiintifice elementare relative la Univers, Pamant,
materia nevie si materia vie.
Sa posede cunostinte legate se mediul inconjurator, protectia acestuia,
interactiunea viata-mediu, sa opereze cu ele in viata de zi cu zi.
Sa posede cunostinte tehnologice suficiente pentru utilizarea aparaturii din
spatiul casnic

continuare

Competene digitale (de utilizare a tehnologiei informaiei pentru

cunoatere i rezolvarea de probleme):
Sa utilizeze calculatorul si internetul pentru activitati curente.
Sa posede abilitati de selectarea si procesarea informatiei.
Competene axiologice sau de valorizare (necesare pentru
participarea activ i responsabil la viaa social):
Sa cunoasca regulile de convietuire sociala si democratica
Sa aiba o scara de valori bazata pe drepturile si obligatiile cetatenesti, sa-si
defineasca propriile atitudini fata de mediul social, economic, politic.
Competene pentru managementul vieii personale i al evoluiei n
carier;
Sa aiba capacitatea sa-si managerizeze propria cariera profesionala si sociala
Sa-si cunoasca propriile aptitudini si potentiale, sa le exploateze in folosul
propriu si al societatii.
Sa aiba deschidere spre diverse sectoare de activitate, pe care sa le considere
egal de importante
Sa aiba deprinderi de igiena personala, cunostinte de protectie impotriva bolilor
si pastrarea sanatatii

Continuare 1
Competene antreprenoriale;
Sa posede abilitati de gandire critica, creativitate, initiativa, lucru in echipa,

adaptare la situatii noi si/sau extreme.

Sa posede abilitati de constructie a unui proiect, sub aspect financiar, al
resurselor umane si materiale, al profitabilitatii.
Competene de expresie cultural
Sa fie sensibil la manifestari culturale si tolerant la multiculturalitate
Sa cunoasca operele artistice esentiale ale umanitatii si ale culturii romane.
Sa posede dorinta de a fauri el insusi creatii artistice.
Competene de a nva pe tot parcursul vieii
Sa aiba curiozitatea si dorinta de a-si lamuri lucrurile si fenomenele
necunoscute
Sa aiba capacitatea de a-si schimba domeniul de activitate de cateva ori pe
parcursul vietii active.
Sa utilizeze surse digitale de informare.
Sa stie sa selecteze si utilizeze informatia utila pe un anumit palier profesional.

Planul de nvmnt
cadru
este un document oficial, care reflect

politica educaional a statului respectiv i

valorile preuite(aprobate) n societate;
stabilete obiectele de nvmnt care
urmeaz a fi studiate, ordinea studierii lor,
numrul de ore sptmnal i anual,
prevzut pentru fiecare obiect de
nvmnt, structura anului colar; se
prevede, de asemenea, caracterul
obligatoriu, opional(alegeri forate) sau
facultativ al obiectului de nvmnt.

Programa colar
este un document oficial, cu valoare

instrumental i operaional, detaliaz planul

de nvmnt prin prezentarea mai
amnunit a materiei de asimilat la un
anumit obiect de nvmnt;
conine: obiective specifice(intermediare, de
referin), structura tematic (capitole,
teme, subteme), numrul de ore orientativ
la fiecare tem, indicaii metodice.

Proiectarea unui curriculum pe fiecare

disciplina ar trebui sa cuprinda:

1. Detalierea competentelor (continuturi, capacitati, atitudini), pentru fiecare

2.
3.
4.
5.

6.
7.

clasa (V-IX), in trei variante: minim, mediu, maxim

Elaborarea programelor analitice, deasemeni in variante, minim, mediu,
maxim;
Elaborarea manualelor pentru elevi (pentru prima clasa, a V-a),
indrumatoarelor metodice pentru profesori, a altor auxiliare didactice;
Elaborarea listelor de itemi, minimale si maximale, in variantele de la
punctul 1, in vederea evaluarii.
Realizarea unor aplicatii informatice care sa genereze teste personalizate,
prin care elevii sa-si poata autoevalua nivelul de pregatire la un moment
dat, iar profesorii sa le foloseasca in evaluarea curenta si sumativa.
Precizarea temelor, modulelor capitolelor ce ar trebui studiate in varianta
maximala a curriculei.
Indicatii metodologice pentru curriculumul realizat in scoala (CDS)

orientari

orientarea academica traditionala, care ia ca punct de plecare ideea ca o

programa trebuie sa cuprinda continutul de informatii si idei de care elevii au cea
mai mare nevoie, accentul punandu-se pe cele mai valoroase idei ale trecutului, la
care se adauga deprinderi si abilitati de baza(reprezentanti ai acestei orientari sunt
M.Adler, A.Bloom, E.D.Hirsch, de orientare perenialista, pedagogia esentei);
orientarea tehnicista, cea care vede in programa un proces metodologic
procedural, ideea de baza fiind asigurarea eficientei in predare, invatare si
controlul riguros pe fragmente mici; accentul cade pe investigarea, colectarea si
aplicarea datelor, pe gestiunea acestora( reprezentanti ai acestei orientari in
conceperea programelor sunt F.Bobbit, R.Gagne, R.Tayler, design instructional ori
tehnologia instruirii, axarea pe comportamente observabile si masurabile, pe
operationalizarea obiectivelor predarii-invatarii);
orientarea deliberativa sau programa ca interpretare relativa, care se
sprijina pe intelegerea contextuala a educatiei, pe reflectie, interpretare si raspuns,
in vederea promovarii actiunii corecte prin exercitarea propriei
judecati(reprezentanti: J.Schwab, L.Stenhouse, D.Walker);
orientarea constructivista sau conceperea programei scolare ca o
constructie activa, prin implicarea elevilor, cu accent pe modul de formare si
transformare a propriei realitati, pe care elevii si-o construiesc singuri,, ceea ce
presupune crearea si negocierea personala, critica si autonoma a sensului,
semnificatiei(a ceea ce se face) de catre elevi, sprijiniti de profesori(reprezentanti
sunt R.Driver,F.Smith, P.Fraisse, D.Purpel).

Manualul scolar, criterii

- conformitatea cu programa scolara;

- acuratetea si validitatea continutului;

- accesibilitatea acestuia;

- abordarea pedagogica in corelatie cu

varsta si

nivelul elevilor;
calitatea prezentarii si tehnoredactarii;
relevanta si calitatea ilustratiilor;
originalitatea si creativitatea abordarii;
calitatea materialelor folosite.

Caracteristicile
curriculum-ului
adecvarea la realitatea romaneasca;
permeabilitatea fata de tendintele si criteriile

internationale in domeniul elaborarii curriculumului;

coerenta la nivelul componentelor unui
curriculum si la nivelul raportului acestuia cu
finalitatile sistemului de invatamant;
pertinenta in raport cu obiectivele educationale;
transparenta;
articularea optima a etapelor procesului
curricular: proiectare, elaborare, aplicare,
revizuire permanenta.

Componentele
curriculum-ului
Curriculum National pentru invatamantul obligatoriu.

Cadrul de referinta, document reglator care asigura

coerenta componentelor sistemului curricular, in
termeni de procese si de produse;
Planurile -cadru de invatamant (cl.I-XII/XIII) stabilesc
cele sapte arii curriculare: limba si comunicare,
matematica si stiinte, om si societate, arte,
sport, tehnologii, consiliere si orientare,
obiectele de studiu in cadrul ariilor, resursele de timp
corespunzatoare;
Programele scolare;
Ghiduri, norme metodologice si materiale suport
privind aplicarea si monitorizarea procesului
curricular;
Manuale alternative.

Proiectarea curriculara
Globala si esalonata;
A sistemelor si a proceselor;

Definirea criteriului de
optimalitate
Analiza componentelor si a

interdependentelor:a)structural;
b)procesual.
Definirea standardelor de performanta:
-minim;
-mediu;
-maximal.

Proiectarea curriculara
Model procesual

bazat pe:
CONTEXTE
CONDITII
CRITERII
ACTIVITATI DE
INVATARE
(model
SKILBECK,1984)

Model TYLER, 1949

SCOPURI
CONTINUTURI
ORGANIZARE
EVALUARE

O
C
M
E

Dezvoltarea curriculara
Trebuie sa fie rezultatul unei abordari

colective, in acord cu o filosofie democratica a

educatiei si cu nevoile de comunicare
eficienta intre agentii schimbarii si beneficiari;
Implica:administratia scolara, managerul,
consiliul de administratie, consiliul profesional,
comitetul si asociatiile de parinti, elevii,
experti in curriculum, juristi etc.

principii
Al abordarii colective;
Al deplinei

transparente;
Al limitarii autoritatii;

Factorii care determina curriculum-ul

scolar

Factorii extrascolari;
Factorii normativi si

legislativi;
Factorii pedagogici interni;
Factorii cvasi-legali(sisteme
de acreditare a diplomelor si
sistemele de admitere).

Umanism,progresivism
reconstructionism
Ideologii
educationale

Umanism
clasic

progresivism

reconstructionism

DICTIONAR
Arie curriculara= un

ansamblu de discipline, avand

obiective de formare comune;
ofera posibilitatea unor
abordari pluri- si /sau interdisciplinare.

DICTIONAR
Cicluri curriculare= periodizare a

scolaritatii pe baza unor finalitati comune,

grupare a anilor de studiu care nu coincide cu
cea realizata la nivelul ciclurilor
scolare(primar, gimnazial, liceal); definite
fiecare printr-un obiectiv major, ele scot in
evidenta continuitatea demersului
educational, evitarea unor disfunctionalitati in
trecerea de la o etapa scolara la alta; exista
ciclul achizitiilor fundamentale, ciclul de
dezvoltare, de orientare si observare, de
aprofundare, de preorientare vocationala si
specificare

DICTIONAR
Descriptori de performanta=descriere a

nivelurilor de formare(nivel superior, mediu,

inferior), care vizeaza capacitati si
subcapacitati specifice unui domeniu/arie de
cunoastere; formularea unor indicatori
sintetici ai reusitei invatarii

DICTIONAR
Schema orara= oferta educationala la

nivelul unei clase de elevi; se obtine prin

imbinarea trunchiului comun de pregatire
cu ceea ce se numeste curriculum la
decizia scolii, adica un curriculum hotarat
de scoala, pe baza resurselor umane si
materiale pe care le are la dispozitie si
pornind de la interesele si nivelul de
pregatire al elevilor; se stabileste intre
numarul minim si numarul maxim de ore
pentru disciplinele de invatamant si pentru
diferite clase.

DICTIONAR
Standarde de performanta =enunturi

sintetice care indica in ce masura au fost

realizate de catre elevi obiectivele
curriculare in termeni de cunostinte,
capacitati si atitudini demonstrate; criterii
de evaluare a calitatii predarii-invatarii,
descrieri calitative ale unui nivel de
performanta atins la sfarsitul unei
etape/perioade de scolaritate; indeplinesc
functii normative si reglatoare.

TEME DE REFLECTIE, LUCRARI

APLICATIVE
1. Conceptul de curriculum si noua paradigma a

invatarii. Tipuri de curriculum

2. Definirea obiectivelor educationale- punctul de
"intrare" in curriculum
3. Surse ale curriculum-ului
4. Metodologia de elaborare a unui curriculum.
Proiectarea curriculara
5. Reforma curriculara : continuturi si documente
specifice ( Curriculum National pentru invatamantul
obligatoriu, planuri - cadru de invatamant,
programe scolare, manuale alternative )
6.Adaptarea curriculum-ului : exercitii, aplicatii;
7. Curriculum diferentiat si personalizat.
Consilierea psihopedagogica.