Aplicabilitatea şi utilitatea clinică a Testului Mâinii în evaluarea psihologică

a copiilor şi adolescenţilor

Elena Otilia VLADISLAV 1, Gabriela MARC2, Elena Mirela AGAVRILOAEI 3, Irina MĂRĂCINEANU4

Rezumat
Acest studiu îşi propune să demonstreze utilitatea Testului Mâinii în evaluarea clinică a copiilor cu tulburari psihologice.
Testul a fost administrat unui grup de 131 de copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 7-17 ani fără istoric clinic, respectiv
unui grup de 160 subiecţi din aceeaşi categorie de vârsta cu istoric clinic. Cercetarea de faţă a avut în vedere atât analiza
scorurilor Interpersonale, de Mediu, Dezadaptare, Retragere, AOS si Patologice cât şi a variabilelor calitative ale Testului Mâinii.
Analiza dintre grupul non-clinic şi grupurile clinice s-a realizat pentru 26 de variabile cantitiative şi calitative ale Testului Mâinii.
Studiul a pus în evidenţă diferenţe semnificative între grupurile analizate. În partea a doua a acestui articol sunt prezentate 3
studii de caz care susţin încă o dată utilitatea includerii Testului Mâinii în evaluarea clinică a copiilor şi adolescenţilor, împreună
cu alte teste proiective, precum Testul Desenul Persoanei.

Cuvinte cheie: teste proiective, tulburari psihologice, tulburari de internalizare, tulburari de externalizare, epilepsie.

1. Introducere
Utilizarea testelor proiective în diagnosticul diferenţial al tulburărilor psihologice ar putea da naştere unor controverse,
în principal din cauza lipsei de standardizare la nivel mondial asupra populaţiilor alcătuite din copii şi adolescenţi. Testul Mâinii
este un test proiectiv utilizat pentru a identifica tendinţele acţionale ale subiecţilor.
Testul Mâinii (Edwin E. Wagner, Ph.D., 1983) nu a fost încă adaptat şi standardizat pe populaţie românească, chiar
dacă există numeroase studii clinice (Hilsenroth & Sivic, 1990; Rasch & Wagner, 1989; S toner 1984, Pichot 1990, Clemence
1999, Smith 2005), care confirmă utilitatea acestui test în evaluarea clinică.
2.Obicetivele
Obiectivul cercetarii a fost de a stabili daca folosirea Testului Mâinii în evaluarea clinică poate diferenţia între copiii şi
adolescenţi fără istoric clinic şi cei cu un istoric clinic de epilepsie, tulburări de externalizare şi de tulburări de internalizare.
3. Metodologie
Grupul supus cercetării cuprinde 291 de subiecţi cu vârste cuprinse între 7 şi 17 ani, împărţiţi în patru grupuri după cum
urmează:
1. Lotul copiilor fără istoric clinic, alcătuit din 131 subiecţi ( 73 baieti si 58 fete) cu vârste cuprinse între 7 şi 17 ani. Toţi
copii şi adolescenţii aveau dezvoltare intelectuală normală şi nu prezentau probleme neurologice sau psihiatrice.
2. Lotul pacienţilor cu epilepsie, alcătuit din 37 subiecţi (17 băieţi şi 20 fete) cu vărste între 7 şi 17 ani. Pacienţii erau în
evidenţa clinicii de Neurologie Pediatrică. Criteriile de includere în lot au fost: vârsta, absenţa unor leziuni organice
cerebrale, nivelul intelectual-normal dezvoltat, au fost excluşi pacienţii cu retard mental, absenţa unor tulburări psihiatrice.

1
Lector la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti, Sos.Panduri Nr.90, Bucureşti, Romania cod Poştal 050657

2
Psiholog Clinician la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5, Bd.Regina Elisabeta, Nr.29-31, Sector 5, Bucureşti,
Romania cod Poştal 050012

3
Psiholog Clinician la Spitalul Alexandru Obregia, Secţia Neurologie Pediatrică, Şos. Berceni 10-12, sector 4, Bucureşti, Romania, code 75622

4
Psihiatru la Spitalul Universitar Bucureşti, Strada Splaiu Independenţei Nr.169, Sector 5, Bucureşti, Cod Poştal 4283570
 3. Lotul pacienţilor cu cu tulburări de externalizare alcătuit din 54 subiecţi (36 băieţi şi 18 fete) cu vârste cuprinse între 7
şi 17 ani. Pacienţii se aflau în evidenţa clinicii de Psihiatrie Infantilă cu tulburari de externalizare care includ diagnosticele
de ADHD, tulburare de conduită şi tulburare opoziţionistă. Au fost excluşi pacienţii cu retard mental şi alte comorbidităţi.
4. Lotul pacienţilor cu cu tulburări de internalizare a fost alcătuit din 69 de pacienţi (31 baieti si 38 fete) cu vârste cuprinse
între 7 şi 17 ani. Pacienţii se aflau în evidenţa clinicii de Psihiatrie Infantilă cu tulburări de internalizare care includ
diagnosticele de anxietate, depresie, ticuri, somatizări. Au fost excluşi pacienţii cu retard mental şi alte comorbidităţi.
Tuturor subiecţilor le-a fost administrate individual Testul Mâinii. Testul este alcătuit din zece planşe. Pe primele nouă,
este desenată o mână. Ultima planşă este goală. Subiectul este rugat să spună ce face fiecare mână, să îşi imagineze o mână
pe ultima planşă şi să spună ceea ce face aceasta. Răspunsurile subiecţilor au fost înregistrate cuvânt cu cuvânt. Notare şi
interpretare a rezultatelor a urmat aceeaşi metodologie precum cea descrisă de Wagner (1983).
Pentru cercetarea de faţă am avut în vedere analiza răspunsurilor pentru urmatoarele categorii: scorurile Interpersonale
(Afectivitatea, Dependenţa, Comunicare, Exhibiţionism, Direcţionare şi Agresivitate), de Mediu (Achiziţionare, Activ si Pasiv),
Dezadaptare (Tensiune, Infirmitate, Frică), Retragere( Descriere, Bizar şi Eşec), AOS si Patologice cât şi a variabilelor calitative
ale Testului Mâinii.
Scorul AOS este calculat prin scăderea răspunsurilor pozitive interpersonală (Afecţiune, Dependenţă, Comunicare), de
la răspunsurile negative interpersonale (Direcţionare şi Agresivitate); rezultatele negative indică un comportament pozitiv
interpersonal (Smith, 2005). Scorul patologic, un indicator pentru psihopatologie, rezultă din numărul de răspunsuri
Maladaptative plus de două ori numărul de răspunsuri Retragere.
4. Rezultate
In urma analizei statistice descriptive (medie, abatere standard, normalitatea distributiei, omogenitatea variantei), am
utilizat testul Mann – Whitney pentru a compara lotul non-clinic cu loturile clinice. Rezultatele obtinute indica diferente
semnificative intre grupuri (p < 0,01/ p < 0,05) pentru mai multe scoruri (tabelul 1).

Tabelul 1 Diferente intre grupul de control si cele trei loturi clinice: epilepsie, tulburari de externalizare si tulburari de internalizare, pentru
variabilele cantitative si calitative ale Testului Mainii – medii si rezultatele la testul Mann-Whitney.

Control Epilepsie Tulburari de Externalizare Tulburari de Internalizare

N=
N = 37 N = 54 N = 69
131
Variabile Testul Mainii M M Z p M Z p M Z P
R 11,97 13,68 -4,268 0,000** 14,61 -4,339 0,000** 15,17 -5,708 0,000**
Afecţiune (AFF) 1,99 1,3 -2,948 0,003** 1,31 -3,331 0,00,** 1,93 -0,944 0,345
Dependenţă(DEP) 0,12 0,35 -3,185 0,001** 0,24 -1,461 0,144 0,41 -3,455 0,001**
Comunicare(COM) 2,94 2,78 -0,757 0,449 3,04 -0,898 0,369 3,03 -0,485 0,628
Exhibiţie (EXH) 0,73 0,54 -0,977 0,328 1,11 -1,935 0,053 1,19 -2,549 0,011*
Direcţionare (DIR) 0,76 0,51 -2,493 0,013* 0,91 -1,141 0,254 0,96 -0,556 0,578
Agresivitate (AGG) 1,15 1,05 -0,956 0,339 2,09 -3,793 0,000** 1,36 -1,248 0,212
Scor Interpersonal (INT) 7,72 6,54 -2,437 0,015* 8,67 -1,947 0,052 8,87 -2,003 0,045*
Achiziţie (ACQ) 0,45 0,62 -0,955 0,339 0,07 -3,203 0,001** 0,7 -1,543 0,123
Activ (ACT) 2,8 4,05 -2,446 0,014* 4,07 -1,803 0,071 4,3 -3,418 0,001**
Pasiv (PAS) 0,25 0,49 -1,943 0,052 0,43 -1,759 0,079 0,39 -1,064 0,287
Scor Mediu (ENV) 3,57 5,16 -3,595 0,000** 4,57 -1,325 0,185 5,39 -3,746 0,000**
Tensiune (TEN) 0,45 1,16 -2,708 0,007** 0,52 -0,124 0,901 0,39 -1,059 0,290
Invaliditate (CRIP) 0,29 0,51 -0,868 0,385 0,61 -1,700 0,089 0,41 -1,167 0,243
Frică (FEAR) 0,03 0,08 -1,355 0,176 0,11 -1,354 0,176 0,05 -0,488 0,625
Scor Dezadaptare (MAL) 0,75 1,76 -3,536 0,000** 1,24 -1,896 0,058 0,86 -0,425 0,671
 Descriere (DES) 0 0,08 -3,279 0,001** 0,03 -1,558 0,119 0,01 -1,378 0,168
Bizar (BIZ) 0 0 0,000 1,000 0,05 -2,209 0,027* 0,02 -1,954 0,051
Eşec (FAIL) 0,02 0,11 -2,270 0,023* 0,03 -0,174 0,861 0,12 -2,069 0,039*
Scor Retragere (WITH) 0,02 0,19 -3,326 0,001** 0,13 -1,695 0,090 0,17 -3,328 0,001**
AFF + DEP + COM 5,05 4,43 -1,577 0,115 4,54 -2,141 0,032* 5,36 -0,016 0,988
DIR + AGG 1,92 1,57 -1,995 0,046* 3,11 -4,622 0,000** 2,32 -1,169 0,242
AOS -3,14 -2,86 -0,193 0,847 -1,59 -3,311 0,001** -3,04 -0,427 0,669
Scor Patologic (PATH) 0,75 2,14 -4,927 0,000** 1,5 -2,782 0,005** 1,2 -2,399 0,016*
Total scoruri calitative 0,74 0,92 -1,009 0,313 1,76 -3,128 0,002** 1,28 -2,854 0,004**
Frazare automata (AUT) 0 0 0,000 1,000 0,05 -2,209 0,027* 0,07 -2,399 0,016*
Emoţie (EMO) 0 0,02 -1,882 0,060 0,09 -2,712 0,007** 0,04 -1,954 0,051
Grosolan (GRO) 0 0,02 -1,882 0,060 0,11 -2,713 0,007** 0 0,000 1,000
Imatur (IM) 0,22 0,16 -0,189 0,850 0,28 -0,065 0,948 0,26 -0,183 0,855
Senzorial (SEN) 0 0,08 -2,580 0,010** 0,07 -2,038 0,042* 0,1 -2,898 0,004**
Ascundere (HID) 0,05 0,02 -0,664 0,507 0 -1,727 0,084 0,08 -0,559 0,576
Repetiţie (RPT) 0,26 0,22 -0,870 0,384 0,46 -0,918 0,358 0,2 -0,734 0,463
Răspuns Personal
0,02 0,22 -2,673 0,008** 0,35 -2,926 0,003** 0,3 -2,794 0,005**
(PERS)
Minge 0 0,02 -0,958 0,338 0,13 -2,967 0,003** 0,02 -1,178 0,239

* p < 0,05 ** p < 0,01

Lotul cu epilepsie a obţinut scoruri semnificativ mai mari comparativ cu lotul de control la variabilele Dependenţă,
Activ, Mediu, Tensiune, Dezadaptare, Descriere, Eşec, Retragere şi Patologic. Pacienţii cu epilepsie au înregistrat scoruri mai
scazute decât grupul de control pentru Afecţiune, Direcţionare, Interpersonal şi au semnificativ mai puţine răspunsuri
interpersonale negative (DIR + AGG). În ceea ce priveşte variabilele calitative ale Testului Mâinii, subiecţii cu epilepsie au dat
mai multe răspunsuri de tip senzorial şi personal comparativ cu lotul de control. Deasemenea, au dat mai multe raspunsuri la
test decat subiecţii din lotul non-clinic.

Lotul cu Tulburări de externalizare a inregistrat fata de lotul de control scoruri mai mari pentru urmatoarele variabile:
Agresivitate, Bizar, AOR şi Patologic. În plus, grupul clinic a avut un scor mai ridicat pe răspunsurile interpersonale negative
(DIR si AGG) şi un scor mai mic faţă de grupul non clinic pe răspunsurile interpersonale pozitive (AFF,DEP,COM). Lotul cu
Tulburări de externalizare a obţinut medii mai mici pentru variabilele AFF si ACQ. În ceea ce priveşte variabilele calitative, s+au
îinregistrat diferenţe semnificative între cele doua loturi pentru mediile la Frazare automată, Emoţie, Grosolan, Senzitiv şi
Personal. Per ansamblu, grupul cu Tulburări de externalizare a oferit mai multe răpunsuri calitative faţă de lotul de control.

Lotul cu Tulburări de Internalizare a înregistrat faţă de lotul de control scoruri mai mari pentru variabilele
Dependenţă, Exhibiţie, Interpersonal, Activitate, Mediu, Eşec, Retragere şi Patologic. Grupul clinic a dat mai multe răspunsuri
per total şi mai multe răspunsuri calitative faţă de grupul de control. Cele doua loturi nu au înregistrat o diferenţă semnificativă
statistic pentru scorul Dezadaptare(Tensiune+Invaliditate +Frica), aşa cum ar fi fost de aşteptat.
În continuare am analizat diferenţele dintre cele 3 loturi clinice cu scopul de a urmari dacă putem folosi Testul Mâinii
pentru a face un diagnostic diferenţial între grupuri (tabelul 2). Concluziile pentru trasăturile caracteristice în fiecare grup sunt :

Tabel 2 Diferenţe obţinute între cele trei grupuri clinice pentru variabilele cantitative şi calitate
ale testului Mâinii – rezultate la Testul Mann-Whitney

Epilepsie (N 37) vs Tulburari Epilepsie (N37) vs. Tulburari Tulb Externalizare (N54) vs.
Externalizare (N 54) Internalizare (N 69) Tulb Internalizare (N 69)
Variabile Testul Mâinii Z p Z p Z p
 Exhibiţie(EXH) -2,248 0,025* -2,626 0,009** -0,342 0,732
Direcţionare (DIR) -3,037 0,002** -2,557 0,011* -0,506 0,613
Agresivitate (AGG) -3,378 0,001** -1,710 0,087 -2,426 0,015*
Scor Interpersonal (INT) -3,168 0,002** -3,047 0,002** -0,051 0,959
Achiziţie (ACQ) -3,487 0,000** -0,266 0,790 -4,013 0,000**
Tensiune ( TEN) -2,148 0,032* -3,061 0,002** -0,993 0,321
Scor Dezadaptare (MAL) -1,640 0,101 -2,865 0,004** -1,301 0,193
DIR + AGG -4,440 0,000** -2,413 0,016* -2,720 0,007**
AOS -2,348 0,019* -0,063 0,949 -2,474 0,013*
Scor Patologic (PATH) -2,104 0,035* -3,001 0,003** -0,621 0,535
Grosolan (GRO) -0,683 0,495 -1,366 0,172 -1,974 0,048*
Ascundere (HID) -1,208 0,227 -0,968 0,333 -2,011 0,044*

* p < 0,05 ** p < 0,01

Pentru lotul cu epilepsie, rezultatele la Testul Mâinii sunt în acord cu trasăturile ,,personalitatii epileptice” descrise în
literatura de specialitate: pacienăţii cu epilepsie sunt adezivi, egocentrici şi au o nevoie excesivă de a primi afecţiune, până la a
se agaţa de ceilalţi (Scoruri ridicate DEP, PERS şi SEN). Însă în relaţiile interpersonale sunt lipsiţi de reciprocitate, fără
receptivitate în ceea ce priveşte nevoile celorlalţi (Scor AFF scăzut, scor PERS ridicat). Pacienţii cu epilepsie au un control
scăzut asupra comportamentului şi sunt predispuşi la impulsivitate (ACT). Ei au dificultaţi importante de adaptare: abordarea lor
este superficială, se simt incapabili de a face faţă situaţiilor şi renunţă în faţa obstacolelor (scorurile ridicate MAL, DES, TEN,
FAIL şi WITH rezultând într-un scor PATH ridicat).
Scorurile la Testul Mainii pot face diferenta intre copii si adolescentii cu tulburari de externalizare si celelalte loturi :
AGG si raspunsurile negative interpersonale corelate cu mai putine raspunsuri pozitive personale si scor mai mic la AFF indica
tendinte ostile , comportamente de externalizare agresive si o doza mai mica de sentimente pozitive fata de ceilalti .Scorurile
mari pe Bizar si la variabila calitativa GRO sustin si ele tendinta la externalizare si nevoia de a impresiona persoanele din jur
intr-un mod negativ.

Lotul cu Tulburari de Internalizare a inregistrat fata de lotul de control scoruri mai mari pe DEP si Interpersonal , fapt
ce demonstreaza atat o nevoie mai mare de interactiune cat si faptul ca pun pret mai mare pe relatiile cu ceilalti .Raspunsurile
DEP pun in valoare tendinta de a se subordona celorlalti pentru a primi protectie si grija , lucru caracteristic in general pentru
copii. Rezultatele noastre au gasit si scoruri mari pe EXH , fapt ce subliniaza dorinta de a primi atentie , egocentrism si probabil
un efort de a se adapta la cerintele celorlalti . In consecinta , in conditii de stres , copii si adolescentii cu tulburari de Internalizare
pot avea dificultati in a se adapta la scoala si in a si atinge scopurile.Variabilele Esec , Retragere si Patologic demonstreaza
exact aceasta reactie la stres des intalnita atat in depresie cat si in anxietate.
Scorul Mediu oglindeste un mod particular de a raspunde la mediul inconjurator. Persoanele cu boli psihice au dat mai
multe raspunsuri in aceasta categorie . Poate in incercarea de a se adapta, copilul devine mai atasat de obiecte mai mult decat
de persoane.
Stilul ruminativ asociat cu tulburari majore din spectrul internalizarii poate fi evidentiat prin scorurile mari obtinute la
Frazare automata . De asemenea , raspunsuri tip Pers sunt date de cei preocupati cu problemele lor , egocentrici si pentru care
e dificil sa fie obiectivi.
Scorul R sau numarul total de raspunsuri e o masura a reactivitatii psihice la stimuli externi ; rezultatele indica faptul ca
toate loturle clinice au o reactivitate psihica mai mare fata de lotul de control.
Rezultatele noastre sugereaza ca scorul Patologic e cel mai robust in diferentierea intre loturile clinic si non clinic,
indicand un nivel ridicat de patologie care nu e specific unui diagnostic in mod particular.
 Între cele trei grupuri clinice, pacientii cu epilepsie au obţinut scoruri ridicate la PATH comparativ cu pacienti din loturile
cu tulburări de externalizare şi internalizare. În plus, nu există diferenţe în ceea ce priveşte scorul PATH, între subiecţi din lotul
tulburărilor de externalizarea şi cei din lotul cu tulburări de internalizare.
În concordanţă cu rezultatele studiilor lui Clemence et al. (1998), rezultatele cercetării noastre sugereaza ca variabilele
Agresivitatea şi Patologic sunt indicatori reprezentativi pentru tulburările emoţionale sau de psihopatologie. În mod similar, scorul
Retragerea evidenţiază diferenţe semnificative între grupul non-clinic, grupul de epilepsie şi grupul subiecţilor cu tulburări de
internalizare, reflectând o tendinţă mai mare a grupului clinice pentru a produce răspunsuri care au fost neobişnuite sau excesiv
de precise.

Studii de caz

1. Cătălin, 14 ani
Cătălin era elev în clasa a VII a. El avea probleme de comportament: nu era interesat de şcoală; era pe cale să repete
anul şcolar fiind corijent la mai multe materii; chiulea de la şcoală şi stătea doar în compania “băieţilor răi” care nu învăţau,
chiuleau, etc. El era uşor de influienţat de către aceştia. El minţea şi fura bani din casă, chiar şi-a vândut adidaşii ca să facă rost
de bani pentru jocuri la calculator. Nu era pasionat decât de jocuri pe calculator şi de fotbal. Activa la un club de fotlbal.
Cantonamentele îi facea bine întorându-se mai liniştit de acolo. El era imatur din punct e vedere emoţional, nu avea conştiinţa
problemelor sale. În relaţia cu mama sa avea tendinţa să fie şantajist, centrat pe câştig. Pe tatăl său îl respingea.
La Testul Desenul Persoanei Cătălin a desenat un băiat de 20 de ani care cântă şi dansează. El face figuri pe bicicletă
ca să fie admirat.
Desenul arată nevoia de afirmare personală şi tendinţe demonstrative. Mâinile din desen exprimă sentimente de
slăbiciune şi nevoia sa de a-i domina pe ceilalţi.

Răspunsurile la Testul Mâinii

Scor Scor
Planşa Nr. Răsp Răspuns Cantitativ Calitativ
I 1 Întinde mâna la stop. Vede un poliţist. Să mă opresc că trec maşini DIR PERS
II 2 Îmi arată unghiile. Le-a făcut cu lac (a mamei) EXH PERS
III 3 Îmi zice să mă duc la colţ. Am scăpat o vază pe jos (a mamei) DIR PERS
Îmi intinde mâna să mă traga din apa (?) nu puteam să ies. E o
IV 4 mâna de bărbat DEP PERS
V 5 Încearcă să se ridice din apă. Vrea să se prindă. ACQ

ACT
6 Ţine ceva în mână. Un şoricel.
VI 7 Loveşte pe cineva. AGG IM
VII 8 Îmi zice să bat cuba. AFF PERS
VII <9 Îmi zice "ciuciu". Nu ai voie la nimic. DIR PERS
IX 10 Stă in degete. Face ceva cu mâna. Un omuleţ. EXH
X 11 Îmi arată semnul OK. COM

Scoruri cantitative:
∑ INT = 9 (COM=1, AFF=1, DEP=1, EXH=2 DIR=3, AGG=1); ∑ ENV = 2 ( ACT=1, ACQ=1) ∑ MAL = 0
PATH=0; ER = 9 : 2 : 0: 0; AOR = 3 : 4 ;
Acoruri Calitative: PERS= 6, IM=1
Analiza rezultatelor
Din scorul ER observăm un interes relaţional foarte mare care pare disipat în ficţiune (scor ENV mic care arată un simţ practic
limitat). Scorul AOR arată că băiatul îşi doreşte mai mult să-i domine pe ceilalţi decât să stabilească relaţii interpersonale
positive. Scorul PATH=0 arată că nu are sentimente de neputiinţă care să îi blocheze tendinţele sale acţionale. Scorurile EXN =
2 şi PERS = 6 arată de asemenea că este o persoană egocentrică şi îşi doreşte să fie admirat.
Rezultatele la Testul Mâinii conduc spre aceleaşi interpretări ca şi Testul Desenul Persoanei, ceea ce demonstrează că există o
bună corelaţie între cele două instrumente psihodiagnostice.

2. Maria, 12 ani
Maria era elevă în clasa a VI a. Ea avea probleme de integrare în grupul de colegi de la şcoală. Ea spunea că nimeni nu o
iubeşte şi că mai bine moare decât să trăiască aşa. Problemele sale de integrare în grup au început decând era mică. Primii 2
ani a mers la o grădiniţă unde a fost foarte răsfăţată. La vârstade 5 ani, a fost mutată altă grădiniţă unde nu s-a mai integrat. La
şcoală a avut încă din prima zi probleme de adaptare. În clasa a VI a urmat psihoterapie. În acea perioadă spune că nimănui nu-
i pasă de ea la şcoală şi că uneori ar prefera să trăiască singură, fără oameni ce o fac să sufere. Ea avea mai multe semne de
depresie, anxietate şi numeroase frici: coşmaruri legate de apă, frică de apă.
Prefera să facă doar ce-i placea. Îi place muzica, să danseze. Pianul e instrumentul de suflet.
La Testul Desenul Persoanei a desenat o fată de 12 ani. Seamănă puţin cu Monica din „La Medeleni”, mai retrasă. Are un
scop important. A fost trimisă cu un scop pe pământ, să salveze lumea de la distrugere. „Eu vreau să ştiu ce scop am în viaţă ca
să trăiesc”. Desenul arată semne de agresivitate interpersonală, inhibiţie emoţională, tensiune şi nesiguranţă.

Rezultalele la Testul Mâinii

Scor
Planşa Nr. Răsp Răspuns Scor Cantitativ calitativ
Îmi spune "Opreşte-te, stai".
I 1 "Fii atentă, gândeşte, nu face asta." E un poliţist DIR PERS
2 Un om stă sprijinit cu mâinile de masă şi se răsteşte la cineva AGG
3 Cineva care face cu mâna COM
II 4 Caută ceva ACT
Îmi imaginez ("Dar nu e prea frumos să va zic") un om mort care
5 stă cu mâna aşa, slăbit de putere CRIP
6 Un om care încearcă să ridice mâna. E slăbit de putere CRIP RPT
III 7 Arată spre cineva: "Acolo, el e vinovatul" COM
8 Du-te într-acolo. Acolo vei gasi răspunsul DIR
9 Verifică ceva ACT
IV 10 Cântă la pian ACT
11 Gata, gata să apuce pe cineva de gât AGG
12 Se întinde după un baston în ultima clipă. Un om lipsit de putere ACQ RPT
13 O palmă care aşteaptă să prindă ceva ACQ
V 14 Apare dintr-un loc ascuns. Să te apuce, să te sperie FEAR EMO
VI 15 Răzbunare AGG
16 Cineva care dă cu pumnul în masă AGG
17 Ridică mâna cineva şi spune: "Am învins, victorie" COM EMO
Cineva care întinde mâna să dea mâna cu cineva: " Mă bucur de
VII 18 cunoştinţă". AFF EMO
 19 Atinge ceva ca să-şi consume nervii. Cineva stresat TEN
20 O mână care pofteşte pe cineva să ia loc COM
VIII 21 Are ceva în mână. Aşa (D). ACT
22 Încearcă să apuce ceva cu neâncredere ACQ
23 Cineva care îşi pregateşte mâna ca să îşi facă rugaciunea DEP
^ (D) Cineva care pune mâna aşa ca să te îndemne, să-ţi explice
IX 24 ceva COM
25 O mână care cere ceva DEP
Un om care merge în patru labe, aleargă. (?)Instinctul animalic. (?)
X 26 Ca să salveze ceva, un lucru foarte important BIZ

Mariei ia plăcut ultimul cartonaş: „Am avut şansa să spun ce imi imaginez eu”.

Scoruri cantitative:
∑ INT = 14 (COM= 5, AFF=1, DEP=2, AGG=4, DIR=2); ∑ ENV =6 (ACT=4, ACQ=2); ∑ MAL = 5 (CRIP=3, TEN=1, FEAR=1);
∑WITH = 1(BIZ = 1)
ER = 14 : 6 : 5 : 1, AOR = 7 : 6 (în medie)
PATH = 7 - aceasta condude la concluzia că există unele probleme psihologice.

Scoruri Calitative:
PERS=2, RPT: sleit de putere (2)
EMO=3

Analiza rezultatelor
Maria trăieşte puternice sentimente de slăbiciune şi de neputinţă, scorul PATH=7. Simptomele sale patologice sunt
compensate de interesele sale interpersonale ∑ INT= 14 şi de interesele sale faţă de mediul înconjurător ∑ ENV= 6. Ambele
scoruri INT şi ENV au valori peste medie. La nivel interpersonal, scorurile ridicate la AGG şi DIR arată tendinţa Mariei de a
domina. Trăieşte sentimente de culpabilitate, se simte acuzată, învinovăţită pentru ceva negativ ce a făcut.
Rezulatele la Testul Mâinii conuce la interpretări asemănătoare celor rezultate din Testul Desenul Peroanei, ceea ce
arată că există o bună corelaţie între cele două instrumente psihodiagnostice.
3. Cristina, 12 ani
Diagnostic medical: epilepsie. Debutul crizelor epileptice a fost la vârsta de 10 ani, necontrolate prin tratament
antiepileptic. Este elevă în clasa a VI-a, are rezultate şcolare bune, însă este emotivă şi are o nevoie excesivş de suport şi
confirmare din partea adultului (din partea mamei la teme, din partea profesorilor la şcoală). Mama o descrie ca fiind ,,imatură” şi
,,irascibilă”, ,,se enervează uşor din lucruri minore”. Pe perioada evaluării, Cristina îşi exprima constant neâncrederea în
performanţa ei şi solicita suport. La DAP desenează o fată de 9 ani, activă şi căreia îi place să se joace şi să înveţe. Impresia
generală asupra desenului este aceea de imaturitate. Desenul Cristinei prezintă indicatori de tensiune şi un nivel scazut de
independenţă.

Rezultate Testul Mâinii

Card Răspuns Răspuns Scor Scor
Nr nr cantitativ calitativ
I 1 Face cu mâna ,,Salut” COM
2 Ţine mâna ca să zică ,,Stop" (D) DIR
 Card Răspuns Răspuns Scor Scor
Nr nr cantitativ calitativ
II 3 Strânge pumnul (?) de furie, se pregăteşte să strangă pe AGG RPT1
cineva de gât
4 Sau ţine mâna pe birou (?) este stresat ca nu ştie ceva sau TEN
încearcă să se controleze când l-a enervat cineva. Sau se
calmează şi relaxează pumnul.
III 5 Arată ceva cu degetul, arată o persoană bolnavă sau arată ,,tu COM
mi-ai furat jucăria”
IV 6 Mângâie pe cap pe cineva. AFF SEN
7 Sau pipăie nişte fructe pentru că nu poate să le vadă. ACT SEN
V 8 Mâna e grea şi o lasă în jos, nu simte mâna. CRIP
9 Sau la şcoală, când nu ştiu răspunsul şi las mâna aşa în jos. ACT PERS
VI 10 Strânge pumnul de furie. TEN
11 Ţine un obiect mic. ACT
VII 12 Dau mâna şi fac pace după ce s-au bătut. AFF
13 Ajută să se ridice. DEP
VIII 14 Scrie cu un pix ACT RPT2
IX 15 Asta e mai dificilă (pauză) Ţine mâna aşa (D) Ca un semn (?) EXH
face un semn personal, al lui ca lumea să-l recunoască.
X 16 Urmareşte pe text cu degetul când citeşte. ACT
17 Scrie. ACT RPT2
18 Strânge pumnul de furie, îl relaxează când se calmează. TEN RPT1
19 O mână care tremură, la şcoală. Aşa mi se intâmplă mie când TEN PERS
nu ştiu.
Scoruri cantitative:
∑ Interpersonal = 8 (COM = 2, AFF = 2, DEP = 1, EXH = 1, DIR = 1, AGG = 1)
∑ ENV = 6 (ACQ = 0, ACT = 6, PAS = 0)
∑ MAL = 5 (TEN = 4, CRIP = 1, FEAR = 0) ∑ WITH = 0
R = 19 ER = 8: 6: 5: 0 AOR = 5: 2 PATH = 5
Scoruri calitative:
SEN = 2 PERS = 2 RPT = 4
Analiza rezultatelor:
Cristina are dificultăţ în a face faţă relaţiilor interpersonale şi cerinţelor din mediu, ducând la o stare de tensiune şi
dificultăţi emoţionale (TEN = 4, PATH = 5). Are tendinţa să reacţioneze excesiv la situaţii (R = 19), pe care le abordează într-o
manieră rigidă (RPT = 4). Se simte incapabilă de a face faţă situaţiilor, având nevoie de suport din partea celorlalţi (DEP = 1,
SEN = 3). Rezultatele la Testul mâinii corelează cu informaţiile obţinute din interviul clinic şi din DAP.

5.Concluzii
În concluzie cercetarea a evidenţiat încă odată faptul ca Testul Mâinii este un test proiectiv extreme de util in evaluare
clinică şi că poate fi adaptat pe populaţia românească.
Este important totodată să nu uităm faptul că Testul Mâinii nu a fost gândit ca un instrument care să realizeze o
descriere completă a personalităţii copilului (Wagner, 1986). Prin urmare acest instrument este cel mai bine folosit ca o
componentă a unei baterii de teste şi poate fi uşor încorporat ca atare (Sivec & Hilsenroth, 1994).

References

Clemence, A. J., Hilsenroth, M. J., Sivic, H. J., Rasch, M., & Waehler, C. A. (1998). Use of the Hand Test in the classification of
psychiatric inpatient adolescents. Journal of Personality Assessment, 71, 228–241.
Clemence, A. J., Hilsenroth, M. J., Sivic, H. J., & Rasch, M. (1999). Hand Test AGG and AOS variables: Relation with teacher
rating of aggressiveness. Journal of Personality Assessment, 73, 334–344.
Smith, Blais, Vangala & Masek (2005). Exploring the Hand Test with Medically Ill Children and Adolescents, Journal of
Personality Assessment, 85 (1), pag.82 -91.
\Wagner, E. E. (1962). Hand Test: Manual for administration, scoring, and interpretation. Los Angeles: Western Psychological
Services.
Wagner, E. E. (1983). The Hand Test manual (Rev. ed.). Los Angeles: Western Psychological Services.
Wagner, E. E., Rasch, M. A., & Marsico, D. S. (1991). Hand Test manual supplement: Interpreting child and adolescent
responses. Los Angeles: Western Psychological Service.