Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei

MULTIPLE CHOICE
1.Psihologia si-a inaugurat statutul de stiintã independentã fixându-si ca obiect de studiu:
a. activitatea
b. constiinta
c. comportamentul
2.Psihologia a devenit stiintã independentã datoritã adaptãrii:
a. metodei testelor
b. metodei introspectiei
c. metodei experimentului
3.Pentru behaviorismul clasic obiectul de studiu al psihologiei trebuia sã fie:
a. lumea subiectivã internã
b. activitatea finalistã
c. comportamentul
4.Psihologia introspectionistã se centra:
a. pe studiul continuturilor si stãrilor interne ale constiintei
b. pe studiul expresiilor emotionale externe
c. pe studiul diferentelor individuale
5.Atributul de „psihologie obiectivã” se aplicã:
a. introspectionismului
b. freudismului
c. behaviorismului
d. gestaltismului
6.Psihicul uman este:
a. integral înnãscut, predeterminat
b. preponderent dobândit
c. integral dobândit
7. Neobehaviorismul:
a. sustine schema S – R
b. neagã existenta constiintei
c. recunoaste existenta comportamentelor psihice interne
8.Modelul paradigmatic al psihologiei contemporane este:
a. S R
b. S 0 R
c. S P R
9.Gestaltismul se bazeazã pe:
a. considerarea interactiunii parte – întreg
b. considerarea exclusiv a pãrtii
c. considerarea exclusiv a întregului
10.Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depãsi limitele:
a) freudismului;
b) behaviorismului;
c) introspectionismului
a. b+c
b. a+c
c. a+b+c
11.În psihologia conduitei, conduita este consideratã:
a. multime de reactii motorii si secretorii
b. un set de stãri de necesitate
c. o manifestare a personalitãtii în întregul sãu
12.Pentru studiul conduitei P. Janet propunea:
a. metoda observatiei externe
b. metoda introspectiei
c. metoda clinicã
13.Notiunea de activitate este:
a. echivalentã notiunilor de comportament si de conduitã
b. se subordoneazã notiunilor de comportament si conduitã
c. mai completã decât notiunile de comportament si conduitã
14. Creatorul psihologiei conduitei este:
a. W. Wundt

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 1

b. J. Piaget
c. P. Janet
15.Potrivit întelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei îl constituie:
a. Comportamentul
b. Conduita
c. organizarea psihocomportamentalã
d. universul psihic intern
16.Psihologia generalã este o stiintã centratã pe:
a. individual, specific
b. general, universal
c. tipologic
17.Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie sã fie:
a. functiile psihice particulare
b. omul concret cu problematica sa existentialã
c. conduita
d. activitatea
18.Divergentele manifestate în istoria psihologiei sunt de ordin eminamente:
a. terminologic
b. empiric, faptologic
c. metodologic
19.Sistemul psihic uman se include în clasa sistemelor:
a. închise
b. deschise
c. semideschise
20.Psihicul este o realitate:
a. nemijlocit observabilã si perceptibilã
b. imposibil de observat si cunoscut
c. cognoscibil în mod mijlocit
21.Prezenta si calitatea functionãrii sistemului psihic le putem evalua:
a. pe baza relatãrilor verbale ale subiectului
b. pe baza rezultatelor subiectului în abordarea si rezolvarea sarcinilor reale
c. pe baza descrierilor unor observatori neutri
22. În plan filogenetic, aparitia psihicului se leagã de:
a. aparitia excitabilitãtii
b. aparitia sistemului muscular
c. aparitia functiei de explorare – semnalizare
23.Psihicul este o realitate:
a. substantialã
b. energeticã
c. spiritualã purã
d. informationalã
24.Psihicul:
a. izvorãste din structura celularã internã a creierului
b. este o realitate paralelã care coexistã de la început cu creierul
c. este un rezultat al comunicãrii creierului cu sursele externe de informatii
25.La nivelul creierului, functiile psihice:
a. nu au o localizare determinatã
b. au o localizare precisã si invariantã
c. unele au o localizare precisã, altele o localizare dinamicã
26.În explicarea devenirii organizãrii psihice a omului apelãm la:
a. determinismul biologic intern
b. determinismul univoc extern
c. determinismul extern mediat
27.Determinismul psihicului uman este:
a. preponderent biologic
b. preponderent mixt, interactionist
c. preponderent social cultural
28.Psihicul uman este un sistem:
a) static;
b) probabilist;

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 2

c) dinamic;
d) dinamic – evolutiv.
a. a+c
b. b+d
c. a+d
29.Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:
a. numãrul „elementelor” componente
b. diversitatea stãrilor afective
c. volumul conexiunilor externe
d. numãrul „elementelor” componente si volumul conexiunilor interne si externe.
30.La nivelul sistemului psihic uman, între „input” si „output” existã o relatie:
a. de tip direct, univoc
b. de independentã
c. de tip mediat – probabilist
31.În cercetarea psihologicã ne asteptãm ca validitatea generalizãrilor sã fie:
a. invers proportionalã cu numãrul cazurilor individuale investigate?
b. direct proportionalã cu numãrul cazurilor individuale investigate
32.În metoda experimentului de laborator, cercetãtorul stabileste si controleazã în mod direct:
a) variabilele ambientale;
b) variabilele intermediare;
c) variabilele independente;
d) variabilele dependente.
a. b+c
b. a+b
c. a+c
33.Obiectivitatea cunoasterii psihologice depinde de:
a. sinceritatea subiectului
b. de gradul de concordantã dintre experienta subiectului si experienta cercetãtorului
c. de acuratetea si fidelitatea înregistãrii si prelucrãrii datelor
34. În teoria freudianã, functionarea inconstientului se subordoneazã:
a. principiului emergentei
b. principiului plãcerii
c. principiului realitãtii
35.Potrivit lui S. Freud, inconstientul:
a. este integral înnãscut
b. se formeazã în antogeneza timpurie
c. o componentã a lui este înnãscutã, o alta dobânditã
36.În conceptia lui S. Freud, inconstientul este:
a. premisã internã a comportamentului
b. factor determinant al comportamentului
c. mecanism frenator al comportamentului
37.Inconstientul are un continut:
a. exclusiv afectiv-motivational
b. exclusiv cognitiv
c. mixt
38.Inconstientul are legãturã:
a. mai mult cu gândirea
b. mai mult cu vointa
c. mai mult cu imaginatia
39.Legea heterocroniei presupune cã:
a. toate componentele sistemului psihic se dezvoltã în mod liniar
b. toate componentele sistemului psihic au acelasi ritm de dezvoltare
c. componentele sistemului psihic au ritmuri diferite de dezvoltare si momente diferite de maturizare –
consolidare
40.Legea heteronomiei se referã la:
a. ritmul dezvoltãrii diferitelor functii si capacitãti psihice
b. succesiunea stadiilor psihogenetice
c. nivelul de dezvoltare – consolidare atins de diferitele componente psihice particulare
41.Constiinta este o structurã:
a. eminamente cognitivã

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 3

b. eminamente afectivã
c. eminamente instrumental – actionalã
42.Pentru a deveni eficientã si obiectivã, observatia trebuie:
a. sã se realizeze cu consimtãmântul subiectului
b. sã provoace direct fenomenul sau comportamentul ce urmeazã a fi studiat
c. sã fie discretã si sistematicã
d. sã fie spontanã si episodicã
43.Functionarea constiintei se subordoneazã:
a. principiului automatismului
b. principiului realitãtii
c. principiului plãcerii
44. Latura activ – creatoare a constiintei se realizeazã prin:
a. functia reglatorie
b. functia proiectivã
c. functia cognitivã
45.Constiinta conferã comportamentului un caracter:
a. imediat, impulsiv
b. agresiv
c. nemijlocit – teleonomic
d. defensiv – ezitant
46.Modelul structural actual al sistemului psihic uman este:
a. liniar
b. ierarhic bidimensional
c. ierarhic tridimensional
47.În raport cu inconstientul, constiinta:
a. are un rol potentator – stimulator
b. are un rol moderator – frenator
c. are un rol acompaniator
48.Datoritã constiintei, omul:
a. se contopeste cu lumea
b. se delimiteazã si se izoleazã de lume
c. se delimiteazã si se integreazã în lume
49.Datoritã constiintei, omul:
a. se insereazã în lume ca obiect
b. se adapteazã la lume pasiv
c. se relationeazã si se integreazã în lume ca subiect
50. Gratie constiintei, omul devine capabil:
a. sã rãspundã imediat la stimulii externi
b. sã foloseascã unelte
c. sã înteleagã, sã explice si sã confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur
51.Alegeti cele douã forme generice (bazale) în care se structureazã constiinta:
a) constiinta moralã;
b) constiinta corporalã;
c) constiinta lumii externe;
d) constiinta trecutului;
e) constiinta de sine.
a. b+d
b. b+c
c. c+d
d. c+e
52. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie consideratã:
a. o scurgere sau un torent continuu
b. un mozaic de stãri (statice)
c. o îmbinare între static si dinamic
53. Functionarea constiintei poate fi estimatã:
a. dupã expresiile fizionomice ale subiectului
b. dupã viteza de rãspuns la stimulii externi
c. dupã eficienta si performanta actiunilor
54. Baza geneticã a schemei operatorii a constiintei o constituie:
a. dinamica internã a inconstientului

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 4

b. actiunea directã în plan extern cu obiectele
c. satisfacerea trebuintelor alimentare
55. În dezvoltarea psihicã a omului, ereditatea are:
a. un rol absolut
b. un rol relativ
c. un rol nul
56. Comportamentul instinctual se caracterizeazã prin:
a. analiza si evaluarea prealabilã a conditiilor
b. compararea alternativelor
c. centrarea pe atingerea imediatã a obiectului
57. În modelul freudian, între inconstientul înnãscut si cel dobândit existã o relatie:
a. de concordantã
b. antagonicã
c. de complementaritate
58. Inconstientul colectiv:
a. derivã din cel individual
b. include pe cel individual
c. precede si subordoneazã pe cel individual
59. Componenta moralã a constiintei:
a. asigurã satisfacerea neconditionatã a trebuintelor
b. asigurã caracterul teleonomic al comportamentului
c. asigurã adecvarea comportamentului la normele si cerintele sociale
60. Constiinta este:
a. o organizare sistemic-integrativã emergentã
b. o organizare sistemic-integrativã emergentã
c. suma tuturor functiilor si proceselor psihice particulare
61. Activitatea oniricã apartine:
a. stãrii de veghe relaxate
b. inconstientului
c. stãrii crepusculare a constiintei
62. Constienta este:
a. sinonimã si echivalentã cu constiinta
b. sinonimã si echivalentã cu constiinta de sine
c. sinonimã si echivalentã cu starea de veghe activã
63. „Priza de constiintã” se referã la:
a. latura afectivã
b. latura informativ-cognitivã
c. latura volitiv-declansatoare
64. În absenta sensibilitãtii:
a. este compromisã doar dezvoltarea senzatiilor
b. este compromisã doar dezvoltarea miscãrilor obiectuale
c. este compromisã întreaga dezvoltare psihicã
65.Sensibilitatea este:
a) o functie constantã, nemodificabilã;
b) o functie variabilã;
c) o functie determinatã exclusiv biologic;
d) o functie conditionatã si socio-cultural.
a. b+c
b. b+d
c. a+b+c
d. a+d
66. Sensibilitatea asigurã perceperea:
a. doar a stimulilor indiferenti
b. doar a stimulilor biologiceste necesare
c. a ambelor categorii de stimuli
67. Sensibilitatea umanã este:
a. o functie modular-diferentiatã
b. o functie global-difuzã
68. Sensibilitatea este:
a. o variabilã de tip discret

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 5

b. o variabilã de tip continuu
69. Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteazã:
a. modalitatea sensibilitãtii
b. întinderea sensibilitãtii în raport cu semnificatia stimulilor
c. întinderea sensibilitãtii în raport cu intensitatea stimulilor specifici
70. Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprimã:
a. diferenta dintre intensitãtile a doi stimuli independenti
b. valoarea (câtimea) ce trebuie adãugatã la intensitatea stimulului initial
71. Legea Weber-Fechner a pragurilor diferentiale se confirmã:
a. pe tot continuumul sensibilitãtii
b. numai în segmentele extreme ale continuumului sensibilitãtii
c. numai în segmentul mediu al continuumului sensibilitãtii
72. Ca si informatia, psihicul:
a. posedã proprietãti perceptibile, nemijlocit mãsurabile
b. este un caz particular al entropiei
c. este mãsurã a gradului de organizare
73. Raportul dintre entropie si informatie:
a. este complementar-aditiv
b. este de subordonare
c. este antagonic
74. Conceptul de informatie contribuie la:
a. o mai exactã localizare a psihicului în creier
b. definirea naturii si statutului ontologic al psihicului
c. stabilirea relatiilor dintre constient si inconstient
75. Sensibilizarea semnificã:
a. scãderea sensibilitãtii unui analizator ca urmare a prelungirii duratei de actiune a stimulului specific
b. cresterea sensibilitãtii unui analizator prin stimularea lui repetatã cu stimulul specific
c. cresterea sensibilitãtii unui analizator ca urmare a stimulãrii altui analizator
76. Legea adaptãrii are:
a. rol perturbator asupra perceptiei
b. rol optimizator asupra perceptiei
c. rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilitãtii
77. Adaptarea se realizeazã cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate în:
a. sfera sensibilitãtii tactile
b. sfera sensibilitãtii olfactive
c. sfera sensibilitãtii luminoase
78. Contrastul culorilor reflectã:
a. raportul de intensitate
b. raportul de duratã
c. raportul de modalitate
79. Senzatia este un model informational:
a. bidimensional
b. unidimensional
c. contextual
80. Senzatia este:
a. o stare subiectivã purã a constiintei
b. expresia energiilor specifice ale organelor de simt
c. un cod-imagine al unei proprietãti a stimulului speci
81. Senzatia este:
a. identicã însusirii fizice a stimulului
b. un obstacol între noi si lume
c. o verigã necesarã a procesului de cunoastere a lumii
82. Cui apartine teza „întreaga viatã psihicã este reductibilã la senzatii”?
a. psihanalizei
b. asociationismului
c. behaviorismului
83. Între intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei existã un raport:
a. invers proportional
b. logaritmic
c. direct proportional

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 6

84. O senzatie ne permite sã:
a. identificãm obiecte
b. sã deosebim un obiect de altul
c. sã reunim douã obiecte
85. Care din legile de mai jos sunt psihofiziologice:
a) legea contrastului;
b) legea pragurilor senzoriale;
c) legea semantizãrii;
d) legea compensatiei.
a. c+d
b. b+c+d
c. b+c
d. a+d
86.Mecanismul senzatiei este:
a) blocul receptor;
b) blocul subcortical;
c) blocul cortical.
a. b+c
b. a+b+c
c. a+c
87. Senzatiile de culoare se obtin prin stimularea:
a. corpusculilor Meissner
b. aparatului bastonaselor
c. aparatului conurilor
88. Tonul cromatic este determinat de:
a. intensitatea fasciculului de luminã
b. lungimea undei electromagnetice
c. forma undei electromagnetice
89. Senzatiile tactile reflectã:
a. proprietãti chimice
b. proprietãti acustice
c. proprietãti mecano-fizice
90.Receptorii sensibilitãtii tactile sunt:
a) celulele bipolare;
b) corpusculii Meissner;
c) corpusculii Kranue;
d) discurile Merkel.
a. a+c
b. a+b+c
c. b+c+d
d. c+d
91. Veriga corticalã a analizatorului cutano-tactil se localizeazã în:
a. ariile 17,18,19 Brodmann
b. ariile 3,1,2 Brodmann
c. ariile 36,38 Brodmann
92. Homunculusul senzitiv corespunde:
a. sensibilitãtii olfactive
b. sensibilitãtii cutano-tactile
c. sensibilitãtii auditive
93. Aparatul bastonaselor asigurã:
a. vederea diurnã
b. vederea nocturnã
94. Aparatul receptor al sensibilitãtii vizuale se aflã în:
a. scleroticã
b. retinã
c. nervul optic
95. Segmentul cortical al analizatorului vizual se localizeazã în:
a. ariile 4,6,8 – Brodmann
b. ariile 22,41 – Brodmann
c. ariile 17,18, 19 – Brodmann

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 7

96. Saturatia reprezintã:
a. gradul de deosebire al culorii cromatice date fatã de culoarea neagrã
b. gradul de deosebire al culorii cromatice date fatã de culoarea albã de aceeasi claritate
c. gradul de deosebire al culorii cromatice date fatã de culoarea gri
97. În conditii de întuneric sensibilitatea vizualã:
a. scade
b. creste
c. rãmâne constantã
98. Efectul psihofiziologic al culorii rosii este:
a. inhibitor
b. relaxant
c. excitator
99. Culorile spectrale se obtin:
a. prin actiunea compactã a fasciculului luminos
b. prin interferenta mai multor fascicule luminoase
c. prin descompunerea fasciculului luminos în lungimi de undã
100.Cel care a pus în evidentã existenta culorilor spectrale prin descompunerea fasciculului luminos a fost:
a. Helmholtz
b. Newton
c. Hering
101. Domeniul sunetului se delimiteazã pe baza:
a. amplitudinii vibratiilor acustice
b. frecventei vibratiilor acustice
c. formei vibratiilor acustice
102. Frecventa sunetului determinã:
a. senzatia de tãrie
b. senzatia de înãltime
c. senzatia de timbru
103. Împãrtirea sunetelor în zgomote si sunete muzicale are la bazã:
a. frecventa undelor acustice
b. amplitudinea undelor acustice
c. regularitatea (periodicitatea) oscilatiilor
104. Datoritã timbrului:
a. localizãm sursa sonorã
b. deosebim douã sunete de aceeasi înãltime
c. deosebim douã sunete de aceeasi intensitate
105. Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru sensibilitatea auditivã este:
a. 1/30
b. 1/15
c. 1/10
106. Receptorii sensibilitãtii auditive se aflã:
a. în membrana timpanicã
b. în fereastra ovalã
c. în membrana bazilarã (organul lui Corti)
107. Veriga corticalã a analizatorului auditiv se situeazã în:
a. ariile 3,1,2 Brodmann
b. ariile 41,42,22 – Brodmann;
c. ariile 44,24,26 – Brodmann
108. Intensitatea sunetelor o mãsurãm în:
a. cicli/sec.;
b. microvolti
c. decibeli
109. Aparatul auditiv al omului functioneazã optim:
a. în raport cu intensitãti scãzute ale sunetelor
b. în raport cu intensitãti mari ale sunetelor
c. în raport cu intensitãti medii ale sunetelor
110. Pentru auzul muzical este definitorie:
a. diferentierea – identificarea înãltimii sunetelor
b. diferentierea – identificarea timbrului sunetelor
c. diferentierea – identificarea raporturilor de înãltime si duratã dintre sunete

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 8

111. Auzul fonematic se dezvoltã pe baza:
a. auzului muzical
b. auzului general
112.În dezvoltarea limbajului, auzul are un rol:
a. auxiliar
b. complementar
c. determinant
113.Pentru sunetelor vorbirii si a cuvintelor este indispensabilã:
a. închiderea ochilor
b. diferentierea structurii spectrale a sunetelor verbale
c. actualizarea modelelor lor interne din memoria de lungã duratã
114.Auzul armonic constã în:
a. identificarea sunetelor muzicale prezentate izolat
b. recunoasterea cu usurintã a liniilor melodice
c. integrarea într-o configuratie unitarã a raporturilor de înãltime pe verticalã dintre sunetele unei opere
muzicale.
115. Senzatiile olfactive reflectã:
a. proprietãti mecano-fizice
b. proprietãti electromagnetice
c. proprietãti chimice
116.Stimul olfactiv poate fi:
a. orice substantã
b. numai substantele volatilizabile
c. numai substantele lichide
117.Intensitatea unei senzatii olfactive depinde de:
a. tipul substantei folosite
b. prezenta sau absenta zgomotului de fond
c. concentratia substantei – stimul
118.Din punct de vedere psihofiziologic:
a. toate mirosurile sunt neutre
b. toate mirosurile au efect pozitiv
c. toate mirosurile au efect negativ
d. nici un rãspuns nu este corect
119.Senzatiile olfactive se implicã în reglarea actului alimentar:
a. prin continutul informational obiectiv
b. prin nota de plãcut – neplãcut
c. prin intensitate
120.Senzatiile gustative reflectã:
a. starea de agregare a substantelor introduse în cavitatea bucalã
b. temperatura substantelor
c. proprietãtile chimice (moleculare) ale substantelor
121.Receptorii sensibilitãtii gustative sunt dispusi:
a. în musculatura limbii
b. în învelisul superior al buzelor
c. în mucoasa limbii
122.Stimularea receptorilor gustativi se detine prin:
a. administrarea oricãrei substante
b. administrarea doar a substantelor lichide
c. administrarea substantelor lichide si doar a substantelor ale cãror molecule se dizolvã în salivã
123. Senzatiile gustative se includ în categoria:
a. senzatiilor exterior informative
b. interoinformative
c. proprioinformative
124.Calitatea modalã a senzatiilor gustative este determinatã de:
a. starea de agregare a substantei
b. de miscãrile limbii
c. de structura molecularã a substantei
125.Senzatia stimulul specific pentru senzatia purã de dulce este:
a. glucoza
b. zaharina

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 9

c. zahãrul
126. Stimulul specific pentru provocarea senzatiei pure de amar este:
a. sarea amarã
b. chinina
c. lactona
127.Stimulul specific pentru perceperea senzatiei pure de sãrat este:
a. sarea de potasiu
b. sarea de sodiu
c. sarea de magneziu
128.Senzatiile gustative joacã un rol major în:
a. reglarea tonusului afectiv
b. reglarea secretiilor digestive
c. formarea preferintelor alimentare
129.Senzatia de foame:
a. creste nivelul sensibilitãtii gustative
b. scade nivelul sensibilitãtii gustative
c. nu are nici o influentã asupra nivelului sensibilitãtii gustative
130.Senzatiile proprioceptive informeazã despre:
a. functionarea organelor interne
b. miscãrile locomotorii
c. pozitiile posturale ale corpului în repaus
131.Semnalizarea proprioceptivã functioneazã:
a. uneori în stare de somn
b. numai în stare de veghe
c. permanent
132.Informatia furnizatã de senzatiile proprioceptive participã la formarea si sustinerea:
a. tonusului muscular
b. schemei integrative a Eu-lui fizic
c. schemelor miscãrilor obiectuale
133.Sensibilitatea kinestezicã se activeazã:
a. la actiunea stimulilor externi
b. la declansarea miscãrilor voluntare
c. la declansarea miscãrilor involuntare
d. la declansarea oricãrei miscãri
134.Senzatiile kinestezice:
a. sunt un simplu acompaniament al miscãrilor
b. sunt necesare în declansarea miscãrilor
c. sunt indispensabile în reglarea miscãrilor
135. Senzatiile kinestezice furnizeazã informatii si despre:
a. culoarea obiectelor
b. asperitatea obiectelor
c. greutatea si volumul obiectelor
136.Senzatiile organice semnalizeazã:
a) modificãri structurale la nivelul organelor interne;
b) modificãri functionale la nivelul organelor interne
a. a+b
b. a
c. b
137.Homeostazia mediului intern al organismului este:
a. un fenomen perturbator indezirabil
b. un fenomen reglator necesar
c. o stagnare a proceselor fiziologice
138.Starea de bine si confort fiziologic are la bazã:
a. integrarea la nivel inconstient a semnalelor organice
b. integrarea la nivel constient a semnalelor organice
139.Senzatia de durere se produce:
a. la actiunea unei anumite modalitãti de stimuli
b. la actiunea oricãrei modalitãti de stimuli
140.Senzatia de durere are:
a. un rol exclusiv negativ

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 10

b. un rol exclusiv pozitiv
c.atat un rol negativ cat si un rol pozitiv
141. este:
a. rezultatul însumãrii senzatiilor
b. rezultatul integrãrii senzatiilor
142.În definirea si interpretarea perceptiei contributia cea mai adecvatã a adus-o:
a. behaviorismul
b. gestaltismul
c. asociationismul
143. este un model informational:
a. izomorfic
b. homomorfic
c. izomorfic – homomorfic
144. furnizeazã informatii despre:
a. proprietãtile esentiale si generale ale obiectelor
b. proprietãtile situational – accidentale ale obiectelor
c. proprietãti esentiale amalgamate cu proprietãti accidentale
145. este:
a. produsul memoriei
b. produsul imaginatiei
c. rezultatul actiunii obiectului
146. este:
a. un fenomen punctual – instantaneu
b. un proces multifazic.
147.Deosebirea dintre mecanismul senzatiei si cel al perceptiei apare:
a. la nivelul verigii receptoare
b. la nivelul verigii corticale
c. la nivelul verigii intermediare, subcorticale
148.Nivelul calitativ cel mai înalt al integrãrii perceptiei se realizeazã în :
a. faza identificãrii
b. faza detectiei
c. faza discriminãrii
149.Legea bunei forme exprimã:
a. caracterul aditiv-sumativ al perceptiei
b. caracterul secvential – serial al perceptiei
c. caracterul structural – emergent al perceptiei
150. Identificarea perceptivã:
a. este spontanã si înnãscutã
b. este învãtatã si dobânditã
151.Caracterul activ al perceptiei rezidã în:
a. prezenta si actiunea directã a obiectului
b. implicarea operatiilor subiectului
c. varierea caracteristicilor obiectului
152.Realizarea perceptiei presupune:
a. omogenizarea câmpului stimulator extern
b. evidentierea unei însusiri dominante
c. operarea distinctiei „figurã – fond”
153.Limitele teoriei gestaltiste a perceptiei rezidã în:
a) admiterea ireductibilitãtii perceptiei la senzatie;
b) considerarea caracterului imanent al structurii;
c) fizicalizarea mecanismului producerii perceptului;
d) introducerea invariantilor de structurã.
a. a+d
b. b+c
c. b+c+d
d. a+c+d
154.Determinantii perceptiei includ:
a. exclusiv factorii obiectivi externi
b. exclusiv factorii subiectivi – interni
c. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni în aditiune

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 11

d. ambele categorii de factori în interactiune
155. monomodalã constã în:
a. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori
b. perceperea unui obiect o singurã datã
c. perceperea unuia sau mai multor obiecte pe calea unui singur analizator
156.În plurimodalã se integreazã:
a. informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator
b. informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatori
c. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori
157.Interpretarea, ca fazã a perceptiei, înseamnã:
a. încadrarea obiectului într-o clasã
b. relationarea obiectului cu experienta anterioarã
c. stabilirea semnificatiei si utilitãtii obiectului pentru activitatea subiectului
158.Invariantii de structurã (de bunã formã) în perceptie rezultã din:
a. numãrul elementelor componente
b. mãrimea elementelor componente
c. relatiile dimensional- metrice dintre elementele componente
159. Iluziile în perceptie sunt rezultatul:
a. excedentului de informatie
b. halucinatiilor
c. efectelor de câmp
160. În perceptie, diferentele individuale:
a. sunt inexistente
b. sunt legice si permanente
c. sunt accidentale
161.Orientarea New-look a evidentiat:
a. rolul contextului fizic ambiental în perceptie
b. rolul complexitãtii stimulilor în perceptie
c. rolul factorilor motivationali si de personalitate în perceptie
162. implicã memoria:
a. în faza detectiei
b. în faza discriminãrii
c. în faza identificãrii
163.Starea de set actioneazã ca:
a. factor de asimilare a obiectului – stimul
b. factor de blocare a perceptiei obiectului – stimul
c. factor de întârziere a formãrii imaginii obiectului
164.Între seturi existã raporturi:
a. de subordonare
b. antagonice
c. de coordonare
165.În perceptie:
a. setul se confundã cu motivatia
b. setul poate exista si functiona în absenta unei stãri anume de motivatie
c. setul presupune obligatoriu existenta unei stãri de motivatie
166. Legea selectivitãtii reflectã:
a. preponderent rolul determinantilor subiectivi
b. preponderent rolul determinantilor obiectivi
167.Constantele perceptive sunt:
a. calitãti înnãscute
b. rezultatul actiunii legilor psihofizice
c. rezultatul evaluãrilor corectoare ale schemelor integrative corticale
168.În vizualã, constanta de mãrime se datoreste:
a. operatiilor de evaluare de la nivelul verigii corticale a analizatorului
b. stabilitãtii imaginii retiniene a obiectului
c. contextului în care este dat obiectul
169. Imaginea retinianã reflectã obiectul:
a. în pozitia în care este prezentat
b. în pozitie rãsturnatã
c. în pozitie oblicã

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 12

170. spatiului este:
a. de tip monomodal
b. de tip intermodal
171. vizualã a celei de a treia dimensiuni a spatiului are la bazã:
a. un mecanism monocular
b. un mecanism binocular
172.În cazul suprapunerii complete a celor douã imagini retiniene:
a. obiectul este perceput plat (biodimensional)
b. obiectul este perceput dedublat
c. obiectul este perceput în volum
173.Pentru a se realiza perceptia obiectului în volum (cu cea de a treia dimensiune)
este necesar ca cele douã imagini retiniene:
a. sã fie complet disparate
b. sã se suprapunã partial
c. sã se suprapunã integral
174.Perceptia timpului se referã la:
a. segmentul trecut
b. segmentul prezent
c. segmentul viitor
175.Evaluarea timpului se referã la:
a) segmentul trecut;
b) segmentul prezent;
c) segmentul viitor.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
176.Duratele evenimentelor neplãcute:
a. tind sã fie subestimate
b. se evalueazã în mod obiectiv
c. tind sã fie supraestimate
177.Durata asteptãrii unui eveniment neplãcut:
a. tinde sã fie subestimatã
b. tinde sã fie supraestimatã
c. se evalueazã în mod obiectiv
178.Durata asteptãrii unui eveniment plãcut:
a. tinde sã fie subestimatã
b. se evalueazã fãrã alterãri
c. tinde sã fie supraestimatã
179.Perceptia miscãrii fizice a obiectelor este mai exactã:
a. într-un spatiu „vid”, nepopulat
b. într-un spatiu populat
180.Precizia perceptiei miscãrii:
a. creste pe mãsura îndepãrtãrii obiectului de observator
b. scade pe mãsura îndepãrtãrii obiectului de observator
c. nu se modificã
181.Fenomenul „fi” al miscãrii aparente a fost pus în evidentã:
a. în sfera perceptiei tactile
b. în sfera perceptiei vizuale
c. în sfera perceptiei auditive
182.Intervalul critic de fuziune a imaginilor vizuale secvential – statice este de:
a. 1/30 sec
b. 1/16 sec
c. 1/45 sec
183.În opinia lui J.B. Watson, conştiinţa este:
a) o realitate psihică nemijlocit perceptibilă;
b) obiectivul principal al cunoaşterii pihologice;
c) o simplă ficţiune.
184.În teoria lui S. Freud, elementul component esenţial al inconştientului înnăscut este:
a) instinctul de autoconservare;
b)instinctul erotico-sexual;

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 13

c)instinctul curiozităţii.
185.După Daniel Lagache, conduitele sunt combinări dinamice între două tipuri de
acţiuni:
a) simple şi complexe;
b) înnăscute şi dobândite;
c) interofective şi exterofective.
186.În sens restrâns, activitatea este unitatea dintre:
a) sarcină şi acţiune;
b) motiv, scop şi mijloc;
c) dorinţă şi posibilitate.
187.Principalele forme generic-categoriale ale activităţii umane sunt:
a) munca fizică şi munca intelectuală;
b) activitatea de creaţie şi activitatea de execuţie;
c) jocul, învăţarea şi munca.
188.Metoda experimentului de laborator în psihologie a fost introdusă de:
a) S. Freud
b) J. Piaget
c) J. Watson;
d) W. Wundt
189.În metoda experimentului de laborator, între variabilele independente şi cele dependente se interpun:
a) variabilele ambientale;
b) variabilele interne;
c) variabilele subiect.
190.Reflectarea psihică are un caracter:
a) absolut veridic şi obiectiv;
b) relativ veridic;
c) subiectiv şi ideal.
191.Modelarea informaţională de tip izomorfic presupune:
a) transferul şi interiorizarea proprietăţilor obiectului;
b) identitatea fizică între percept şi obiect;
c) stabilirea unei corespondenţe biunivoce între percept şi obiect.
192.Modelarea informaţională de tip homomorfic stă la baza:
a) difernţierii individuale a obiectelor;
b) relevării însuşirilor esenţiale ale obiectului;
c) identificării de tip categorial.
193.După sferă, legile psihologice se împart în:
a) individuale, particulare şi generale;
b) dinamice şi statistice;
c) de structură şi de funcţionare;
194.Ca şi informaţia, psihicul este:
a) un fenomen universal;
b) un fenomen lipsit de însuşiri sensibile;
c) un factor de reglare.
195.Inconştientul secundar (dobândit) se formează prin:
a) automatizarea comportamentelor;
b) interiorizarea normelor morale;
c) acumularea conţinuturilor viselor.
196.După K. Wilber, inconştientul fundament este alcătuit din:
a) conţinuturi afective;
b) conţinuturi ce pot deveni oricând conştiente;
c) conţinuturi neconştientizabile.
197.Structura de conţinut a subconştientului este formată din elemente care provin din:
a) percepţia actuală a obiectelor;
b) memoria imediată;
c) inconştient şi conştient.
198.Informaţia este:
a) măsura dezordinii;
b) indicator al funcţionării unui computer;
c) măsura gradului de organizare.
199.Subconştientul asigură continuitatea în timp a:

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 14

a) legăturii noastre cu lumea;
b) procecselor fiziologice;
c) identităţii de sine.
200.Arhetipurile sunt componente ale:
a) subconştientului;
b) inconştientului colectiv;
c) inconştientului secundar.
201.Comportamentul conştient se întemeiază pe corelarea celor două modele informaţionale majore:
a) modelului senzorial-perceptiv şi modelului conceptual-categorial;
b) modelului lumii externe şi modelului propriului Eu.
202.Funcţia proiectivă a conştiinţei constă în:
a) exteriorizarea ideilor şi opiniilor;
b) elaborarea planului acţiunii;
c) generarea noului.
203.Funcţia principală a conştiinţei din care derivă şi căreia i se subordonează celelalte este:
a) funcţia axiologică;
b) funcţia cognitivă;
c) funcţia reglatoare.
204.După S. Freud, cunoaşterea conţinuturilor inconştientului este posibilă prin:
a) teste (probe) proiective;
b) analiza viselor;
c) analiza produselor activităţii;
d) analiza relatărilor libere ale subiectelor.
205.Conştiinţa se realizează prin intermediul:
a) organelor de simţ;
b) răspunsurilor motorii;
c) funcţiilor şi proceselor psihice particulare.
206.Teoria energiilor specifice ale organelor de simţ a fost fundamentată prin folosirea:
a) stimulilor nespecifici;
b) stimulilor specifici;
c) stimulilor tactili.
207.După modul de prezentare a stimulilor, contrastul în percepţie poate fi:
a) puternic sau slab;
b) simultan sau succesiv;
c) de scurtă sau de lungă durată.
208.Pragul absolut inferior exprimă:
a) intensitatea senzaţiei;
b) intensitatea oricărui stimul specific;
c) intensitatea minimă a stimulului specific necesară pentru a produce o senzaţie.
209.Pragul diferenţial reprezintă:
a) câtimea ce trebuie adăugată la intensitatea iniţială;
b) intensitatea iniţială a stimulului;
c) intensitatea senzaţiei iniţiale.
210.Informaţia cu gradul de obiectivitate cel mai ridicat despre materialitatea lumii externe o furnizează senzaţiile şi
percepţiile:
a) vizuale;
b) tactile;
c) proprioceptive.
211.Realizarea normală a tuturor mişcărilor obiectual-instrumentale reclamă participarea informaţiei şi senzaţiilor:
a) vizuale;
b) auditive;
c) proprioceptiv-kinestezice;
d) gustative.
212.Ochiul omului percepe segmentul spectrului electromagnetic cuprins între:
a) 260 - 570 milimicroni;
b) 450 - 950 milimicroni;
c) 660 - 890 milimicroni;
d) 380 - 680 milimicroni.
213.Care din proprietăţile de mai jos definesc exclusiv senzaţiile de culoare?
a) înălţimea;

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 15

b) tonul cromatic;
c) intensitatea;
d) saturaţia.
214.Receptorii sensibilităţii vizuale sunt reprezentaţi de:
a) celule cu cili;
b) corpusculii Ruffini;
c) conuri;
d) bastonaşe.
215.Pe baza saturaţiei, senzaţiile cromatice se împart în două grupe:
a) închise şi deschise;
b) pure şi impure;
c) tonice şi depresoare.
216.Pentru explicarea mecanismului senzaţiilor cromatice au fost avansate trei teorii
principale, care din ele este considerată astăzi mai adecvată:
a) tricromatică;
b) policromatică;
c) tetracromatică.
217. Senzaţia de înălţime a sunetului este determinată de:
a) periodicitatea vibraţiilor acustice;
b) frecvenţa undelor acustice;
c) amplitudinea undelor acustice.
218.Auzul „colorat" este efectul legii:
a) contrastului;
b) sinesteziei;
c) compensaţiei.
219.Urechea omului percepe undele acustice cuprinse între:
a) 100 - 10 000 Hz;
b) 5 - 12 000 Hz;
c) 16 - 18 000 Hz;
220.Valoarea cognitivă a senzaţiilor olfactive şi gustative rezidă în aceea că ne
furnizează informaţii despre:
a) densitatea substanţelor;
b) proprietăţile chimice ale substanţelor;
c) greutatea substanţelor.
221.Percepţiile gustative se realizează pe baza interacţiunii şi integrării celor:
a) două gusturi de bază;
b) cinci gusturi de bază;
c) patru gusturi de bază;
d) şase gusturi de bază.
222.Schema corporală (modelul informaţional al Eu-lui fizic) se formează pe baza integrării informaţiilor furnizate de
senzaţiile:
a) organice;
b) tactile;
c) proprioceptive;
d) kinestezice.
223.Rolul reglator-adaptativ al senzaţiilor de durere constă în:
a) creşterea imunităţii organismului;
b) dezvoltarea stăpânirii de sine;
c) activarea mecanismelor de apărare.
224.Graţie legii structuralităţii, un obiect poate fi:
a) deosebit de alte obiecte;
b) identificat şi în cazul eliminării unor elemente;
c) identificat şi în cazul adăugării altor elemente.
225.Modelele informaţionale - etalon care mediază identificarea perceptivă sunt de două tipuri:
a) unidimensionale şi bidimensionale;
b) individuale şi categoriale;
c) interne şi externe.
226.Percepţia figurilor duble reflectă dinamica raportului:
a) culoare - formă;
b) însuşiri primare - însuşiri secundare;

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 16

c) figură - fond.
227.Cel mai mare volum de informaţie despre lumea externă ni-l furnizează:
a) percepţia tactilă;
b) percepţia vizuală;
c) percepţia auditivă.

228.Setul este:
a) un model informaţional izomorfic;
b) un amestec de senzaţii de diferite modalităţi;
c) o stare internă de pregătire care se interpune între obiect şi imaginea lui perceptivă.
229.Un prim semn al constituirii structurii perceptive interne este:
a) identificarea unui obiect;
b) schema obiectului permanent;
c) constanta de mărime.
230.Decentrare este un indicator al:
a) efectelor de câmp;
b) iluziilor perceptive;
c) dezvoltării maturizării mecanismelor perceptive.
231.În identificarea obiectelor elementul spaţial determinant este:
a) mărimea;
b) distanţa;
c) poziţia;
d) forma.

TRUE/FALSE

1. Psihicul este o secretie a creierului F

2.Psihicul este un atribut al organismelor animale A
3. Psihicul este o formã particularã de realizare a informatiei la nivelului sistemului nervos A
4. Comportamentul animal este eminamente instinctual A
5. Constiinta este o lume subiectivã ermetic închisã de sine F
6.Psihicul uman este integral înnãscut F
7. Psihicul posedã proprietãti care ne permit sã-l percepem în mod nemijlocit F
8.Senzatia este o proprietate a obiectelor externe F
9. Semantizarea este o lege psihofiziologicã a sensibilitãtii F
10.Sensibilitatea este o functie constantã, independentã de vârstã F
11.Structural, constiinta se compune din modelul informational al lumii externe si
modelul informational al propriului Eu A
12. Functia cognitivã a constiintei atinge nivelul cel mai înalt de realizare în gândire A
13.Caracterul subiectiv al reflectãrii psihice înseamnã dependenta ei exclusiv de Subiect F
14.Functia de reglare a constiintei constã în planificarea si evaluarea criticã a rezultatelor activitãtii A
15. Între constiintã si inconstient existã numai relatii de subordonare F
16. Senzatiile organice stau la baza homeostaziei biologice A
17. Imaginea vizualã este o copie fotograficã a obiectului F
18.Gestaltismul sustine caracterul evolutiv al structurilor perceptive F
19. A percepe este ceva mai mult decât a simti si ceva mai putin decât a gândi A
20.Perceptia reflectã obiectul într-o dublã ipostazã: ca realitate în sine si ca realitate pentru noi A
21. Cuvântul joacã un rol esential în mecanismele perceptive A
22. Imaginile consecutive sunt halucinatii involuntare F
23.Legea proiectiei obiectuale exprimã identitatea substantial-calitativã între imaginea perceptivã si obiect F
24.Potrivit legii perspectivei, perceperea unui obiect familiar în mãrime mai micã decât este în realitate se interpreteazã
cã el se aflã la distantã mare de noi A
25. Perceptia si evaluarea timpului semnificã unul si acelasi lucru F
26. Legea constantei se referã numai la perceptia mãrimii obiectelor F
27.Efectele de câmp sunt rezultat al perceperii si evaluãrii corecte a tuturor componentelor obiectului – stimul F
28.Medierea informationalã de tip psihic a actiunilor obiectuale externe începe cu Perceptia A
29.În raport cu subiectul concret, lumea externã existã numai în mãsura în care este Perceputã A
30.Capacitatea rezolutivã este indicatorul comportamental esential al functionalitãtii Inconstientului F

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 17

 Psihologia teologică este interesată de modul în care omul reușește să cunoască lumea și pe sine însuși.
Select one:

True 
False

Feedback
The correct answer is 'False'.
Question 2
Partially correct
Mark 0.33 out of 1.00
Flag question

Question text
Raționaliștii se deosebesc de empiriști prin faptul că:
Select one or more:
a. ei susțin că adevărul îl descoperim treptat pornind de la impresiile asupra simțurilor, prin conexiuni

succesive 
b. ei cred că omul se naște cu anumite idei ce nu depind de experiența ulterioară
c. ei susțin că adevărurile importante nu provin din cunoașterea lucrurilor sau a faptelor, ci sunt prezente

deja în mintea noastră, așteptând doar să fie descoperite 

d. ei cred că mintea omului se prezintă la naștere ca o “tabula rasa” 

e. ei consideră că mai întâi trebuie cunoscute observate faptele și apoi trebuie făcute raționamente
f. ei consideră că procesul de cunoaștere trebuie să pornească de la general la particular

Feedback
Răspunsul dumneavoastră este parțial corect.
You have correctly selected 1.
The correct answers are: ei consideră că procesul de cunoaștere trebuie să pornească de la general la
particular, ei cred că omul se naște cu anumite idei ce nu depind de experiența ulterioară, ei susțin că
adevărurile importante nu provin din cunoașterea lucrurilor sau a faptelor, ci sunt prezente deja în
mintea noastră, așteptând doar să fie descoperite
Question 3
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Psihologia științifică are ca obiect cunoașterea modului în care funcționează psihicul uman, folosind ca
principal mijloc de cunoaștere raționamentul.
Select one:
True

False 

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 18

 1. Teoria evoluționistă a lui Darwin a influențat puternic teorii psihologice diverse precum cea
behavioristă sau psihanalitică
Select one:

True 
False

Feedback
The correct answer is 'True'.
Question 2
Partially correct
Mark 0.67 out of 1.00
Flag question

Question text
Principalele caracteristici ale psihologiei structuraliste germane fondată de Wundt sunt:
Select one or more:

a. pune accent pe elementele cele mai simple ale psihicului, senzațiile și sentimentele 
b. numai informațiile culese prin observarea sistematică a comportamentelor unei persoane sunt valide
c. pentru psihologii structuraliști, cunoașterea proceselor psihice superioare este prioritară

d. introspecția este metoda propusă pentru culegerea informațiilor 

e. este importantă descoperirea conexiunilor între elementele prime ale psihicului

Feedback
Răspunsul dumneavoastră este parțial corect.
You have correctly selected 2.
The correct answers are: pune accent pe elementele cele mai simple ale psihicului, senzațiile și
sentimentele, introspecția este metoda propusă pentru culegerea informațiilor, este importantă
descoperirea conexiunilor între elementele prime ale psihicului
Question 3
Incorrect
Mark 0.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Funcționaliștii consideră că obiectul psihologiei trebuie să fie procesele psihice elementare
Select one:

True 
False

Senzațiile ne oferă informaţii elementare despre însuşirile obiectelor şi fenomenelor lumii reale
Select one:

True 
False

Feedback
The correct answer is 'True'.

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 19

 Question 2
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Principalele deosebiri dintre percepție și reprezentare sunt:
Select one or more:

a. reprezentările sunt imagini ale obiectelor, percepțiile nu 

b. percepțiile surprind obiectul în integralitatea lui, reprezentările sunt doar imagini schematice ale

obiectelor 

c.  are loc în prezența obiectului, reprezentarea în absența lui 

d. percepțiile sunt procese cognitive inferioare, reprezentările sunt procese cognitive superioare
e. percepțiile sunt viu colorate, reprezentările sunt alb-negru

Feedback
Răspunsul dumneavoastră este corect.
The correct answers are: percepțiile surprind obiectul în integralitatea lui, reprezentările sunt doar
imagini schematice ale obiectelor,  are loc în prezența obiectului, reprezentarea în absența lui
Question 3
Incorrect
Mark 0.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Percepțiile sunt procese cognitive complexe, componente ale gândirii
Select one:

True 
False

Inteligența nu este determinată exclusiv de textura sistemului nervos central

Select one:

True 
False

Feedback
The correct answer is 'True'.
Question 2
Partially correct
Mark 0.67 out of 1.00
Flag question

Question text
Gândirea are următoarele calități și funcții:
Select one or more:
a. elementele ei constitutive sunt imaginile secundare

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 20

b. are ca funcție principală rezolvarea problemelor 

c. judecățile și raționamentele se constituie pe baza noțiunilor 

d. are funcție adaptativă
e. ne pune în legătură directă, nemijlocită cu faptele și fenomenele
f. coordonează comportamentele noastre cu ajutorul emoțiilor și a sentimentelor

Feedback
Răspunsul dumneavoastră este parțial corect.
You have correctly selected 2.
The correct answers are: are ca funcție principală rezolvarea problemelor, are funcție
adaptativă , judecățile și raționamentele se constituie pe baza noțiunilor
Question 3
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Pentru a avea sens, o noțiune nu este obligatoriu să fie în relație cu alte noțiuni
Select one:
True

False 

Teoria lui Thorndike este una asociativă, deoarece comportamentele complexe ale animalului se
realizează prin asocierea unităților elementare Stimul - Răspuns
Select one:

True 
False

Feedback
The correct answer is 'True'.
Question 2
Partially correct
Mark 0.67 out of 1.00
Flag question

Question text
Unele dintre următoarele judecăți despre teoria lui Thorndike sunt adevărate:
Select one or more:
a. învățarea este procesul prin care animalul găsește rezolvarea problemei intuitiv
b. cușca în care a fost închis animalul a fost o cușcă-problemă
c. legea efectului se referă la faptul că stimulul trebuie să fie foarte puternic pentru ca învățarea să aibă

loc 
d. teoria lui Thorndike se numește conexionism deoarece învățarea este, în esență, o asociere între Stimul și

Răspuns 

e. recompensa este elementul cel mai important, ea realizează conexiunea S-R 

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 21

f. legea repetiției este cea mai importantă, fără ea, învățarea nu are loc 

Feedback
Răspunsul dumneavoastră este parțial corect.
You have selected too many options.
The correct answers are: cușca în care a fost închis animalul a fost o cușcă-problemă, teoria lui
Thorndike se numește conexionism deoarece învățarea este, în esență, o asociere între Stimul și
Răspuns, recompensa este elementul cel mai important, ea realizează conexiunea S-R
Question 3
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Teoria elementelor identice se referă la necesitatea realizării de noi conexiuni S-R care să răspundă
nevoii de adaptare la situații noi
Select one:
True

False 
Pentru Guthrie, învățarea este un proces foarte complicat
Select one:
True

False 

Feedback
The correct answer is 'False'.
Question 2
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
În cazul fetiței care-și aruncă hainele pe jos, după sfatul psihologului, mama trebuie să:
Select one or more:
a. stea de vorbă cu mai serios cu fata pentru a-i schimba comportamentul
b.
să ceară ajutorul tatălui pentru a-i oferi suport pentru eliminarea comportamentului nedorit

c. să-i ceară fetiței să de îmbrace și să iasă afară 

d. să se abțină de la a-i face morală fetei 

e. să recompenseze comportamentul corect al fetiței după ce acesta se realizează 

Feedback
Răspunsul dumneavoastră este corect.
The correct answers are: să-i ceară fetiței să de îmbrace și să iasă afară, să se abțină de la a-i face morală
fetei, să recompenseze comportamentul corect al fetiței după ce acesta se realizează
Question 3
Correct

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 22

 Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Învățarea spontană este modalitatea de învățare a cărei existență o demonstrează Guthrie
Select one:

True 
False

Stimulul determinant apare în teoria lui Skinner după apariția răspunsului:

Select one:

True 
False

Feedback
The correct answer is 'True'.
Question 2
Partially correct
Mark 0.50 out of 1.00
Flag question

Question text
Diferențele între condiționarea clasică și condiționarea inversă sunt:
Select one or more:
a. în condiționarea clasică prezența stimulului determinant este o condiție necesară pentru apariția
răspunsului, în cea inversă, răspunsul apare fără contribuția stimulului determinant
b. teoria condiționării inverse precede și este sursa de inspirație pentru teoria condiționării clasice
c. în condiționarea clasică recompensa este cea care întărește conexiunea, în condiționarea inversă,

recompensa devine stimul determinant 

d. condiționarea clasică este de tip R-S, cea inversă de tip S-R 

e. în condiționarea inversă, răspunsul este neapărat precedat de un stimul determinant 

Feedback
Răspunsul dumneavoastră este parțial corect.
You have selected too many options.
The correct answers are: în condiționarea clasică prezența stimulului determinant este o condiție
necesară pentru apariția răspunsului, în cea inversă, răspunsul apare fără contribuția stimulului
determinant, în condiționarea clasică recompensa este cea care întărește conexiunea, în condiționarea
inversă, recompensa devine stimul determinant
Question 3
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Teoria lui Skinner se numește condiționare operantă pentru că pune accentul pe rolul operațiilor
mentale

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 23

 Select one:
True

False 

Așteptările sunt variabile intermediare care mediază între stimul și efectul comportamental:

Select one:
True

False 

Feedback
The correct answer is 'True'.
Question 2
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Printre variabilele intermediare putem enumera:
Select one or more:
a. răspunsul

b. schemele 
c. recompensa
d. stimulul determinant

e. învățarea latentă 

f. așteptările 

Feedback
Răspunsul dumneavoastră este corect.
The correct answers are: schemele, învățarea latentă, așteptările
Question 3
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Teoria lui Tolman se numește behaviorism intențional deoarece atribuie conștiinței un loc central în
învățare
Select one:
True

False 

Psihologii evoluționiști afirmă că expresiile noastre emoționale, îndeosebi cele faciale, sunt instrumente
deosebit de importante în lupta pentru supraviețuire a speciilor superioare
Select one:

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 24

 True 
False

Feedback
The correct answer is 'True'.
Question 2
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Principalele aspecte ale proceselor afective sunt:

Select one or more:

a. polaritatea 
b. aspectul comportamental
c. aspectul cognitiv

d. aspectul valorizator 

e. aspectul energetic 

f. actualitatea 

Feedback
Răspunsul dumneavoastră este corect.
The correct answers are: polaritatea, aspectul valorizator, aspectul energetic, actualitatea
Question 3
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Experimentul lui Valins a arătat că subiecţii nu au reacţionat la propria lor stare de activare fiziologică,
ci la ceea ce au „crezut”, la ceea ce au „ştiut” ei că simt
Select one:

True 
False
Persoanele depresive au o un surplus anormal de energie, iar memoria devine cu mult mai bună
Select one:
True

False 

Feedback
The correct answer is 'False'.
Question 2
Partially correct
Mark 0.50 out of 1.00
Flag question

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 25

 Question text
Freud a preferat termenul de angoasă celui de anxietate din următoarele motive:
Select one or more:

a. se referă mult mai adecvat la efectele comportamentale a stărilor noastre anxioase 

b. exprimă mai bine starea noastră de conștiință atunci când suntem tulburați 
c. a considerat că acest termen traduce cel mai bine starea de blocaj a căilor respiratorii pe care o simțim în

fața unui pericol 

d. surprinde mai bine intervenția normelor morale în mijlocul dezordinii noastre afective
e. trimite metaforic la actul nașterii, sursă primară de anxietate

Feedback
Răspunsul dumneavoastră este parțial corect.
You have selected too many options.
The correct answers are: a considerat că acest termen traduce cel mai bine starea de blocaj a căilor
respiratorii pe care o simțim în fața unui pericol, trimite metaforic la actul nașterii, sursă primară de
anxietate
Question 3
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Flag question

Question text
Angoasa reală se declanşează normal, în condiţiile activării instinctului de conservare al speciei
Select one:

True 
False

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret 26