MODEL GRILE LICENȚĂ PSIHOLOGIE PSIHOLOGIA

PERSONALITĂȚII

1 ) Tipurile de inteligenta descrise de Gardner sunt considerate de catre el ca fiind:

A.independente

2 ) Sentimentul de anxietate descris de K. Horney se refera la:

A. anxietatea fundamentala
B. anxietatea potentiala

3 ) Inteligenta emotionala contine componente:

C. afective
D. motivationale

4 ) Potentialul creator implica :

A. potentialul creativ general
B. potentialul creativ specific

5 ) Perseverenta este o trasatura de caracter:

B. volitiva

6 ) Atitudinea caracteriala este:

B. o dispozitie latenta
C. o orientare deliberata

7) Personalitatea proiectata reprezinta:

B. ceea ce cred eu ca gandesc altii despre mine
D. imaginea de sine atribuita lumii

8) Goleman considera ca inteligenta emotionala implica:

A. motivatia
B. empatia

1
9) Factorii intelectuali ai creativitatii sunt:
A. stilul perceptiv
B. aprehensiunea
C. gandirea divergenta

10 ) In comparatie cu aptitudinea, performanta are un caracter:

B. instrumental
C. constatativ

11 ) Pe un fond ereditar superior corelat cu un mediu nefavorabil, aptitudinea are un nivel de dezvoltare:
B. mediu

12 ) Tipu hipertimic se caracterizeaza prin:

A. euforie
C. optimism

13 ) Conform modelului balantei caracteriale, trasaturile exista:

A. doua cate doua
B. una opusa alteia
D. in perechi polare

14 ) Ca aptitudine generala, inteligenta vizeaza mai ales:

B. finalitatea

15 ) Dupa J. P. Guilford, personalitatea creatoare presupune:

C. fluiditate
D. flexibilitate

16 ) Tipul temperamental excentric, cu un surplus de originalitate, este denumit de Kahn tipul:

C. bizar

17 ) Factorii de personalitate implicati in creativitate sunt factorii:

A. temperamentali
C. atitudinali

18 ) Esenta creatiei consta in:

A. noutate

2
 D. originalitate

19 ) Atitudinea, ca vector major al personalitatii, este in primul rand:

A. selectiva

20) Cunoasterea structurii caracteriale la nivel individual presupune identificarea atitudinilor:

B. dominante

21 ) Thurstone evidentiaza sapte factori primari semnificativi ai inteligentei, pe care

ii denumeste:
C. aptitudini mintele primare

22 ) Personalitatea umana functioneaza la nivel:

A. biologic
B. psihologic
C. social

23 ) Din punct de vedere psihologic, inteligenta are un caracter :

A. adaptativ
B. de orientare
D. anticipativ

24 ) Nota distinctiva a talentului este:

B. originalitatea

25 ) Tipul de personalitate instabil implica o instabilitate:

B. generalizata
C. intre fatetele personalitatii
D. in interiorul fiecarei fatete a personalitatii

26 ) Diferentierea aptitudinilor in domenii diferite de activitate se face in functie de:

B. natura componentelor
C. specificul componentelor

27 ) Aptitudinea muzicala reuneste capacitatea de ascultare a muzicii, capacitatea de executie si capacitatea de:
A. compozitie muzicala
B. creatie

3
28 ) Dificultatile privind modelul unitar al personalitatii sunt de natura:
B. deontologica
C. metodologica

29 ) Empatia presupune:
A. preluarea starii de spirit a celuilalt
B. retrairea gandurilor celuilalt

30 ) In raport cu capacitatea, aptitudinea are:

B. o sfera mai restransa

31 ) In cadrul modelului piramidei caracteriale, cea mai mare importanta se acorda:

B. modului de organizare a atitudinilor si trasaturilor
C. modului de relationare a atitudinilor si trasaturilor

32 ) Definitiile prin structura interna explica:

B. natura personalitatii

33 ) In cadrul personalitatii, temperamentul reprezinta componenta:

b. cea mai stabila
c. ereditara

34 ) Sub raport valoric, temperamentul este:

C. nespecific

35 ) In conceptia lui Kelly, comportamentul este:

A. anticipativ

36 ) In raport cu temperamentul, tipul de activitate nervoasa superioara are un continut:

B. mai restrans

37 ) Personalitatea este un sistem:

A. dinamic
B. hipercomplex
D. probabilist

4
38 ) Orientarea plana corespunde teoriei:
A. trasaturilor de personalitate

39 ) Conform modelului cercurilor concentrice caracteriale, trasaturile cardinale sunt dispuse:

B. central

40) Factorii metaergici ai personalitatii au fost descrisi de catre:

A. Cattell

41 ) Conform acceptiunii psihologice, personalitatea este un ansamblu de :

A. insusiri psihice
B. conditii interne

42 ) Tipul de personalitate accentuat presupune:

D. accentuarea unei laturi a personalitatii

43 ) Orientarea idiotetica a fost introdusa de catre:

A. Lamiell

44 ) Diferenta dintre individ si individualitate semnifica trecerea de la fiinta generica la fiinta :

A. irepetabila
D. unica

45 ) Modelul lui Guilford, privind inteligenta, cuprinde:

A. operatii
C. produse

46 ) Tipul dependent descris de Adler se caracterizeaza prin:

A. dorinta de a-i ajuta pe ceilalti

47 ) Personajul ca „masca” se refera la:

B. ce vreau sa par ca sunt

48 ) R.B. Cattell defineste personalitatea in termeni de:

B. factori

49 ) Tipul de personalitate complezent, descris de K. Horney, dezvolta o orientare interpersonala:

5
 B. spre relatie

50 ) Personalitatea perceputa se refera la :

A. imaginea despre altii
D. corectitudinea / incorectitudinea imaginii despre altii

51 ) Conceptul de individualitate se aplica:

A. organismului uman

52 ) Claparède defineste aptitudinea ca fiind orice insusire psihica sau fizica considerata sub unghiul:
B. randamentului

53 ) In descrierea personalitatii, Kelly introduce notiunea de:

A. construct personal

54 ) Functia motivationala a Eului se realizeaza prin Eul:

D. ideal

55 ) Caracteristicile tipologice sunt:

B. proprii unor grupuri de indivizi

56 ) Pentru a evidentia particularitatile individuale, Allport apeleaza la notiunea de:

A. trasatura

57 ) In conceptia lui Jung, inconstientul personal reprezinta:

B. stratul superficial al psihicului

58 ) Componenta cognitiva a atitudinilor include:

A. reprezentari

59 ) Spre deosebire de Cattell, Eysenck elaboreaza descrierea personalitatii in termeni de:

B. dimensiuni

60 ) In conceptia lui Jung, cel mai important arhetip este:

B. sinele

61 ) Sternberg abordeaza inteligenta din perspectiva psihologiei:

6
 A. cognitive

62 ) Abordarea nomotetica vizeaza:

A. legile generale
B. explicatiile deterministe
D. metodele cantitative

63 ) Valoarea dominanta a temperamentului amorf este:

A. placerea

64 ) Arhetipurile sunt achizitii:

C. filogenetice

65 ) Intre persoana si personaj:

C. exista relatii de cooperare
D. exista relatii conflictuale

66 ) Tipul temperamental astenic are o constitutie fizica:

A. verticala

67 ) Diferenta de inzestrare intre omul de geniu si omul comun este o diferenta:

B. de grad

68 ) Tipul temperamental estetic are ca valoare dominanta:

A. fericirea

69 ) Problema genezei inteligentei a fost abordata de catre:

A. Piaget

70 ) Trasaturile caracteriale deriva din:

B. atitudini

71 ) Trasaturile cardinale descrise de Allport au, in cadrul personalitatii, o semnificatie:

A. majora

72 ) Asimilarea este procesul care presupune:

B. utilizarea schemelor existente

7
73 ) K. Horney pune la baza descrierii si dinamicii personalitatii notiunea de:
B. anxietate fundamentala
C. conflict interpersonal
D. conflict intrapersonal

74 ) Factorul „g” de inteligenta este:

A. general
B. comun tuturor activitatilor

75 ) In plan intelectual, temperamentul coleric este productiv in activitatile:

C. de scurta durata

76 ) Prima definitie precisa a inteligentei emotionale a fost data de catre:

A. Salovey
C. Mayer

77 ) Printre aptitudinile speciale se numara in primul rand aptitudinile:

B. profesionale

78 ) Eul este:
A. un construct personal

79 ) Functionalitatea aptitudinilor conduce intotdeauna la obtinerea unei performante la nivel:

A. supramediu

80 ) Cercetarile lui Pavlov au evidentiat ca temperamentul are o baza:

A. fiziologica

81 ) Temperamentul pasionat se caracterizeaza prin:

A. activism
C. rezonanta afectiva secundara

82 ) Unul dintre cei mai importanti factori motivationali in formarea aptitudinilor il reprezinta:
B. interesul

8
83 ) Termenul « creativitate » a fost introdus in psihologie de catre:
A. Allport

84 ) Sinteza definitiilor prin efect extern si prin structura interna se regaseste in abordarea :
B. structurala
D. sistemica

85 ) Abordarea sintetic-structuralista a personalitatii corespunde paradigmei:

A. gestaltiste

86 ) Temperamentul este corespondentul in plan psihocomportamental al tipului de :

B. sistem nervos
C. activitate nervoasa superioara

87 ) Tipul temperamental visceroton corespunde tipului temperamental :

B. picnic
D. ciclotim

88 ) Creativitatea poate fi abordata ca:

A. proces
C. produs
D. potentialitate general umana

89 ) Conditiile interne de natura psihologica ale personalitatii sunt:

A. insusirile psihice

90 ) Teoria bifactoriala a inteligentei a fost elaborata de catre:

D. Spearman

91 ) Trasaturile caracteriale centrale sunt in numar de:

C. 10-15

92 ) Cea de-a patra dimensiune a tipului de sistem nervos introdusa de Nebilitin se numeste:
B. dinamism

93 ) In conceptia lui C. G. Jung, personalitatea este constituita din:

9
 A. arhetipuri
B. inconstientul colectiv

94 ) Psihologii englezi considera notiunile de „aptitudine” si „capacitate” ca fiind:

A. sinonime

95 ) Elementul esential prin care A. Adler descrie personalitatea, il constituie:

A. motivatia

96 ) Modelul caracterial multinivelar corespunde modelului:

A. piramidei caracteriale

97 ) Persoana este o entitate:

C. psihosociala

98 ) Extraversiunea implica:
C. orientare spre ceilalti

99 ) Nota determinanta a temperamentului sangvinic este:

A. mobilitatea
C. echilibrul

100 ) Pentru a deveni aptitudine, o insusire psihica trebuie sa fie:

A. individuala

101) Tipul hipertimic se caracterizeaza prin :

A. euforie
B. optimism

102) Care din acceptiunile de mai jos este specifica studiului psihologiei personalitatii:
B. acceptiunea antropologica

103) Care din afirmatiile urmatoare exprima acceptiunea antropologica cu privire la personalitate:
C. ansamblul relatiilor sociale reprezinta esenta personalitatii

10
104) Din perspectiva acceptiunii antropologice personalitatea este o :
D. constructie sociala

105) Acceptiunea antropoligica a personalitatii are meritul de a amplasa si integra omul in :

A. sfera vietii sociale

106) Care dintre afirmatiile urmatoare nu reprezinta o extragere a acceptiunii antropologice cu privire la esenta
personalitatii :
D. esenta este construita progresiv de catre individ prin incorporarea dimensiunilor sociale

107) Din perspectiva acceptiunii psihologice personalitatea apare ca fiind :

B. ansamblul conditiilor interne

108) Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o specificitate a insusirilor psihice, intelese ca formatiuni care :
D. dispun de modalitati proprii de identificare subiectiva a realitatii obiective

109) Care dimensiune de mai jos nu caracterizeaza insusirile psihice:

C. discursivitatea dinamica

110) Acceptiunea de abordare a personalitatii poate fi :

* antropologica
* psihologica
* axiological

111) Personalitatea apare ca o constructie sistemica de natura :

E. biologica, psihologica, sociala, culturala

112) Personalitatea este definita ca purtator al functiilor :

B. axiologice

113) Personalitatea ne reprezinta un produs si producator de :

C. reluctante

114) Modelul explicativ-interpretativ al inteligentei este:

B. psihometric

115) Care model explicativ-interpretativ nu are ca obiect de studiu inteligenta:

11
A. modelul ecologic

116) Care model explicativ-interpretativ are ca obiect de studiu inteligenta:

D. modelul neuropsihologic

117) Cate tipuri de tendinte identifica modelul factorial al explicarii si interpretarii inteligentei:
C. trei

118) Din perspectiva modelului psihometric inteligenta apare ca o :

A. colectie de abilitati

119) Modelul morfologic, factorial si plurivalist al inteligentei a fost elaborate de :

B. J.P.Guilford

120) Reprezentantii tendintei ierarhice a modelului psihometric factorial de explicare si interpretare a inteligentei
sunt:
D. C.Burt si Philip Vernon

121) Modelul genetic al inteligentei nu este explicat de una din afirmatiile de mai jos :
D. inteligente este o expresie dinamico-energetica a personalitatii

122) Modelul triarhic al inteligentei cuprinde trei subteorii :

A. componentiala, contextuala si a celor doua fatete sau experentiala

123) Modelul triarhic al inteligentei a fost elaborate de :

B. R.J.Sternberg

124) Modelul psihocognitivist al inteligentei isi propune sa explice :

A. mecanismele prin care sunt solutionate problemele

125) Modelul psihocognitivist se refera la :

* component cognitive simple, complexe si compliante

126) Modelul psihocognitivist nu se refera la :

D. metacomponente cognitive

127) Atitudinea este o constructie psihica :

12
C. sintetica

128) Atitudinea este concomitent:

A. constiinta si reactive comportamentala

129) Atitudinea este ansamblul diverselor elemente psihice esentiale, generale si relative stabile, format din:
B. sinteze intelectuale, afective, motivationale, volitive

130) Atitudinea este :

C. un rezultat al interactiunii subiectului cu lumea

131) Atitudinile contin concomitent urmatoarele segmente esentiale :

A. orientativ si volitiv

132) Segmentul volitiv al atitudinii mai este denumit :

B. efector sau executive

133) Segmentul volitiv al atitudinii este preponderent :

C. selectiv

134) Segmentul incitativ-orientativ al atitudinii este implicit :

C. selectiv-evaluativ

135) Unitatea celor doua segmente ale atitudinii, orientativa si volitiva, asigura caracterului:
C. utilitatea

136) Intre nivelurile de dezvoltare ale diverselor atitudini exista relatii de tip :
A. compensative

137) Specificul caracterului nu deriva din :

B. interactiunea dintre segmentele aceleeasi atitudini

138) Relatiile de tip compensativ dintre atitudini se explica prin faptul ca:
A. atitudinile deficitare sunt ameliorate de cele dezvoltate

139) Daca la o aptitudine exista o proeminenta intelectuala si afectiva, insotita de ramanerea in urma a segmentului
voluntar, atunci vom intalni conduite :

13
B. inconsecvente, contrare intentiilor, nefinalizate

140) Daca la o aptitudine este mai dezvoltat segmental voluntar in dauna celui de orientare, subiectul va manifesta:
A. impulsivitate

141) Atitudinile si segmentele lor nu trebuie interpretate in sine, ci in functie de valoarea lor :
D. morala

142) Atitudinile se exprima in comportament prin intermediul:

A. structura personalitatii

143) Unul dintre enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a caracterului :

D. functia entropica si aleatorie

144) Caracterul, in baza functiilor sale, este denumit :

C. nucleul personalitatii

145) Caracterul, in raport cu toate celelalte component ale personalitatii, nu are rolul de a le :
D. discrimina si devaloriza

1. Conform modelului balantei caracteriale, trasaturile exista:

A. doua cate doua
B. una opusa alteia
C. in cercuri concentrice
D. in perechi polare

2. Orientarea idiotetica a fost introdusa de catre:

A. Lamiell
B. Allport
C. Linton
D. Adler

3. Sinteza definitiilor prin efect extern si prin structura interna se regaseste in abordarea :
A. behaviorista
B. structurala
C. integrativa
D. sistemica

4. Personajul ca „masca” se refera la:

A. ce vreau sa fiu
B. ce vreau sa par ca sunt
C. ce mi se impune sa fiu

14
5. Intre persoana si personaj:
A. exista relatii de ierarhizare
B. nu exista relatii
C. exista relatii de cooperare
D. exista relatii conflictuale

6. Abordarea sintetic-structuralista a personalitatii corespunde paradigmei:

A. gestaltiste
B. asociationiste
C. introspectioniste
D. sistemice

7. Conform acceptiunii psihologice, personalitatea este un ansamblu de :

A. insusiri psihice
B. conditii interne
C. Valori

8. Tipul de personalitate accentuat presupune:

A. discrepanta intre real si imaginar
B. accentuarea tuturor fatetelor personalitatii
C. discrepanta intre esenta si aparenta
D. accentuarea unei laturi a personalitatii

9. Conditiile interne de natura psihologica ale personalitatii sunt:

A. insusirile psihice
B. procesele psihice
C. functiile psihice

10. Definitiile prin structura interna explica:

A. formarea personalitatii
B. natura personalitatii
C. geneza personalitatii

11. "Persoana este o substanţă individuală de natură raţională” este o definiţie formulată:
A) De G. Allport
B) Boethius in secolul VI
C) De C.G Jung
D) Nu aparţine nimănui

12. Conform lui M Golu, manifestarea unui om într-o situaţie socială data, subordonată unui rol se referă la termenul de:
A) Individ
B) Persoană
C) Personalitate
15
13. Conform lui M Golu, totalitatea elementelor şi însuşirilor fizice, biochimice, biologice şi psihofiziologice, înnăscute sau
dobândite, referă la termenul de:
A) Individ
B) Persoană
C) Personalitate

14. Conform lui M Golu, mecanismul şi logica generală de organizare şi integrare în sistem generic supraordonat a
componentelor bioconstituţionale, psihice şi socioculturale, se referă la termenul de:
A) Individ
B) Persoană
C) Personalitate

15. În limbaj ştinţific termenii de individ, persoană şi personalitate:

A) Sunt sinonimi
B) Desemnează aceeaşi realitate umană dar corespund unor perspective diferite (biologice, psihologice, socio-culturale)
C) Sunt diferiţi

16. Descrierea personalitatii in termeni de trasaturi prezinta urmatoarele caracteristici:

a. ofera o viziune statica supra personalitatii
b. ofera o viziune dinamica asupra personalitatii
c. pune accent pe abordarea idiografica
d. pune accent pe abordarea nomotetica
e. accentueaza rolul interioritatii psihice in formarea personalitatii
f. accentueaza rolul mediului extern in formarea personalitatii

17. In sens psihologic, caracterul contine:

a. insusiri esentiale
b. insusiri permanente
c. insusiri morale
d. judecati de valoare

18. Pornind de la complexitatea termenului de creativitate, in psihologie au fost descrise urmatoarele acceptiuni ale acestui
termen:
a. creativitatea ca proces
b. creativitatea ca produs
c. creativitatea ca dimensiune complexa a personalitatii
d. creativitatea ca potentialitate general umana

19. Un model educativ hiperprotector conduce, de obicei, la dezvoltarea unei personalitati:

a. cu spirit competitiv
b. cu stima de sine scazuta
c. orientata spre relatie
d. complezente

16
e. cu tendinta de dominare

20. Tipul ciclotim are urmatoarele caracteristici:

a. este usor adaptabil in situatii noi
b. in situatii excitante are stapanire de sine
c. are un ritm personal rigid
d. are o arie a campului de observatie larga

21. Pentru J. Piaget, izvoarele inteligentei se confunda cu:

a. acela al adaptarii senzoriale
b. acela al adaptarii senzoriomotorii
c. acela al adaptarii senzitiv-intuitive
d. acela al adaptarii senzoriocognitive

22. Conform modelului balantei caracteriale, trasaturile exista:

A. doua cate doua
B. una opusa alteia
C. in cercuri concentrice
D. in perechi polare

23. Orientarea idiotetica a fost introdusa de catre:

A. Lamiell
B. Allport
C. Linton
D. Adler

24. Sinteza definitiilor prin efect extern si prin structura interna se regaseste in abordarea :
A. behaviorista
B. structurala
C. integrativa
D. sistemica

25. Personajul ca „masca” se refera la:

A. ce vreau sa fiu
B. ce vreau sa par ca sunt
C. ce mi se impune sa fiu

26. Intre persoana si personaj:

A. exista relatii de ierarhizare
B. nu exista relatii
C. exista relatii de cooperare

17
D. exista relatii conflictuale

27. Abordarea sintetic-structuralista a personalitatii corespunde paradigmei:

A. gestaltiste
B. asociationiste
C. introspectioniste
D. sistemice

28. Conform acceptiunii psihologice, personalitatea este un ansamblu de :

A. insusiri psihice
B. conditii interne
C. valori

29. Tipul de personalitate accentuat presupune:

A. discrepanta intre real si imaginar
B. accentuarea tuturor fatetelor personalitatii
C. discrepanta intre esenta si aparenta
D. accentuarea unei laturi a personalitatii

30. Conditiile interne de natura psihologica ale personalitatii sunt:

A. insusirile psihice
B. procesele psihice
C. functiile psihice

31. Definitiile prin structura interna explica:

A. formarea personalitatii
B. natura personalitatii
C. geneza personalitatii

32. La varstele mici, sentimentul de inferioritate este:

a. natural (normal)
b. precursorul complexului de inferioritate
c. consecinta atitudinii de neglijare din partea parintilor
d. consecinta lipsei de afectiune din partea parintilor

33. Tendintele care s-au conturat in psihologie privind abordarea relatiei inteligenta-creativitate au fost urmatoarele:
a. creativitatea a fost explicata prin contributia la nivel superior a gandirii logice
b. inteligenta a fost considerata unul din factorii creativitatii
c. intre inteligenta si creativitate exista corelatii semnificative, rolul inteligentei in creativitate
fiind supradimensionat

18
34. Natura emotional-reactiva a temperamentului:
a. este evidentiata in anumite tipologii temperamentale
b. este evidentiata in toate tipologiile temperamentale
c. este evidentiata numai in tipologiile psihologice
d. reflecta natura psihica a temperamentului
e. reflecta latura formala a personalitatii

35. In dezvoltarea personalitatii, trecerea de la stadiul senzorio-motricitatii la stadiul reprezentarilor mentale este explicata
de H. Wallon prin opozitia dintre:
a. inteligenta proiectiva si inteligenta cognitiva
b. inteligenta discursiva si inteligenta practica
c. inteligenta fluida si inteligenta cristalizata
d. inteligenta emotionala si inteligenta cognitiva

36. Raportand atitudinile la valori putem spune ca:

a. atitudinile sunt valori morale
b. atitudinile sunt identice cu sistemul de valori
c. atitudinile au un continut valoric
d. atitudinile constituie recunoasterea valorilor
e. atitudinile sunt centrale in cadrul sistemului de valori

37. Specificul stilului cognitiv, dupa Ana Stoica-Constantin, consta in urmatoarele:

a. reprezinta maniera de a recepta si de a prelucra informatia
b. reda modul de a percepe, dobandi, stoca, actualiza si transforma informatia
c. este stabil in timp si in diferite situatii

38. Atitudinea, ca vector major al personalitatii:

a. este circumstantiala, variabila
b. este constienta, deliberata
c. este selectiva in perceperea si evaluarea evenimentelor
d. este ecoul subiectiv al relatiei individului cu realitatea
e. este rezultatul obiectiv al relatiei individului cu realitatea

39) Tipurile rationale descrise de C.G. Jung sunt:

a. functii psihologice auxiliare
b. functii psihologice fundamentale
c. intuitia
d. sentimentul
e. gandirea
f. senzatia

40) In cercetarile care au vizat indivizii inalt creatori, M. Roco identifica urmatoarele atitudini creative:
a. curaj in abordarea dificultatilor
b. interes fata de nou
c. conformism
d. instabilitate emotionala
e. independenta in gandire si actiune
f. preferinta pentru algoritmii deja verificati
19
 g. perseverenta
h. dorinta de autoperfectionare

41) Luand in consideratie continutul aptitudinilor, Guilford a identificat patru tipuri de inteligenta, si anume:
a. inteligenta semantica
b. inteligenta simbolica
c. inteligenta ludica
d. inteligenta analogica
e. inteligenta vizuala
f. inteligenta emotionala
g. inteligenta sociala si capacitatea empatica
h. inteligenta concreta

42) Evaluarea nivelului de dezvoltare al aptitudinilor se face dupa urmatorii indicatori de performanta:
a. precizia
b. calitatea
c. rapiditatea
d. originalitatea
e. fluiditatea
f. Fluenta

43) Aptitudinile se definesc prin:

a. functionalitate
b. aspectul procesual
c. reusita
d. aspectul structural

44) In anumite conditii, deprinderile formate:

a. se integreaza in structura aptitudinilor
b. duc la stereotipizarea actiunilor
c. duc la schematizarea unilaterala a actiunilor
d. favorizeaza sau defavorizeaza dezvoltarea aptitudinilor

45) Pentru J. Piaget, izvoarele inteligentei se confunda cu:

a. acela al adaptarii senzoriale
b. acela al adaptarii senzoriomotorii
c. acela al adaptarii senzitiv-intuitive
d. acela al adaptarii senzoriocognitive

46) In conceptia lui H. J. Eysenck, personalitatea umana este influentata de urmatorii factori:
a. atitudinali
b. dispozitionali
c. temperamentali
d. caracteriali
e. ereditari

20
47) Gandirea convergenta poate fi descrisa prin urmatoarele caracteristici:
a. este in stransa legatura cu gandirea divergenta
b. permite focalizarea efortului cognitiv pe un raspuns unic
c. permite obtinerea mai multor raspunsuri din categorii variate

48) Pornind de la aptitudinile speciale si de la sistemul atitudinal, Vasile Munteanu propune o tipologie a creatorului, in care
sunt cuprinsi urmatorii creatori:
a. creatorii expresivi
b. creatorii manifesti
c. creatorii emotionali
d. pseudocreatorii
e. creatorii potentiali
f. Noncreatorii

49) Inteligenta cristalizata (de tip B) are urmatoarele caracteristici:

a. este eficienta in situatii structurate
b. este eficienta in situatii problematice
c. este eficienta in situatii slab definite
d. este eficienta in situatii bine definite
e. este innascuta
f. este rezultatul invatarii

50) Modelul cercurilor concentrice caracteriale este important deoarece:

a. permite intelegerea caracterului ca sistem organizat
b. poate fi utilizat ca instrument de valorizare a trasaturilor caracteriale
c. permite stabilirea unei tipologii caracteriale
d. permite explicarea dinamicii structurii gnerale si individuale a caracterului

51) Descrierea personalitatii in termeni de trasaturi prezinta urmatoarele caracteristici:

a. ofera o viziune statica asupra personalitatii
b. ofera o viziune dinamica asupra personalitatii
c. pune accent pe abordarea idiografica
d. pune accent pe abordarea nomotetica
e. accentueaza rolul interioritatii psihice in formarea personalitatii
f. accentueaza rolul mediului extern in formarea personalitatii

52) Stilurile cognitive descrise de M. Kirton sunt prezentate prin doua extreme ale unei dimensiuni bipolare, si anume:
a. transformatorii
b. inovativii
c. acomodativii
d. adaptativii

53) In formarea aptitudinilor complexe superioare:

a. intodeauna aptitudinile simple care intra in componenta lor sunt superioare
b. nu intotdeauna aptitudinile simple care intra in componenta lor sunt superioare

21
 c. intodeauna este importanta prezenta anumitor factori
d. intotdeauna este important modul de organizare al factorilor

54) Impulsivitatea, ca indicator temperamental, se refera la:

a. alternanta reactiilor si trairilor psihice
b. caracterul brusc al raspunsurilor
c. frecventa trairilor psihice pe unitatea de timp
e. taria cu care sunt traite fenomenele psihice

55) In conceptia lui R. B. Cattell, factorii de suprafata sunt:

a. factori primari
b. factori secundari
c. reformulari de factori primari
d. reformulari de factori secundari

56) In conceptia lui J. Piaget, inteligenta desemneaza:

a. formele superioare de organizare a structurilor cognitive
b. formele superioare de organizare a structurilor psihice
c. formele superioare de echilibrare a structurilor cognitive
d. formele superioare de echilibrare a structurilor psihice

57) In sens psihologic, caracterul contine:

a. insusiri esentiale
b. insusiri permanente
c. insusiri morale
d. judecati de valoare

58) Functionalitatea si eficienta maxima a aptitudinilor sunt asigurate prin relatii de:
a. complementaritate
b. convergenta
c. transpozitie
d. compensare
e. asociere

59) In componenta aptitudinilor pedagogice sunt necesare:

a. spiritul de observatie
b. forta si bogatia imaginatiei
c. curiozitatea epistemica
d. concentrarea auditiv-emotionala a atentiei
e. capacitatea de a lua decizii

60) Printre factorii nonintelectuali ai creativitatii sunt mentionati:

a. atitudinea
b. rezonanta intima
c. motivatia
d. afectivitatea
e. caracterul
f. temperamentul
22
 g. inteligenta
h. aprehensiunea

61) Factorul de inteligenta generala (factorul g), in conceptia lui Spearman si Burt:
a. se formeaza prin exercitiu
b. este innascut
c. este constant
d. este variabil

62) Experimentele lui R. Zazzo au evidentiat ca un rol foarte important in formarea aptitudinilor il au:
a. asemanarile dintre gemenii monozigoti
b. diferentele dintre gemenii monozigoti
c. asemanarile dintre gemenii fraternali
d. diferentele dintre gemenii identici

63) Indicatorii temperamentali apartin:

a. proceselor psihice
b. anumitor conduite
c. personalitatii
d. anumitor comportamente

64) Tipul de sistem nervos neechilibrat, descris de I.P. Pavlov, prezinta urmatorii indicatori:
a. mobilizare excesiva in raport cu sarcina
b. evolutie sincopata a activitatii
c. mobilitate motorie si verbala
d. coordonare mai dificila

65) Raportandu-se la aria sociala, M. A. Boden a identificat urmatoarele trepte esentiale ale creativitatii:
a. S creativity (creativitatea sociala, social creativity)
b. P creativity (creativitatea psihologica, psychological creativity)
c. H creativity (creativtatea istorica, hystorycal creativity)

66) Interesul, ca factor motivational in formarea aptitudinilor:

a. asigura o orientare cognitiv-afectiva a individului intr-un anumit domeniu de activitate
b. asigura o orientare afectiv-conativa a individului intr-un anumit domeniu de activitate
c. este un indice al preferintei pentru a anumita activitate
d. este un indice al performantei in activitate

67) In raport cu aptitudinile, temperamentul este:

a. predeterminat
b. predispozant
c. latura stilistica a personalitatii
d. latura de continut a personalitatii

23
68) O aptitudine deja formata faciliteaza insusirea de:
a. noi deprinderi
b. noi cunostinte
c. noi abilitati
d. noi priceperi
e. noi capacitati

69) Rezistenta scazuta la frustrare este prezenta la tipul de personalitate:

a. extravert
b. introvert
c. agresiv
d. complezent

70) Aptitudinile speciale se constituie ca o rezultanta, cu ponderi diferite, a urmatoarelor componente:

a. sociale
b. fizice
c. empatice
d. senzoriale
e. intelectuale
f. Fizice

71) Componenta conativa a atitudinilor caracteriale:

a. indica gradul de acceptare sau neacceptare al obiectului atitudinii
b. include reprezentari, cunostinte si convingeri ale persoanei in raport cu obiectul atitudinii
c. indica tendintele de comportament ale persoanei in raport cu obiectul atitudinii
d. desemneaza sensul spre care intreprinde persoana actiunea
e. predomina in copilarie
f. predomina incepand cu adolescenta

72) Factorii inteligentei identificati de Guilford:

a. au importanta diferita
b. au aceeasi importanta
c. sunt structurati ierarhic
d. sunt structurati multidimensional

73) Printre tipurile de produse creative descrise de R. J. Sternberg, in modelul propulsiei pentru tipurile de contributii
creative, se afla si urmatoarele:
a. redefinirea
b. adaptarea
c. flexibilitatea
d. progresul
e. integrarea
f. Redirectionarea

74) Formarea identitatii de sine in perioada adolescentei presupune:

a. judecati de valoare pozitive
24
 b. judecati de valoare negative
c. autoperceptia in raport cu mediul familial
d. autoperceptia in raport cu societatea si grupul de prieteni

75) Procesele de asimilare si acomodare sunt denumite de J. Piaget:

a. adaptare
b. functii cognitive
c. functii invariante
d. evolutie graduala

76) Personalitatea este cu atat mai afectata, mai dizarmonica, cu cat:

a. gradul de corelatie dintre aptitudini si caracter este mai mic
b. gradul de incompatibilitate dintre aptitudini si caracter este mai mare
c. gradul de compensare reciproca dintre aptitudini si caracter este mai mic
d. gradul de competitivitate dintre aptitudini si caracter este mai mare

77) Pornind de la teoria lui Guilford asupra inteligentei, Ana Stoica-Constantin a identificat urmatoarele categorii de
aptitudini:
a. aptitudini matematice
b. aptitudinea generala sau inteligenta
c. aptitudinea organizatorica
d. aptitudini sau factori de grup
e. aptitudini complexe sau aptitudini speciale

78) In dezvoltarea aptitudinilor, pe un fond ereditar mediu, corelat cu un mediu inalt favorabil:
a. aptitudinea poate atinge un nivel inalt de dezvoltare
b. aptitudinea se dezvolta deasupra nivelului fondului ereditar
c. ereditatea poate compensa mediul
d. mediul poate compensa ereditatea

79) Gradul inalt de operationalitate si eficienta al aptitudinilor se refera la urmatoarele:

a. aptitudinea sigura efectiv finalitatea activitatii
b. accentul cade pe nivelul de dezvoltare al aptitudinilor
c. accentul cade pe insusirile in sine
d. accentul cade pe organizarea interna a insusurilor psihice

80) Pornind de la complexitatea termenului de creativitate, in psihologie au fost descrise urmatoarele acceptiuni ale acestui
termen:
a. creativitatea ca proces
b. creativitatea ca produs
c. creativitatea ca dimensiune complexa a personalitatii
d. creativitatea ca potentialitate general umana

81) Un rol important in abordarea aptitudinilor l-a avut scoala behaviorista, care considera ca in formarea aptitudinii un rol
important il are:
25
 a. ereditatea
b. mediul
c. educatia
d. creatia

82) Atitudinea istericului, conform studiilor lui C. G. Jung este o atitudine:

a. extravertita
b. introvertita
c. ambiverta
d. ambivalenta
e. orientata spre interior
f. orientata spre exterior

83) In perioada scolaritatii mici predomina:

a. stadiul centripet
b. stadiul centrifug
c. centrarea pe exterior
d. centrarea socio-afectiva si cognitiva
e. decentrarea socio-afectiva si cognitiva

84) In conceptia lui C. G. Jung, umbra:

a. are un continut individual
b. are un continut arhetipal
c. reprezinta figurile mitice ale parintilor

85) Gandirea divergenta, descrisa ca o gandire de tip multidirectional, de cautare a unor alternative logice, variate,
majoritatea fiind altele decat cele obisnuite, presupune existenta aptitudinilor:
a. sensibilitatea fata de probleme
b. flexibilitatea
c. redefinirea
d. imaginatia
e. fluiditatea
f. caracterul
g. originalitatea
h. elaborarea

86) Perseverenta scazuta se intalneste la tipul de personalitate:

a. extravert
b. introvert
c. evitant
d. dependent

87) Tipul ciclotim are urmatoarele caracteristici:

a. este usor adaptabil in situatii noi
b. in situatii excitante are stapanire de sine
c. are un ritm personal rigid
d. are o arie a campului de observatie larga

26
88) Organizarea interna a aptitudinilor se refera la:
a. structurarea elementelor componente
b. capacitatea de imbinare elementelor componente
c. capacitatea de interactiune a elementelor componente
d. operationalizarea elementelor componente

89) In cadrul teoriei lui Sternberg cu privire la inteligenta, metacomponentele:

a. sunt forme specializate de inteligenta
b. sunt mecanisme de prelucrare a informatiei
c. sunt reactualizari ale informatiilor stocate in memorie
d. includ procese de ordin superior
e. includ procese de ordin inferior

90) In faza de declin a aptitudinilor, performantele foarte bune se mentin datorita:

a. vechimii profesionale
b. deprinderilor consolidate
c. unor factori de personalitate
d. acumularii de cunostinte

91) Printre valorile culturale care conditioneaza dezvoltarea personalitatii, K. Horney mentioneaza perceptia culturala a:
a. rolurilor profesionale
b. rolurilor sexuale
c. rolurilor achizitionate
d. rolurilor atribuite

92) In componenta aptitudinilor literare sunt necesare:

a. memoria vizuala si auditiva
b. impresionabilitatea afectiva
c. atentia distributiva
d. reprezentarea spatiala
e. simtul estetic

93) Inteligenta unei persoane, conform teoriei lui Sternberg, poate fi inteleasa daca sei au in considerare:
a. componentele de prelucrare a informatiei
b. mecanismele de prelucrare a informatiei
c. experienta personala
d. raportul dintre inteligenta generala si cea specifica

94) Din punctul de vedere al mecanismelor structurale, J. Piaget caracterizeaza inteligenta prin:
a. mobilitatea structurilor
b. reversibilitatea structurilor
c. actiune si gandire
d. invarianta structurilor

27
95) Tipul introvertit-intuitiv se caracterizeaza prin:
a. capacitate de analiza a faptelor
b. interes pentru viitor
c. interes pentru prezent
d. preocupare spre lumea ideatica
e. preocupare pentru evolutia unor idei

96) Un model educativ hiperprotector conduce, de obicei, la dezvoltarea unei personalitati:

a. cu spirit competitiv
b. cu stima de sine scazuta
c. orientata spre relatie
d. complezente
e. cu tendinta de dominare

97) Inteligenta este:

* sistem complex de operatii si adaptare la situatii noi
* aptitudine generala
98) Modelul neuropsihologic al inteligentei este foarte apropiat si fundamenteaza neurologic urmatoarele modele
explicative-interpretative ale inteligentei:
B. modelele psihometric si psihocognitiv

99) Modelul neuropsihologic nu se fundamenteaza pe :

C. concluziile referitoare la tendintele ecologice de explicare a inteligentei ?????????

100) Modelul ecologic de studiere a inteligentei utilizeaza ca strategie de lucru:

B. observarea modului de gandire a diferitelor categorii socioprofesionale

101) Modelul ecologic studiaza masura in care variaza comportamentul intelligent in functie de :
C. cultura societatii

102) Creativitatea este o latura a personalitatii descrisa ca fiind :

A. complexa, plurifazica, multidimensionala

103) Unul dintre tipurile de factori enumerate nu caracterizeaza creativitatea :

C. factorii extrasenzoriali de natura imateriala

104) Factorii interior-structurali ai creativitatii sunt:

A. intelectuali, afectiv-motivationali, de personalitate

28
105) Potentialul creator nu se asigura prin sine insusi ci prin asigurarea conditiilor adecvate de:
D. stimulare psihoindividuala, sociala si culturala

106) Din analiza factorilor creativitatii putem distinge clar :

C. potentialul inhibitor

107) Analiza globala a factorilor creativitatii ne conduce la o concluzie certa:

A. creativitatea nu poate fi redusa la factorii psihologici

1. Care din accepțiunile de mai jos este specifică studiului psihologiei personalității?
a. accepțiunea etimologică
b. accepțiunea antropologică
c. accepțiunea fiziologică
d. accepțiunea biologică

2. Care din afirmațiile următoare exprimă accepțiunea antropologică cu privire la personalitate?

a. ansamblul caracteristicilor psihofiziologice umane structurează personalitatea
b. ansamblul cunoștințelor omului de știință referitoare la esența ființei umane
c. ansamblul relațiilor sociale reprezintă esența personalității
d. ansamblul structurilor axiologice reprezintă fundamentul personalității

3. Din perspectiva accepțiunii antropologice personalitatea este o:

a. construcție logică
b. construcție axiologică
c. construcție fiziologică
d. construcție socială

4. Accepţiunea antropologică a personalităţii are meritul de a amplasa şi integra omul în:

a. sfera vieţii sociale

b. sfera vieții materiale

c. sfera vieții spirituale
d. sfera vieții individuale

5. Care din afirmațiile următoare nu reprezintă o exagerare a accepțiunii antropologice cu privire la esența personalității?
a. esenţa este transplantată în individ din exteriorul socio-cultural
b. esenţa este zămislită de societate pentru individul condamnat la pasivitate
c. esenţa este determinată social iar individul este doar purtător al acesteia
d. esența este construită progresiv de către individ prin încorporarea dimensiunilor sociale

6. Din perspectiva accepțiunii psihologice personalitatea apare ca fiind:

a. ansamblul relaţiilor externe

29
 b. ansamblul condiţiilor interne
c. ansamblul condițiilor sociale
d. ansamblul relațiilor speciale

7. Unul din enunțurile de mai jos nu reprezintă o specificitate a însușirilor psihice, înțelese ca

formațiuni care:

a. sunt rezultate din condensarea diverselor funcții psihice

b. dispun de o relativă stabilitate și nu sunt modificate de situații tranzitorii sau accidentale
c. sunt generalizate și se manifestă în diverse situații
d. dispun de modalități proprii de identificare subiectivă a realității obiective (pag. 32)

8. Care dimensiune de mai jos nu caracterizează însușirile psihice:

a. stabilitatea relativă
b. manifestarea generalizată
c. discursivitatea dinamică (pag. 32)
d. plasticitatea relativă

9. Accepțiunea de abordare a personalității poate fi:

a. antropologică
b. praxiologică
c. etimologică
d. docimologică

10. Accepțiunea de abordare a personalității nu este:

a. antropologică
b. axiologică
c. morfologică
d. psihologică

11. Personalitatea apare ca o construcție sistemică de natură:

a. ecologică, biologică, psihologică, culturală
b. psihologică, axiologică, culturală, ecologică
c. fiziologică, biologică, axiologică, socială

d. biologică, psihologică, socială, culturală (pag.23)

12. Personalitatea este definită ca purtător al funcțiilor:

a. axiomatice
b. axiologice (pag.33)
c. axiometrice
d. antropometrice

13. Personalitatea nu reprezintă un produs și producător de:

a. împrejurări
30
 b. medii
c. reluctanțe (contradictii)
d. ambianțe

14. Modelul explicativ-interpretativ al inteligenței este:

a. psihodinamic
b. psihometric
c. psihotronic
d. psihotonic

15. Care model explicativ-interpretativ nu are ca obiect de studiu inteligența?

a. modelul ecologic
b. modelul genetic
c. modelul mimetic
d. modelul triarhic

16. Care model explicativ-interpretativ are ca obiect de studiu inteligența?

a. modelul balanței psihologice
b. modelul cercurilor concentrice caracteriale
c. modelul piramidei trăsăturilor
d. modelul neuropsihologic

17. Câte tipuri de tendințe identifică modelul factorial al explicării și interpretării inteligenței?
a. una
b. două
c. trei
d. patru

18. Din perspectiva modelului psihometric inteligenţa apare ca o:

a. colecţie de abilități
b. colecție de atitudini
c. colecție de trebuințe
d. colecție de sentimente

19. Modelul morfologic, factorial și pluralist al inteligenței a fost elaborat de:

a. Alfred Binet
b. J.P. Guilford
c. David Wechsler
d. Lewis Terman

20. Reprezentanții tendinței ierarhice a modelului psihometric factorial de explicare și intepretare a inteligenței sunt:
a. Alfred Binet și Th. Simon
b. Lewis Terman și David Wechsler
c. J.P. Guilford și Charles Sperman
d. C. Burt și PhilipVernon
31
21. Modelul genetic al inteligenței nu este explicat de una din afimațiile de mai jos:
a. inteligența este o relație adaptativă, printe altele, între organism și lucruri
b. adaptarea este o echilibrare între asimilare și acomodare
c. inteligența desemnează formele superioare de organizare a structurilor cognitive
d. inteligența este o expresie dinamico-energetică a personalității

22. Modelul triarhic al inteligenței cuprinde trei subteorii:

a. contextuală, componențială și a celor două fațete (sau experentiala)

b. contractuală, componențială și a celor două fațete
c. contextuală, consensuală și a celor trei fațete
d. contractuală, componențială și a celor trei fațete

23. Modelul triarhic al inteligenței a fost elaborat de:

a. J. Piaget
b. R.J. Stemberg
c. J.P. Guilford
d. L.L. Thurstone

24. Modelul psihocognitivist al inteligenței își propune să explice:

a. mecanismele prin care sunt soluționate problemele
b. mecanismele prin care sunt soluționate afectele
c. mecanismele prin care sunt soluționate senzațiile
d. mecanismele prin care sunt soluționate percepțiile

25. Modelul psihocognitivist nu se referă la:

a. componente cognitive simple

b. componente cognitive complexe
c. componente cognitive compliante
d. metacomponente cognitive

25. Ce enunț nu este o categorie descriptiv-interpretativă a modelului psihocognitivist al inteligenței? a. metastructurile

(pag. 141)
b. metacomponentele
c. componentele performanței
d. componentele achiziției informațiilor

26. Modelul neuropsihologic al inteligenței este foarte apropiat și fundamentează neurologic următoarele modele
explicativ-interpretative ale inteligenței:
a. modelele ecologic și genetic

b. modelele psihometric şi psihocognitiv

32
 c. modelele triarhic și psihocognitiv
d. modelele psihometric și ecologic

27. Modelul neuropsihologic nu se fundamentează pe:

a. rezultatele cercetărilor asupra creierului divizat
b. rezultatele cercetărilor asupra specializării funcţionale a emisferelor cerebrale
c. concluziile referitoare la tendințele ecologice de explicare a inteligenței
d. concluziile referitoare la inteligențele multiple

28. Modelul ecologic de studiere a inteligenței utilizează ca strategie de lucru:

a. observarea modului de gândire a diferitelor categorii de persoane cu tulburări psihopatologi
b. observarea modului de gândire a diferitelor categorii socioprofesionale
c. observarea modului de gândire a diferitelor categorii de vârstă
d. observarea modului de gândire a femeilor și bărbaților

29. Modelul ecologic studiază măsura în care variază comportamentul inteligent în funcție de:
a. vârstă cronologică

b. vârsta mentală
c. cultura societății
d. coeficientul de inteligență

30. Creativitatea este o latură a personalității descrisă ca fiind:

a. complexă, plurifazică, multidimensională
b. simplă, nefazică, unidimensională
c. complexă, nefazică, unidimensională
d. simplă, plurifazică, multidimensională

31. Unul dintre tipurile de factori enumerați nu caracterizează creativitatea:

a. factorii interiori-structurali de natură psihologică
b. factorii exteriori-conjuncturali de natură socioculturală
c. factorii extrasenzoriali de natură imaterială
e. factorii socioeducaționali de natură educațională

32. Factorii interiori-structurali ai creativității sunt:

a. intelectuali, afectiv-motivaționali, de personalitate

b. intelectuali, afectivi, motivaționali
c. intelectuali, afectivi, de personalitate
d. afectivi, motivaționali, de personalitate

33. Potenţialul creator nu se asigură prin sine însuşi ci prin asigurarea condiţiilor adecvate de:
a. stimulare psihoindividuală și culturală
b. stimulare psihoindividuală și socială
c. stimulare socială și culturală
d. stimulare psihoindividuală, socială şi culturală
33
34. Din analiza factorilor creativităţii putem distinge clar:
a. potențialul generator
b. potenţialul creator
c. potențialul inhibitor
d. potențialul conciliator

35. Analiza globală a factorilor creativității ne conduce la o concluzie certă:

a. creativitatea nu poate fi redusă la factorii psihologici

b. în interiorul factorilor psihologici pot fi făcute reducţii unilaterale la factorii intelectuali
c. nu este necesară considerarea multitudinii factorilor intelectuali
d. în actul creator contează prezenţa în sine a tuturor factorilor, și nu configuraţia lor

36. Atitudinea este o construcție psihică:

a. eidetică
b. mimetică
c. sintetică
d. cinetică

37. Atitudinea este concomitent:

a. conștiință și reacție comportamentală (pag. 151)
b. doar senzație și percepție
c. numai energie și afect
d. voință fără conștiință

38. Atitudinea este ansamblul diverselor elemente psihice esențiale, generale și relativ stabile, format din:
a. sinteze de senzații, percepții, afecte, efecte
b. sinteze intelectuale, afective, motivaționale, volitive
c. sinteze de percepții, reprezentări, trebuințe, speranțe
d. sinteze de norme, valori, reguli, reglementări

39. Atitudinea este:

a. o simplă pecete a socialului asupra individului

b. o pură proiecţie subiectivă a individului în afara sa
c. un rezultat al interacţiunii subiectului cu lumea
d. un rezultat aleatoriu al conexiunii genomului și fenomului

40. Atitudinile conţin concomitent următoarele segmente esenţiale:

a. orientativ și volitiv
b. descriptiv și interpretativ
c. nomotetic și idiografic
d. demonstrativ și augmentativ

34
41. Segmentul volitiv al atitudinii mai este denumit:
a. reflector sau reflexiv
b. efector sau executiv
c. selector sau selectiv
d. contributor sau contributiv

42. Segmentul volitiv al atitudinii este preponderent:

a. evaluativ
b. orientativ
c. selectiv
d. operațional

43. Segmentul incitativ-orientativ al atitudinii este implicit:

a. imitativ-evaluativ
b. orientativ-distributiv
c. selectiv-evaluativ (pag. 151)
d. evaluativ-normativ
44. Unitatea celor două segmente ale atitudinii, orientativă și volitivă, asigură caracterului:
a. ubicuitatea

b. unitatea
c. utilitatea
d. universalitatea

45. Interacțiunea între atitudini și între segmentele aceleeași atitudini poate fi concomitent de:
a. coordonare și cooperare

b. coordonare și contradicție
c. cooperare și incompatibilitate
d. incompatibilitate și coordonare

46. Interacțiunea între atitudini și între segmentele aceleeași atitudini poate fi concomitent de:
a. coordonare, compatibilitate și chiar excludere reciprocă
b. contradicţie, incompatibilitate și chiar excludere reciprocă
c. coordonare, incompatibilitate și chiar includere reciprocă
d. contradicție, compatibilitate și chiar includere reciprocă

49. Între nivelurile de dezvoltare ale diverselor atitudini există relații de tip:
a. compensativ
b. distructiv
c. constrictiv
d. competitiv

50. Specificul caracterului nu derivă din:

a. interacțiunea dintre atitudini
b. interacțiunea dintre segmentele aceleași atitudini
c. dezvoltarea inegală a segmentelor aceleeași atitudini
35
 d. dezvoltarea egală a segmentelor aceleeași atitudini

51. În același timp, două atitudini diferite:

a. se pot manifesta
b. nu se pot manifesta
c. se pot susține reciproc
d. nu sunt optative

52. Relațiile de tip compensativ dintre atitudini se explică prin faptul că:
a. atitudinile deficitare sunt ameliorate de cele dezvoltate
b. atitudinile dezvoltate nu le ameliorează pe cele mai puțin dezvoltate
c. atitudinile deficitare nu pot fi ameliorate niciodată
c. atitudinile deficitare sunt ereditare și imuabile

53. Dacă la o aptitudine există o proeminenţă intelectuală şi afectivă, însoţită de rămânerea în urmă a segmentului voluntar,
atunci vom întâlni conduite:
a. consecvente, similare intențiilor, finalizate
b. inconsecvente, contrare intențiilor, nefinalizate (pag. 154)
c. frecvente, intenționale, terminate
d. concrete, concordante, rezolvate

54. Dacă la o aptitudine este mai dezvoltat segmentul voluntar în dauna celui de orientare, subiectul va manifesta:
a. impulsivitate
b. pasivitate
c. receptivitate
d. toleranță
55. Atitudinile şi segmentele lor nu trebuie interpretate în sine, ci în funcţie de valoare lor:
a. intelectuală

b. volitivă
c. afectivă
d. morală

56. Atitudinile se exprimă în comportament prin intermediul:

a. priceperilor
b. trăsăturilor
c. deprinderilor
d. habitudinilor

57. Apeciați afirmația categorică „Orice trăsatură comportamentală este și o trăsătură caracterială” ca fiind:
a. adevărată
b. corectă
c. falsă
d. veridică

36
58. Trăsătura caracterială face parte integrantă din:
a. structura personalității (pag. 156)
b. structura temperamentului
c. structura proceselor psihice
d. structura aptitudinilor

59. Unul dintre enunțurile de mai jos nu reprezintă o funcție a caracterului:

a. funcţia relaţională și reglatoare

b. funcţia orientativă și adaptativă
c. funcţia de mediere şi filtrare
d. funcția entropică și aleatorie (pag. 161)

60. Caracterul, în baza funcțiilor sale, este denumit:

a. nucleul aptitudinii
b. nucleul inteligenței
c. nucleul personalității (pag. 164)
d. nucleul temperamentului

61. Caracterul, în raport cu toate celelalte componente ale personalității, nu are rolul de a le:
a. subordona și coordona
b. controla şi integra
c. valoriza şi valorifica
d. discrimina și devaloriza (sinteza curs)

62. lnteligenta cuprinde

a. factorul G

b. factorul S

c. factorul I

63. Inteligenta este:

a. relatia adaptativa organism-mediu (Piaget)

b. relatia adaptativa dintre indivizi

c. relatia

1. Caracterul reuneste biologicul cu psihologicul F

2. Caracterul este configuratia sau structura psihica individuala, relativ stabila si definitorie pentru om A
3. Caracterul reuneste eticul cu psihologicul A

4. Componeneta fundamentala a caracterului este reactia imediata F

5. Componenta fundamentala a caracterului este atitudinea A

6. Atitudinea este reactia orientata constient sustinuta de o functie valorizatoare A

7. Atitudinile sunt relatii exteriorizante F

8. Atitudinile sunt relatii interiorizante A

37
9. Atitudinile au o componenta orientativa si una executiva A

10. Trasaturile caracteriale sunt atitudini exprimate in comportament A

11. Functiile caracterului sunt de orientare-adaptare si mediere-filtrare A

12. Trasaturile cardinale nu sunt trasaturi caracteriale pt ca dispun de constanta F

13. Modelul piramidei caracteriale considera esentiala nu existenta unor atitudini ci modul lor de structurare A

14. Caracterul prin sistemul sau atitudinal favorizeaza valorizarea aptitudinilor A

15. Omul se naste cu personalitate F

16. Omul devine personalitate A

17. Constituirea personalitatii incepe din primele zile ale copilariei A

18. Procesul constituirii personalitatii este egal si perfect F

19. Procesul constituirii personalitatii este discontinuu, cu salturi, inegal A

20. La adolescenti personalitatea este in linii mari constituita A

21. In realizarea sociala a persoanei statutul si rolul sunt coordonate esentiale A

22. In realizarea sociala a personanei evolutia rolurilor si statutelor sunt coordonate esentiale A

23. In realizarea sociala a personalitatii evolutia rolurilor si statutelor este independenta F

24. Statutul se refera la totalitatea atitudinilor si comportamentelor pe care le asteapta colectivitatea de la individ F

25. Rolul defineste totalitatea atitudinilor celorlalti fata de individ F

26. Statutul defineste atitudinea celorlalti fata de individ A

27. Rolul reprezinta totalitatea atitudinilor si comportamentelor pe care le asteapta colectivitatea de la

individ A

28. Statutul activ este cel in cadrul caruia opereaza un individ A

29. Statutele latente sunt cele in cadrul carora opereaza un individ F

30. Indivizii nu pot detine simultan mai multe statute F

31. Indivizii pot detine simultan mai multe statute A

32. Realizarea rolurilor nu depinde de varsta individului F

33. Realizarea rolurilor depinde de capacitatea empatica a individului A

34. Educatia nu poate influenta realizarea rolului F

35. Conceptia rolului este legata de sfera cognitiva a individului A

36. Asteptarile cu privire la rol nu sunt legate de informatile cu privire la rol F

37. Realizarea rolului depinde de sistemul motivational aspirational al individului A

38. Exista roluri simetrice A

38
39. Nu exista roluri complementare F

40. Rolurile ierarhice sunt cele in raport cu anumite trepte sociale sau functii A

41. Realizarea rolurilor se produce independent de interactiunea cu colectivitatea F

42. Indivizii participa la dezvoltarea si desavarsirea rolurilor sociale A

43. Conflictele de rol au loc cand rolurile sunt incompatibile intre ele A

44. Starile de frustrare apar in nerealizarea corespunzatoare a rolului A

45. Conflictele de rol apar in situatii de concomitenta a unor roluri diferite A

46. Etapele de trecere a individului de la un statut la altul nu determina conflicte de rol F

47. Exista roluri impuse, cerute de colectivitate A

48. Rolul nu este un standard comportamental dictat de un anumit statut F

49. Rolul este un standard comportamental dictat de un anumit statut A

50. Cand societatea propune pentru acelasi statut roluri diferite apar situatii conflictuale A

51. Rolurile de elevi si amici in grupul dat sunt roluri complementare F

52. Rolurile de elevi si amici in grupul dat sunt roluri simetrice A

53. Rolurile de sot si director de liceu sunt complementare A

54. Rolurile de sot si director de liceu sunt simetrice F

55. Rolul de amic este neinstitutionalizat A

56. Rolul de amic este institutionalizat F

57. Caracterul valorifica trasaturile temperamentale asociate in plan comportamental cu efecte pozitive A

58. Caracterul nu poate masca si compensa temporar insusirile temperamentale F

59. Aptitudinile nu modifica atitudinile caracteriale cand mijloacele actiunii sunt convertite in scopuri de viata F

60. Sistemul de atitudini nu influenteaza valorizarea aptitudinilor F

61. Temperamentul nuanteaza manifestarile din comportamentul trasaturilor de caracter A

62. Temperamentul nu predispune la anumite manifestari caracteriale F

63. Temperamentul provoaca dificultati in formarea unor trasaturi de caracter A

MULTIPLE CHOICE cu MARKER VERDE

1. Inteligenta este:

1. sistem complex de operatii si adaptare la situatii noi

2. aptitudine generala

3.sistem de operatii automatizate prin exercitiu ce permit rezolvarea problemelor

39
2. Caracteristicile inteligentei

1. rapiditate- suplete

2. trainicie- durabilitate

3. mobilitate- flexibilitate

3. Modelul factorial al inteligentei se regaseste la

1. Piaget

2. Spearman

3. Vernon, Butr

4. Modelul genetic al inteligentei se regaseste la

1. Piaget

2. Sternberg

3. Wechsler

5. Precizia si rapiditatea implinirii unei activitati depinde de

1. personalitate

2. inteligenta

3.deprinderi

6. Asocierea imaginilor sau ideilor depinde de

1. inteligenta

2. stil de lucru

3. deprinderi

7. Coeficientul de inteligenta este

1. raportul dintre avrsta cronologica, varsta mantala, multiplicat cu 100

2. raportul dintre varsta mentala, varsta cronologica, multiplicat cu 100

3) raportul dintre varsta mentala si rezultatele la probele de inteligenta

40
8. Inteligenta cuprinde

1.factorul G

2. factorul S

3) factorul I

9. Inteligenta este

1. relatia adaptativa organism- mediu

2. relatia adaptativa dintre indivizi

3. relatia dintre rezultatele obtinute si efortul depus

10. Acceptiunile creativitatii

1. ca produs

2. ca proces

3. ca maniera rezolutiva

11. Produsul creatiei are caracteristici

1. mentale si de originalitate

2. de fiabilitate si economicitate

3. utilitate sociala

12. Noutatea produsului creatiei e apreciata in

1. plan individual subiectiv

2. plan subiectiv pentru societate

3. plan economic al rentabilitatii

13. Creativitatea raportata la semnificatiile unei culturi include

1. creativitatea inovatoare

2. creativitatea imaginativa

3. creativitatea ideativa

41
14. Procesualitatea creativitatii a fost formulata de

1. Wechsler si Spearman

2. Tylor si wallas

3. Osborne si Guifort

15. Etapele procesului creator

1. pregatirea si incubatia

2. iluminarea si verificarea

3. schematizarea si concretizarea

16. Procesul creator antreneaza

1. factori psihologici si psihosociali

2. factori socio-culturali si educationali

3. factori organizatorici si legislativi

17. Factorii intelectuali sunt pentru creativitate

1. absolut necesari

b) necesari si suficienti

c) aleatori

18. Personalitatea de baza integreaza

1. trasaturile comune ale indivizilor generand din aceleasi practici

2. procedee si modele culturale

3. formatiuni afective bazale

19. Personalitatea de statut reprezinta

1. personalitatea de baza plus pozitia individului in sistemul social

2. personalitatea de baza cu rolurile pe care le are in societate

3. personalitarea cu experientele similare si configurari similare

42
20. Personalitatea modala ?

1. apartine grupului reprezentativ dintr-o colectivitate ?

2. apartine unui mod de a se identifica personalitatea de baza

3. este o expresie statica de grup

21. Eul este

1. constiinta de sine, nucleul personalitatii

2. constiinta de sine si de altii

3.constiintea de sine

22. Eul este

1. o structura de cunoastere

2. o perspectiva afectiva

3. o structura socio educationala

23. Eul este

1. o structura activ interpretativa

2. un reglator al conduitei

3. un diferentiator semantis

24. Dupa structura psihologica vorbim de

1. eul subiectiv si reflectat

2. eul material si social

3. eul social si virtual

25. In stabilirea tipurilor de personalitate e iau in considerare

1. aspecte structural- functionale

2. finalitatea adaptiva

3. stadiile ontogenetice ale dezvoltarii

43
26. Personalitatiile pot fi

1. mature si imature psihologic si social

2. accentuate si destructurate

3. mature si imature biologic si social

27. Dupa Lewin exista urmatoarele niveluri de structurare a personalitatii

1. nivelul structurilor primare

2. nivelul structurilor semidezvoltate si dezvoltate

3. nivelul structurilor adaptate si inadaptate social

28. Dupa Allport personalitatea matura are caracteristici de

1. echilibru emotional , autocontrol

2. autoobiectivare si autocunoastere

3. centrare pe sine

29. Maturizarea sociala se exprima in

1. socializare si asimilare de modele comportamentale

2. bogatia si calitatea actiunilor

3. manifestrea unui stil de lucru propriu

30. Personalitatea proactiva este promovata de

1. psihologia umanista

2. psihologia sociala

3. psihologia cognitivista

31. Psihologia pozitiva promoveaza

1. optimismul si starea de bine

2. autodeterminarea si creativitatea

3. rezultatele pozitive in cadrul activitatilor desfasurate

44
32. Dupa locul si rolul in planul vietii personale si sociale (Berqson) vorbim de

1. Eul propriu

2. Eul individual

3. Eul constient

33. Dupa raportul parte - intreg (Mead) vorbim

1. Eul total si elementar

2. Eul totalitar

3. Eul material si spiritual

34. In psihologia romaneasca (C. Radulescu.Motru )

1. Eul si personalitatea evolueaza concomitent

2. dinamica Eului influenteaza dinamica personalitatii

3. degradarea eului nu duce la degradarea personalitatii

35. In psihologia romaneasca (Zlate)

1. in aceeasi persoana exista un singur Eu cu mai multe fatete

2. exisra corespondenta structurala si tipologica intre personalitate si Eu

3. personalitatea exprima aspecte pe care eul nu le detine

36. Eul este

1. rezultatul interpenetrarii elementelor cognitive, afectiv-motivationale si atitudinale

2. fragmentat intr-o multitudine de Euri

3. nesmetric in raport cu personalitatea

37. Fatetele Eului sunt

1. Eul perceput si autoperceput

2. Eul ideal, reflectat si actualizat

3. Eul social, spiritual si virtual

45
Personalitatea in raport cu mecanismele informationale, energizante si reglatorii :

1. le ierarhizeaza si organizeaza

2. le confera unicitate

3. le integreaza

Conceptul de individ se desemneaza :

1. caracterul indivizibil al organismului

2. caracterul de reprezentant al speciei

3) apartenente le regnul biologic

Personalitatea este:

1. ovalitatea complexa si dinamica

2. un atribut al fiintelor

3. o caracteristica dobandita in ontogeneza

In definirea persoanei prin efect extern se considera ca:

1. persoana este mai puternica atunci cand se manifesta in afafa mai slab

2.persoana este mai puternica atunci cand se detaliaza comportamentele

3) persoana este mai puternica atunci cand modul de manifestare si efectele pe care le produce in
comportamentul altor oameni sunt mai mari

Organizarea dinamica a sistemului psihofiziologic care determina mentalitatea si capacitatile

caracteristice ale persoanei este definitia date de

1. propriumului

2. eului

3. personalitatii

Termenul de persoana:

1. are sfera identica cu cel de individ

2. are continut identic cu cel de individ

46
3. are sfera mai restransa si continut mai bogat

Mecanismul integrator al persoanei are efecte:

1. de unicitate psihocomportamentala

2. de eficienta in planul actiunilor

3. de interactiune diferentiata cu realitatea externa

Personajul este:

1. vesmantul social al persoanei

2. expresia calitatilor biologice ale individului

3.modalitatea de adaptare la mediul natural

Intre persoana si personaj pot fi:

1. relatii de armonie si disonanta

2. relatii de includere

3. relatii de axcludere

Din perspectiva abordarii sistemice persoanei este:

1. hipercomplexa, dinamica si deschisa

2. antialetorie, antiredundanta si antientropica

48. Teoria psihanalitica freudiana este construita pe o viziune asupra omului:

1. fiziologica, instinctuala si pesimista

2.spirituala si optimista

3. socio-culturala si sceptica

49. Extraversia/introversia reprezinta criteriul fundamental in tipologia lui:

1. C.G. Jung

2. K Horney

3.erich Fromm

47
50. Rolul pozitiv al factorilor sociali in dezvoltarea personalitaÑii este susÑinut de:

1. A. Adler

2. Freud

3. A Maslow

51. Patternul specific de trasaturi, comportamente si deprinderi pe care il dezvolta un individ este denumit de Adler:

1. construct personal

2. stil de viata

3. mod de actualizare

52. Conform teoriei lui Adler, stilul de viaÑa competitiv si revendicativ este caracteristic:

1. primului copil nascut in familie

2. celui de-al doilea nascut

3. ultimului nascut

53. In viziunea lui E. Fromm, tendinÑa de evadarea din libertate a omului are ca scop inconstient:

1. dorinta de a manipula

2. nevoia de a darui afectiune

3. restabilirea securitatii

54. Trasaturile cardinale, in opinia lui Allport sunt:

1. cele mai consistente trasaturi

2. generale, foarte influante si dominante

3. multiple si relative la situatie

55. Trasaturile, in opinia lui Allport:

1. nu au aceeasi intensitate si semnificatie

2. au aceeaqsi intensitate si semnificatie

3. au o semnificatie dinamica

48
56. Conform teoriei lui Maslow:

1. primele patru niveluri de trebuinta ale piramidei au o functie homeostatica

2. primel doua niveluri de trebuinta ale piramidei au o functie gomeostatica

3. ultimul nivel al piramidei are o functie homeostatica

Temperamentul se exprima in:

1. conduita si comportament

2. rezolvarea calitativa si cantitativa a sarcinilor de lucru

3. relatiile cu sine si cu semenii

Aspectul dinamic al laturii temperamentale se refera la

1. mobilitatea sau rigiditatea conduitelor

2. uniformitatea sau neuniformitatea

3. mobilitatea si uniformitatea

Aspectul energetic al laturii se refera la:

1. cantitatea de energie de care dispune un individ si mudul in care este

consumata

2. cantitatea de energie de care dispune individul raportata lea dificultatea sarcinii

3. cantitatea de energie pe care o consuma si reface intr-o unitate dfe timp

Tipologiile substantiale au meritul:

1. de a considera ca lichidele de baza din organism influenteaza conditiile

2. a intui natura biochimica a temperamentului

3. de a stabilii cauzele predominantei unor lichide

In tipologia lui Kretschmer se considera:

1. constitutia corporala, morfologica definitorie

2. capacitatea de exteriorizare a trairilor

49
3. emotivitatea si activismul

Temperamentul:

1. determina aptitudinile

2.premise generale in raport cu aptitudinile

3. nu avantajeaza formarea unor trasaturi de caracter

Temperamentul:

1. se modeleaza in conditiile socio-culturale ale individului

2. avand o baza nativa nu se modeleaza

3. nu avantajeaza formarea unor trasaturi de caracter

Temperamentul exprima:

1. continutul vietii psihice

2. forma de manifestare a personalitatii

3. aspectul valoric al individului

Tipul de ANS este:

1. identic cu temperamentul

2. se transfera direct si univoc in caracteristicile temperamentale

3. se manifesta imediat in planul vietii psihice

Intre temperament si celelate laturi ale personalitatii exista:

1. interinfluentare

2. autonomie in modul de manifestare

3. relatii compensatorii

Pentru a fi aptitudine, insusirea psihica trebuie:

1. sa contribuie la solutionarea unei probleme

2. sa dispuna de un mare grad de operationalitate si eficienta

50
3. sa existe esecurile

Pentru a fi apt, insusirea psihica trebuie:

1. sa asigure realizarea efectiva si la un nivel calitativ superior a activitatii

2. sa fie comuna grupului de indivizi care asigura actiunea

3. sa coreleze cu deprinderile cprespunzatoare

Aptitudinea este:

1. un segment al capacitatii

2.ulterioara capacitatii

3. rezultata din exersare si formare educativa

Raportat la finalitate, aptitudinea vizeaza:

1. viteza de executie

2. randamentul si comportamentul eficient ?

3. metodele si stilul de lucru

In formarea si elaborarea aptitudinilor

1. mecanismele afectiv-motivationale nu sunt implicate

2. afectivitatea duce la scaderea randamentului

3. motivatia contribue la formarea so valorizarea aptitudinilor

In formarea aptitudinilor, rol esential au:

1. factorii ereditari si calitatea lor

2. conditiile sociale favorabile

3. conditiile tehnice favorizante

Aptitudinile presupun:

1. relationari si interactiuni a comportamentelor lor

2.compensari ce asigura functionalitatea si eficienta maxima

51
3. delimitari nete a comportamentelor, in vederea cresterii gradului de notare

74. Evaluarea existentei aptitudinii se face dupa:

1. noutatea si originalitatea produsului

2. particularitatile laturii procesuale

75. Relatiile dintre aptitudine si caracter pot fi:

1. congruenta- necongruenta

2. ordonare-subordonare

3. valorizare- nevalorizare

76. Relatiile aptitudinilor si temperamentului pot fi

1. influentare reciproca

2.valorizare reciproca

3. anulare reciproca

52
53
54
55
56