PSI_2_TEST_APT_INT_2

Testarea Psihologica. Aptitudini si Inteligenta

TRUE/FALSE 1. Gradul de dificultate al itemilor la testul Matricele Progresive Raven creste progresiv. Ordinea prezentarii itemilor ofera posibilitatea unui antrenament mental in modul de a rezolva probele testului. ANS: T PTS: 1

3. Matricele Progresive Avansate (APM), seriile I si II Testul cuprinde 60 de itemi, grupai n cinci serii, numerotate de la A la E; fiecare serie conine un numr de 12 itemi, al cror grad de dificultate creste progresiv (primul item al fiecrei serii este uor de rezolvat iar ultimii itemi au un nivel ridicat de dificultate). Ordinea de prezentare a itemilor ofer posibilitatea unui antrenament mental n modul de a rezolva problemele: subiectul i exerseaz tehnica de rezolvare n cursul parcurgerii probelor. Fiecare item const dintr-un desen abstract (matrice), din care lipsete o parte (un element). Sarcina subiecilor este de a descoperi figura potrivit pentru completarea desenului, alegnd una dintre variantele de rspuns prezentate sub fiecare imagine. Pg. 46

2. J. Piaget defineste inteligenta ca o forma de adaptare eficienta si rapida la stimulii din mediul extern. ANS: T PTS: 1

Inteligena ca aptitudine general un ansamblu de nsusiri psihice care asigur reusita n diferite domenii de activitate. Interpretarea inteligenei ca aptitudine general se sprijin pe recunoasterea caracterului multidimensional al inteligenei: un ansamblu de proprieti ale proceselor psihice (sau o capacitate mental general) care se bazeaz pe interaciunile dintre gndire, memorie, limbaj, imaginaie etc. Inteligena este implicat n realizarea cu succes a mai multor tipuri de activiti, fiind conceptualizat ca abilitate de adaptare eficient si rapid la stimulrile mediului extern (J.Piaget, 1947). Capacitatea de adaptare eficient, adecvat si prompt la situaii noi sau la solicitrile mediului extern (adaptabilitatea) este considerat o caracteristic definitorie a comportamentului inteligent. Pg. 22 3. Modelul genetic (J. Piaget) este centrat pe studiul evoluiei proceselor intelectuale n timp, teoretiznd dezvoltarea stadial a inteligenei, de la nastere pn la perioada maturitii. Inteligena se dezvolt treptat, etapizat, n interaciunea cu lumea extern, ndeplinind funcii adaptative n relaia dintre organism si mediu. Piaget defineste inteligena ca o form de adaptare eficient si rapid la stimulii din mediul extern. Pg. 31

3. Din perspectiva statistica, distributia rezultatelor la teste ia forma curbei lui Gauss. ANS: T PTS: 1 Curba lui Gauss (Clopotul lui Gauss)

I. Perspectiva statistic (normalitatea statistic). Din perspectiv statistic, criteriul de difereniere ntre comportamentul normal si cel anormal l constituie frecvena statistic (norma). Normale sunt acele manifestri psihocomportamentale frecvent ntlnite ntr-o populaie. Conform abordrii statistice, cu ct un fenomen este mai frecvent, cu att poate fi considerat mai normal si invers, cu ct este mai rar, mai ndeprtat de media statistic, cu att apare ca fiind anormal. Comportamentul normal este ntlnit la majoritatea oamenilor, are frecven statistic (evideniat prin analize statistice). n psihodiagnoz, distribuia rezultatelor la teste ia forma curbei lui Gauss; normalitatea statistic se bazeaz pe descrierea statistic a fenomenelor psihologice conform repartiiei gaussiene. De exemplu, dac se administreaz un test de aptitudini intelectuale unui grup de subieci, vom observa c rezultatele obinute urmeaz curba lui Gauss: 68% se nscriu n zona normalului (poriunea median), iar extremele reprezint abaterile de la normalitate, n sens pozitiv sau negativ. Reprezentarea grafic red modul de distribuie a rezultatelor de-a lungul unui continuum. n exemplul dat, testarea nivelului inteligenei, depsirea nivelului de normalitate statistic se poate face fie spre rezultate mai bune (peste medie), fie spre rezultate mai slabe (sub medie); astfel, obinem diferite tipuri de rspunsuri la test, de la performane sczute (retard mintal) la performane nalte (coeficient de inteligen superior, peste medie). Pg.7-8

4. Testul analitic de inteligenta (TAI) a fost elaborat de psihologul elvetian R. Meili. ANS: T PTS: 1

3. Testul analitic de inteligen (TAI) Testul analitic de inteligen (TAI) a fost elaborat de psihologul elveian R. Meili si adaptat la populaia romneasc de G. Bontil. Testul include sase probe si anume subtestele imagini, analogii, lacune, cifre, fraze si desene, fiecare determinnd un anumit aspect al inteligenei. Cu ajutorul testului, obinem informaii att despre nivelul inteligenei generale, ct si despre forma inteligenei subiectului (analitic, inventiv, concret sau abstract). Pg. 47

5. Modelul genetic asupra inteligentei a fost elaborat de J. Piaget. ANS: T PTS: 1

3. Modelul genetic (J. Piaget) este centrat pe studiul evoluiei proceselor intelectuale n timp, teoretiznd dezvoltarea stadial a inteligenei, de la natere pn la perioada maturitii. Inteligena se dezvolt treptat, etapizat, n interaciunea cu lumea extern, ndeplinind funcii adaptative n relaia dintre organism si mediu. Piaget definete inteligena ca o form de adaptare eficient si rapid la stimulii din mediul extern. Pg. 31

6. Conceptul de coeficient de inteligenta a fost introdus de A.Binet. ANS: F PTS: 1

Alfred Binet si Th. Simon au construit, n 1905, primul test de inteligen (Scala metric de inteligen Binet Simon), un instrument psihodiagnostic ale crui obiective vizau: msurarea si stabilirea nivelului de dezvoltare a inteligenei, n vederea seleciei copiilor cu intelect normal si a integrrii acestora n nvmntul de mas; identificarea copiilor cu deficiene mentale (retard mental) si orientarea lor ctre un nvmnt specializat. Cercetrile lui A. Binet si T. Simon au fost continuate de W. Stern, L. Terman, R. Zazzo si D. Wechsler. n SUA, Lewis Terman adapteaz scala Binet- Simon, o revizuieste si n 1908 apare prima versiune a Scalei de Inteligen Stanford-Binet. n Germania, W. Stern (1912) introduce conceptul de coeficient de inteligen. Coeficientul de inteligen (Q.I, scorul obinut la un test de inteligen) reprezint raportul dintre vrsta mental (V.M) si vrsta cronologic (V. C.). Pg. 27

7. Matricele Progresive Standard (Raven) evalueaza nivelul dezvoltarii intelectuale la copii si varstnici. ANS: F PTS: 1

2. Matricele Progresive Raven Testul a fost elaborat de J.C.Raven cu scopul de a determina nivelul dezvoltrii intelectuale. Exist trei variante ale probei psihodiagnostice Raven: 1. Matricele Progresive Standard (SPM) - a fost publicat pentru prima dat n 1938; matrice standard pentru populaia general; seriile ABCDE cuprind un numr de 60 de itemi. 2. Matricele Progresive Color (CPM) - publicat n 1947, utilizate pentru evaluarea copiilor, a vrstnicilor si a persoanelor cu dizabiliti intelectuale; includ un numr de 36 de itemi. Pg. 45-46

8. Matricele Progresive Raven includ probe care evalueaza memoria auditiva. ANS: F PTS: 1

2. Matricele Progresive Raven Testul a fost elaborat de J.C.Raven cu scopul de a determina nivelul dezvoltrii intelectuale. Testul Raven este compus din sarcini psihometrice perceptive si nonverbale care evalueaz: nivelul abilitilor cognitive generale; capacitatea de percepere a relaiilor spaiale si de integrare a relaiilor n structuri cu sens; capacitatea de restructurare cognitiv (flexibilitatea proceselor cognitive Pg. 45

9. Cuantificarea este procesul prin care se atribuie o serie de punctaje sau numere unor variabile psihice. ANS: T PTS: 1

n definiiile clasice ale testelor psihologice regsim elementele comune ale construciei instrumentelor psihodiagnostice: 1. cuantificarea (msur obiectiv; notarea numeric) - este procesul prin care se atribuie o serie de punctaje sau numere unor variabile psihice. Pg. 10

10. Testarea psihologica este o activitate complexa de investigare si cunoastere a caracteristicilor psihice definitorii pentru persoana, care se realizeaza prin intermediul instrumentelor psihodiagnostice specifice: teste psihologice, chestionare sau inventare. ANS: T PTS: 1

Testarea psihologic este o activitate complex de investigare a individului, realizat prin intermediul instrumentelor psihodiagnostice (teste, chestionare), n scopul cunoasterii caracteristicilor sale psihice definitorii. Pg. 3

11. Testul analitic de inteligenta (TAI) include probe care evalueaza memoria vizuala. ANS: F PTS: 1

3. Testul analitic de inteligen (TAI) Testul analitic de inteligen (TAI) a fost elaborat de psihologul elveian R. Meili si adaptat la populaia romneasc de G. Bontil. Testul include sase probe si anume subtestele imagini, analogii, lacune, cifre, fraze si desene, fiecare determinnd un anumit aspect al inteligenei. Cu ajutorul testului, obinem informaii att despre nivelul inteligenei generale, ct si despre forma inteligenei subiectului (analitic, inventiv, concret sau abstract). Pg. 47

TESTE DE MEMORIE Testele de memorie vizual const n stimuli vizuali (imagini, desene, figuri geometrice etc) pe care evaluatorul i prezint ntr-o anumit succesiune si cu un timp bine precizat de expunere si apoi i solicit subiectului s redea din memorie datele percepute anterior si ordinea prezentrii lor. Pg. 49 Testul Rey Figur Complex (A.Rey, 1941) este un instrument de evaluare a memoriei vizuale. Obiectivele generale ale testului vizeaz testarea capacitilor perceptive, a abilitilor de memorare vizual si identificarea deficienelor mnezice. Pg. 49

12. Conceptul de varsta mentala a fost introdus de A.Binet. ANS: T PTS: 1

Scala Binet Simon a fost revizuit periodic, att de ctre Binet, ct si de ctre continuatorii si. n 1908, A.Binet a introdus conceptul de vrst mental si a realizat prima revizie a testului, introducnd probe suplimentare (adecvate vrstei subiecilor), pentru testarea unui set mai amplu de abiliti mentale. O nou revizie a scalei este realizat n anul 1911, elementul de noutate constituindu-l introducerea unei scale pentru testarea persoanelor adulte. Pg. 38-39

13. Aptitudinile desemneaza un ansamblu de insusiri psihice si fizice, relativ stabile, care permit obtinerea unor performante in unul sau in mai multe domenii de activitate. ANS: T PTS: 1

Aptitudinile desemneaz un ansamblu de nsusiri psihice si fizice, relativ stabile, care permit obinerea unor performane n unul sau n mai multe domenii de activitate. (Zlate, 2000; Golu, 2005). Pg. 16

14. Aptitudinile reprezinta latura relational-valorica a personalitatii. ANS: F PTS: 1

Aptitudinile n sistemul de personalitate. n literatura de specialitate (Neveanu, 1969; Golu, 2005; Zlate, 2000), reprezentarea schematic a faetelor personalitii include trei laturi ale sistemului de personalitate: 1. temperamentul - definit ca latura dinamico-energetic a personalitii; 2. caracterul - conceptualizat ca latura relaional-valoric a personalitii; se formeaz prin asimilarea modelelor valorice promovate n mediul social si n contextul interaciunilor sociale; 3. aptitudinile desemneaz latura instrumental-operaional a personalitii. Pg. 17

15. Teoria genetica maximizeaza influenta factorilor de mediu in dezvoltarea aptitudinilor. ANS: F PTS: 1

1. Teoria biologizant absolutizeaz rolul ereditii, maximizeaz influena factorilor genetici n dezvoltarea aptitudinilor. Potrivit acestei teorii, aptitudinile sunt nnscute, sunt condiionate de potenialul ereditar. Originile acestei teorii sunt n cercetrile lui F. Galton asupra ereditii. n lucrarea Hereditary Genius (1869), Galton consider c aptitudinile sunt determinate genetic (geniul este nnscut), sunt transmise de la prini la urmasi si se manifest de la vrste foarte precoce. Pg. 19

16. In studiile sale asupra aptitudinilor F. Galton a utilizat analiza factoriala. ANS: F PTS: 1

n susinerea afirmaiilor sale, Galton a adus drept argumente, exemple de familii din care, n generaii succesive, s-au remarcat reprezentani cu aptitudini deosebite n domenii diferite.

Galton a utilizat metoda genealogiilor (studiul arborelui genealogic), a realizat o analiz longitudinal a unor familii celebre (muzicieni, matematicieni, naturalisti, scriitori etc) si a demonstrat existena unui numr mare al descendenilor care prezentau aptitudini n domeniul cercetat, precum si precocitatea manifestrilor aptitudinale. Pg. 19

17. Inteligenta este definita si ca abilitate de a rezolva probleme (problem-solving). ANS: T PTS: 1

3. Inteligena definit ca abilitate de a rezolva probleme (problem solving). Prin inteligen se nelege capacitatea subiectului de a descoperi soluii imediate si inedite la situaiile problematice cu care se confrunt. Abilitatea de a rezolva probleme specifice duce la dezvoltarea unor forme specializate de inteligen: inteligena matematic (capacitatea de a rezolva probleme matematice); inteligen emoional (rezolvarea problemelor emoionale); inteligen social (abilitatea de a soluiona problemele sociale) etc. Pg. 23

18. Wechsler defineste inteligenta ca fiind capacitatea individului de a actiona eficient, de a gandi rational si de a se adapta la mediu. ANS: T PTS: 1

Wechsler (1939) defineste inteligena ca fiind "capacitatea individului de a aciona eficient, de a gndi raional si de a se adapta la mediu". Inteligena este interpretat ca o funcie general a sistemului cognitiv, n baza creia individul se adaptez eficient la solicitrile mediului. Pg. 23

19. Principalele teorii asupra genezei si dezvoltarii aptitudinilor sunt: teoria genetica, teoria factorilor de mediu si teoria dublei determinari. ANS: T PTS: 1

Teorii ale aptitudinilor n literatura de specialitate au fost elaborate mai multe modele teoretice asupra genezei, naturii si dezvoltrii n timp a aptitudinilor. Disputa legat de raportul nnscut-dobndit a generat apariia a trei teorii mai importante: 1) teoria biologizant; 2) teoria factorilor de mediu; 3) teoria dublei determinri. 1. Teoria biologizant absolutizeaz rolul ereditii, maximizeaz influena factorilor genetici n dezvoltarea aptitudinilor. Potrivit acestei teorii, aptitudinile sunt nnscute, sunt condiionate de potenialul ereditar. Pg. 19

20. Emotivitatea subiectului poate influenta rezultatele la testul psihologic. ANS: T PTS: 1

Factorii perturbatori care pot influena n sens negativ rezultatele la testare se clasific n dou categorii: a) factori externi (obiectivi): condiiile fizice n care are loc administrarea testului si b) factori interni (subiectivi): emotivitatea subiectului, nivelul ridicat de anxietate legat de situaia de testare, ncrederea redus n forele proprii, teama de esec, nevoia de a face impresie bun, tendina de a rspunde n sensul dezirabilitii sociale, etc. Pg. 6

21. In momentul testarii psihologice, tendinta subiectului de a raspunde in sensul dezirabilitatii sociale nu influenteaza rezultatele la test. ANS: F PTS: 1

Factorii perturbatori care pot influena n sens negativ rezultatele la testare se clasific n dou categorii: a) factori externi (obiectivi): condiiile fizice n care are loc administrarea testului si b) factori interni

(subiectivi): emotivitatea subiectului, nivelul ridicat de anxietate legat de situaia de testare, ncrederea redus n forele proprii, teama de esec, nevoia de a face impresie bun, tendina de a rspunde n sensul dezirabilitii sociale etc. Pg. 6

22. Argumentele aduse in sprijinul teoriei factorilor de mediu asupra aptitudinilor se sprijina pe studiul gemenilor univitelini si bivitelini. ANS: T PTS: 1

2. Teoria factorilor de mediu si are originea n ideile behaviorismului, orientare psihologic ntemeiat de psihologul american J. B. Watson. Potrivit acestei teorii aptitudinile sunt dobndite, se formeaz si se dezvolt n decursul vieii individului. Teoria factorilor de mediu minimalizeaz influena factorilor genetici si consider aptitudinea un produs exclusiv al mediului, format prin educaie, nvare si exerciiu sistematic. Studiul influenelor mediului si argumentele aduse n sprijinul acestei teorii se bazeaz pe analiza gemenilor bivitelini si univitelini, crescui n medii diferite. Pg. 20

23. Potrivit teoriei factorilor de mediu, aptitudinile se formeaza prin educatie, invatare si exercitiu sistematic. ANS: T PTS: 1

2. Teoria factorilor de mediu si are originea n ideile behaviorismului, orientare psihologic ntemeiat de psihologul american J. B. Watson. Potrivit acestei teorii aptitudinile sunt dobndite, se formeaz si se dezvolt n decursul vieii individului. Teoria factorilor de mediu minimalizeaz influena factorilor genetici si consider aptitudinea un produs exclusiv al mediului, format prin educaie, nvare si exerciiu sistematic. Studiul influenelor mediului si argumentele aduse n sprijinul acestei teorii se bazeaz pe analiza gemenilor bivitelini si univitelini, crescui n medii diferite. Pg. 20

24. Aptitudinile matematice fac parte din categoria aptitudinilor generale. ANS: F PTS: 1

Aptitudinile speciale asigur eficiena aciunilor ntr-un domeniu de activitate (de exemplu: aptitudini matematice, aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive). Pg. 21

25. Din perspectiva cognitiva, inteligenta este definita ca un sistem complex de operatii cognitive specializate in prelucrarea informatiilor. ANS: T PTS: 1

2. Inteligena definit ca sistem complex de operaii cognitive specializate n prelucrarea informaiilor Inteligena se bazeaz pe operaiile gndirii (analiz, sintez, comparaie, abstractizare, generalizare) si reflect modul general de funcionare cognitiv, nivelul calitativ de operare al proceselor cognitive. Din perspectiva psihologiei cognitive, inteligena este interpretat ca un ansamblu de operaii mentale specializate n procesarea si prelucrarea activ a informaiilor, att n scopul unei adaptri optime ct, mai ales, n scopul realizrii unor judeci si raionamente cu sens pentru existena subiectului. Inteligena const n structuri cognitive operaionale, caracterizate prin flexibilitate, fluiditate, productivitate si originalitate, vitez de restructurare cognitiv, caliti ce asigur Pg. 22-23

26. Adaptabilitatea este considerata o caracteristica definitorie a conduitei inteligente. ANS: T PTS: 1

Tema V. INTELIGENA CA APTITUDINE GENERAL. Sintetiznd informaiile din literatura de specialitate legate de accepiunile inteligenei, remarcm faptul c,

n prezent, s-au impus trei definiii mai importante ale conceptul de inteligen: 1. Inteligena ca aptitudine general un ansamblu de nsuiri psihice care asigur reuita n diferite domenii de activitate. Interpretarea inteligenei ca aptitudine general se sprijin pe recunoaterea caracterului multidimensional al inteligenei: un ansamblu de proprieti ale proceselor psihice (sau o capacitate mental general) care se bazeaz pe interaciunile dintre gndire, memorie, limbaj, imaginaie etc. Inteligena este implicat n realizarea cu succes a mai multor tipuri de activiti, fiind conceptualizat ca abilitate de adaptare eficient si rapid la stimulrile mediului extern (J. Piaget, 1947). Capacitatea de adaptare eficient, adecvat si prompt la situaii noi sau la solicitrile mediului extern (adaptabilitatea) este considerat o caracteristic definitorie a comportamentului inteligent. Pg. 22

27. R.B.Cattell delimiteaza doua forme ale inteligentei: inteligenta fluida si inteligenta cristalizata. ANS: T PTS: 1

Scalele de inteligen Cattell Cattell, 1963, utilizeaz analiza factorial si identific un model cu 2 factori ai intelectului care se bazeaz pe inteligena fluid si pe cea cristalizat. Inteligena fluid este general si corespunde astfel multor domenii diferite si intervine n adaptarea la situaii noi. Ereditatea este un aspect important al inteligenei fluide. Inteligena cristalizat este mai specific, fiind legat de un domeniu specific precum educaia; depinde mai mult de mediu. Pg. 184 (Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz) R. B. Cattell delimiteaz dou forme ale inteligenei: a). inteligena fluid si b).inteligena cristalizat.

Pg. 25

28. Caracterul reprezinta latura instrumental-operationala a personalitatii. ANS: F PTS: 1

Aptitudinile n sistemul de personalitate. n literatura de specialitate (Neveanu, 1969; Golu, 2005; Zlate, 2000), reprezentarea schematic a faetelor personalitii include trei laturi ale sistemului de personalitate: 1. temperamentul - definit ca latura dinamico-energetic a personalitii; 2. caracterul - conceptualizat ca latura relaional-valoric a personalitii; se formeaz prin asimilarea modelelor valorice promovate n mediul social si n contextul interaciunilor sociale; 3. aptitudinile desemneaz latura instrumental-operaional a personalitii. Pg. 17

29. Inteligenta este inclusa in categoria aptitudinilor speciale care asigura eficienta intr-un anumit domeniu de activitate. ANS: F PTS: 1

Tema V. INTELIGEA CA APTITUDINE GENERAL Sintetiznd informaiile din literatura de specialitate legate de accepiunile inteligenei, remarcm faptul c, n prezent, s-au impus trei definiii mai importante ale conceptul de inteligen: 1. Inteligena ca aptitudine general un ansamblu de nsuiri psihice care asigur reuita n diferite domenii de activitate. Interpretarea inteligenei ca aptitudine general se sprijin pe recunoaterea caracterului multidimensional al inteligenei: un ansamblu de proprieti ale proceselor psihice (sau o capacitate mental general) care se bazeaz pe interaciunile dintre gndire, memorie, limbaj, imaginaie etc. Inteligena este implicat n realizarea cu succes a mai multor tipuri de activiti, fiind conceptualizat ca abilitate de adaptare eficient si rapid la stimulrile mediului extern (J. Piaget, 1947). Capacitatea de adaptare eficient, adecvat si prompt la situaii noi sau la solicitrile mediului extern (adaptabilitatea) este considerat o caracteristic definitorie a comportamentului inteligent. Pg. 22

30. J. Piaget conceptualizeaza adaptarea ca un echilibru intre asimilare (achizitia de noi informatii) si acomodare (restructurarea si organizarea sistemului de cunostinte in functie de noile informatii achizitionate). ANS: T PTS: 1

3. Modelul genetic (J. Piaget) este centrat pe studiul evoluiei proceselor intelectuale n timp, teoretiznd dezvoltarea stadial a inteligenei, de la natere pn la perioada maturitii. Inteligena se dezvolt treptat, etapizat, n interaciunea cu lumea extern, ndeplinind funcii adaptative n relaia dintre organism si mediu. Piaget definete inteligena ca o form de adaptare eficient si rapid la stimulii din mediul extern. Adaptarea este conceptualizat ca echilibru ntre asimilare (achiziia de noi informaii) si acomodare (neleas ca restructurare si reorganizare a sistemului de cunotine, n funcie de noile informaii asimilate. Pg. 31

31. Testul Rey Figura Complexa este un instrument de evaluare a memoriei vizuale. ANS: T PTS: 1

TESTE DE MEMORIE Testele de memorie vizual const n stimuli vizuali (imagini, desene, figuri geometrice etc) pe care evaluatorul i prezint ntr-o anumit succesiune si cu un timp bine precizat de expunere si apoi i solicit subiectului s redea din memorie datele percepute anterior si ordinea prezentrii lor. Pg. 49 Testul Rey Figur Complex (A. Rey, 1941) este un instrument de evaluare a memoriei vizuale. Obiectivele generale ale testului vizeaz testarea capacitilor perceptive, a abilitilor de memorare vizual si identificarea deficienelor mnezice. Pg. 49

32. Temperamentul reprezinta latura instrumental-operationala a personalitatii. ANS: F PTS: 1

Aptitudinile n sistemul de personalitate. n literatura de specialitate (Neveanu, 1969; Golu, 2005; Zlate, 2000), reprezentarea schematic a faetelor personalitii include trei laturi ale sistemului de personalitate: 1. temperamentul - definit ca latura dinamico-energetic a personalitii; 2. caracterul - conceptualizat ca latura relaional-valoric a personalitii; se formeaz prin asimilarea modelelor valorice promovate n mediul social si n contextul interaciunilor sociale; 3. aptitudinile desemneaz latura instrumental-operaional a personalitii. Pg. 17

33. Functia evaluativa a testarii psihologice se refera la cunoasterea si evaluarea aptitudinilor, a proceselor psihice si a structurii de personalitate, precum si la evidentierea variabilitatii psihocomportamentale sau a diferentelor interindividuale. ANS: T PTS: 1

Ne vom referi n cele ce urmeaz la trei funcii mai relevante ale testrii psihologice: a). funcia evaluativ, b). funcia decizional si c). funcia de verificare a ipotezelor tiinifice. a. Funcia evaluativ se refer la cunoaterea si evaluarea capacitilor psihice individuale, a proceselor psihice si a structurii de personalitate, precum si la evidenierea variabilitii psiho - comportamentale sau a diferenelor interindividuale. Pg. 4

34. Ipoteza este un enunt cu privire la relatia dintre doua sau mai multe variabile. ANS: T PTS: 1

Ipoteza este un enun cu privire la relaiile dintre dou sau mai multe variabile. Aceste relaii urmeaz a fi confirmate sau infirmate de rezultatele cercetrii tiinifice. Pg. 4

35. Evaluarea rezultatelor la testele de aptitudini se face in termeni de capacitati sau performante: aptinapt; performante slabe-medii-inalte. ANS: T PTS: 1

b. Funcia decizional vizeaz utilizarea rezultatelor testrii psihologice n procesul de luare a unor decizii: n consiliere colar si orientare vocaional; n selecia si orientarea profesional; n demersul psihoterapeutic; n admiterea la colegii sau scoli; n eliberarea atestatelor de liber practic a unor profesii etc. Procesele decizionale implic judeci de valoare, respectiv, evaluarea rezultatelor la test n termeni de capaciti sau performane (apt - inapt; eficient - ineficient) sau n termeni de compatibilitate ntre trsturile de personalitate si cerinele activitii profesionale (adecvat, potrivit pentru un job sau nu). Pg. 4 ntre cele dou funcii ale testrii psihologice (evaluativ si decizional) exist o strns interaciune. Rezultatele obinute la testele psihologice sunt utilizate n procesele de luare a deciziilor privind persoanele evaluate. Spre exemplu, n mediile organizaionale, testele asigur baza metodologic necesar pentru evaluare, selecie si recrutare de personal. Funcia evaluativ reprezint punctul de plecare n luarea unei decizii, influennd decizia n mod substanial. Astfel, pe baza evalurii si interpretrii rezultatelor la testare, examinatorul ia o serie de decizii legate de persoanele evaluate: decizia de angajare a unor noi membri n organizaie (situaia n care se decide faptul de a acorda un anume post unei persoane, n funcie de caracteristicile de personalitate, de aptitudini etc.); decizia de promovare (avansarea angajailor de la o treapt la alta n ierarhia organizaional, n urma evalurii performanelor). Evaluatorii au nevoie de criteriile clare de selecie introduse de testele psihologice nu doar pentru selecia de personal ci, n egal msur, pentru evaluarea periodic a nivelului performanelor angajailor. Sub aspectul dotrii aptitudinale exist diferene interindividuale semnificative: unii oameni au predominant aptitudini matematice, alii aptitudini tehnice, alii aptitudini literare etc. n limbajul curent se folosesc termenii apt sau inapt, "dotat" sau "nedotat" pentru a desemna nzestrarea aptitudinal a unui individ. Pg. 18

36. Obiectivul final al testarii psihologice este evaluarea conditiei psihice a persoanei si plasarea acesteia de-a lungul unui continuum al normalitatii. ANS: T PTS: 1

Tema II. CONCEPTUL DE NORMALITATE PSIHIC Obiectivul final al testrii psihologice este evaluarea condiiei psihice a persoanei si plasarea acesteia de-a lungul unui continuum al normalitii. n literatura de specialitate sunt conturate trei modaliti de abordare a conceptului de normalitate: perspectiva statistic, perspectiva socio-cultural; perspectiva psihomedical (Minulescu, 2003; Atkinson et all, 2002). Pg. 7

37. Notiunea de normalitate sociala variaza de la un mediu socio-cultural la altul: ceea ce este considerat normal intr-o societate, poate fi considerat anormal intr-o alta societate. ANS: T PTS: 1

II. Perspectiva socio-cultural (normalitatea social). Din perspectiv socio-cultural, criteriile de difereniere ntre normalitate si anormalitate sunt reprezentate de modelele valorice (sociale, culturale), promovate ntr-o societate. Fiecare societate promoveaz un ansamblu de norme sociale, culturale, de reguli sau modele de comportament, standarde scrise sau nescrise, a cror nclcare atrage o serie de sanciuni din partea grupului social.

Noiunea de normalitate variaz de la un mediu socio-cultural la altul. Societile difer de la una la alta, prin urmare si modele valorice sunt diferite: ceea ce este considerat normal ntr-o societate, poate fi considerat anormal ntr-o alta. Exemple: - n rile musulmane se consider normal ca femeile s poarte voal pentru a-si acoperi faa; - proximitatea ( spaiul interpersonal) variaz de la o cultur la alta; - a te mbrca n alb la o nmormntare n China este ceva firesc; - membrii unor triburi africane nu consider c este neobinuit s auzi voci cnd de fapt nu este nimeni n preajm sau s vezi ceva cnd nu exist nimic acolo, dar asemenea comportamente sunt considerate anormale de ctre majoritatea societilor (Atkinson et all, 2002). Conceptul de normalitate este dinamic, se schimb nu doar de la o societate la alta, ci se modific, n timp, n cadrul aceleai societi. Comportamente considerate anormale acum 50 de ani tind s fie vzute, n prezent, mai degrab ca nite preferine sau componente ale stilului de via dect semnele unei anormaliti (Atkinson et all, 2002). Pg. 8

38. Testul psihologic este un procedeu de investigatie standardizat, utilizat pentru evaluarea si determinarea modului de functionare psihica a individului prin intermediul raspunsurilor la diferite probe psihodiagnostice. ANS: T PTS: 1

Tema III. TESTUL PSIHOLOGIC. DEFINIII SI CLASIFICRI Testul psihologic este un procedeu de investigaie standardizat, utilizat pentru evaluarea si determinarea modului de funcionare psihic a individului, prin intermediul rspunsurilor la diferite probe psihodiagnostice. Pg. 10

39. Testul Rey Figura Complexa este un instrument utilizat pentru evaluarea abilitatilor intelectuale. ANS: F PTS: 1

TESTE DE MEMORIE Testele de memorie vizual const n stimuli vizuali (imagini, desene, figuri geometrice etc) pe care evaluatorul i prezint ntr-o anumit succesiune si cu un timp bine precizat de expunere si apoi i solicit subiectului s redea din memorie datele percepute anterior si ordinea prezentrii lor. Pg. 49 Testul Rey Figur Complex (A. Rey, 1941) este un instrument de evaluare a memoriei vizuale. Obiectivele generale ale testului vizeaz testarea capacitilor perceptive, a abilitilor de memorare vizual si identificarea deficienelor mnezice. Pg. 49

40. Standardizarea vizeaza crearea unor conditii identice pentru toti subiectii examinati: standardizarea instructajului, a continutului testului, a timpului de lucru, a modalitatii de administrare, a cotarii si interpretarii rezultatelor. ANS: T PTS: 1

n definiiile clasice ale testelor psihologice regsim elementele comune ale construciei instrumentelor psihodiagnostice: 1. cuantificarea (msur obiectiv; notarea numeric) - este procesul prin care se atribuie o serie de punctaje sau numere unor variabile psihice. 2. standardizarea vizeaz crearea unor condiii identice pentru toi subiecii examinai (standardizarea instructajului, a coninutului testului, a timpului de lucru, a modalitii de administrare, a cotrii si interpretrii rezultatelor etc). 3. obiectivitatea - construcia testului dup principii stiinifice clare si obiective ( definirea si operaionalizarea corect a constructului msurat; generarea itemilor si selecia itemilor relevani din

perspectiva capacitii lor de msurare obiectiv a caracteristicilor si nsusirilor psihice; tehnici precise de cotare a rspunsurilor). Pg. 10

41. Dupa A.Anastasie, testul reprezinta o masura obiectiva si standardizata a unui esantion de comportamente. ANS: T PTS: 1

Tema III. Testul psihologic. Definiii si clasificri Testul psihologic este un procedeu de investigaie standardizat, utilizat pentru evaluarea si determinarea modului de funcionare psihic a individului, prin intermediul rspunsurilor la diferite probe psihodiagnostice. Testul const ntr-o serie de probe prin intermediul crora culegem informaii despre individ, n scopul evalurii, stabilirii unui diagnostic si formulrii unor predicii. Dup Anastasie (1954), testul reprezint o msur obiectiv si standardizat a unui esantion de comportamente. Dup H. Piron (1938), testul desemneaz orice experien psihologic destinat a permite o determinare numeric, msurarea unui proces, a unei funcii, care se efectueaz cu scopul de a caracteriza un individ supus unor probe determinate. Pg. 10 4.1. Definiii Ale Testului Psihologic Din Diferite Perspective Etimologic, cuvntul vine din latinescul testum, care semnific o oal de pmnt, capacul acesteia. Cuvntul test este legat de cuvntul cap, testa, Conotaiile de sens: ncercare, prob, examen critic, piatr de ncercare, mrturie 1954. A. Anastasi: Un test psihologic este n mod esenial o msur obiectiv si standardizat a unui esantion de comportament (Psychological Testing). Pg. 59(Manual)

42. Etalonul testului reprezinta unitatea de masura la care se raporteaza performanta individului pentru a determina unde se plaseaza aceasta in raport cu performantele altor indivizi. ANS: T PTS: 1

n definiiile clasice ale testelor psihologice regsim elementele comune ale construciei instrumentelor psihodiagnostice: 5. existena sistemelor de etalonare etalonul reprezint unitatea de msur la care se raporteaz performanele individului pentru a vedea unde se plaseaz acestea n raport cu performanele altor indivizi. Comportamentul individului este evaluat, prin comparaie statistic, cu cel al altor indivizi, iar rezultatele testelor standardizate capt semnificaie cantitativ, prin raportarea la rezultatele unui grup de referin (grup normativ). Pg. 10-11

43. In functie de continutul masurat (obiectivul testului), testele se clasifica in: teste de aptitudini, teste de personalitate si teste de achizitie. ANS: T PTS: 1

Asa cum subliniaz Stan (2002), specialistul care se intereseaz de un test n scopul de a-l utiliza n activitatea sa, doreste n primul rnd s cunoasc obiectivele testului, ce variabile sunt msurate, ce caracteristic examineaz, de fapt, respectivul procedeu de investigaie psihodiagnostic. 1. n funcie de coninutul msurat, s-a impus clasificarea testelor n trei mari categorii: a. teste de aptitudini - n aceast categorie intr testele de aptitudini speciale, testele de aptitudini generale, testele de randament; b. teste de personalitate - instrumentele psihodiagnostice utilizate pentru evaluarea structurii personalitii, pentru identificarea trsturilor de personalitate si stabilirea profilului psihologic de exemplu: C.P.I (Chestionarul de Personalitate California), 16 P.F.Q. (Chestionarul 16 Factori primari), E.P.Q. (Chestionarul de Personalitate Eysenck), M.M.P.I ( Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota) c. testele de achiziie (teste educaionale, teste ocupaionale) urmresc evaluarea cunostinelor si abilitilor dobndite prin exerciiu, scolarizare, experien profesional. Pg. 11-12

44. E.L.Thorndike descrie trei forme ale inteligentei: inteligenta abstracta (conceptuala), inteligenta practica si inteligenta sociala. ANS: T PTS: 1

E.L. Thorndike (1920) descrie trei forme ale inteligenei: 1. inteligena abstract sau conceptual: abilitatea de a opera cu noiuni abstracte; capacitatea de exprimare verbal; capacitatea de utilizare a codului lingvistic si a simbolurilor; 2. inteligena practic - abilitatea de a manipula obiecte, de a rezolva probleme concrete; 3. inteligena social - capacitatea de a stabili si menine relaii sociale, abilitatea de relionare. Constructul de inteligen social este corelat cu trsturi de personalitate precum si extraversia. Pg. 24

45. In functie de numarul de componente (numarul de dimensiuni cuprinse in evaluarea psihodiagnostica) testele se impart in: teste unidimesionale si teste multidimensionale. ANS: T PTS: 1

2. n funcie de numrul de componente ale testului (numrul de dimensiuni cuprinse n evaluarea psihodiagnostic), distingem ntre: a. teste unidimensionale - sunt probe simple, unidirecionate, centrate pe investigarea unei singure abiliti sau a unui singur factor (de exemplu, testele de memorie auditiv). b. teste multidimensionale - sunt probe complexe, urmresc evaluarea mai multor faete ale unui construct (de exemplu, Scalele de inteligen Wechsler msoar abilitile verbale, abilitile matematice, de calcul matematic, abilitile mnezice etc). Pg. 12

46. Proba Vocabular din Scala de inteligenta Stanford-Binet evalueaza capacitatea subiectului de utilizare si definire a cuvintelor. ANS: T PTS: 1

Exemple tipice de itemi din Scala de inteligen Stanford Binet: 1. Raionamentul verbal Vocabular: capacitatea de a defini cuvintele (exemple de itemi: 15. dolar; 17. papagal; 20. fals; 31. prompt; 32. incizie; 38. docil; 39. incandescent). Pg. 40 Scala de inteligen Stanford Binet Se adreseaz mai multor nivele de vrst si are ca obiective: msurarea inteligenei generale globale prin prezentarea unei largi varieti de sarcini de dificultate crescnd. Se adreseaz vrstelor cuprinse ntre 2 si 23 ani. Conine 15 subteste centrate pe 4 arii largi de activitate intelectual: 1.Raionamentul verbal, care include teste de vocabular (reamintirea unor cuvinte expresive si nelegerea verbal), nelegere (nelegerea verbal, dezvoltarea vocabularului, exprimarea verbal, cunostine sociale, informaii actuale), absurditi (percepa vizual, informaii factuale, discriminare, exprimare verbal, atenie, experien social) si relaii verbale (dezvoltarea vocabularului, formarea conceptului, discriminarea, raionamentul inductiv, exprimarea verbal, discriminarea detaliilor eseniale). Pg. 214

(Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz)

47. Testele Wechsler de inteligenta includ in structura lor o scala verbala si o scala nonverbala (de performanta). ANS: T PTS: 1

Probele incluse n testele Wechsler sunt destinate s msoare separat abilitile care compun inteligena, avnd n componena lor att o scal verbal, ct si o scal nonverbal (de performan). Rezultatele la test furnizeaz att o not global a nivelului de dezvoltare a inteligenei (un IQ global), ct si scoruri separate pentru probele verbale, respectiv pentru probele nonverbale (IQ al performanei). Pg. 28

Scalele construite de Wechsler sunt instrumente psihometrice complexe destinate s msoare serii de abiliti cognitive si s acopere o gam larg de manifestare a inteligenei. Probele testului sunt grupate n dou scale: o scal verbal si o scal nonverbal, de performan.

48. Dupa modul de aplicare, testele psihologice se impart in: teste individuale si teste colective. ANS: T PTS: 1

3. Dup modul de aplicare, respectiv, posibilitatea de a examina simultan mai muli subieci, deosebim ntre: a. teste individuale (se aplic unui singur individ); b. teste colective (se administreaz unui grup de indivizi). Pg. 19

49. Dupa R.B.Cattell, inteligenta cristalizata (dobandita) se dezvolta in ontogeneza, prin acumulare de informatii, prin exercitiu sistematic si experienta in raport cu stimulii din mediu. ANS: T PTS: 1

R. B. Cattell delimiteaz dou forme ale inteligenei: a). inteligena fluid si b). inteligena cristalizat b. inteligena cristalizat (dobndit) se dezvolt n ontogenez, prin acumularea de informaii, prin exerciiu sistematic si experien n raport cu stimulii din mediu. Inteligena cristalizat este produsul interaciunii dintre predispoziiile nnscute (activate si consolidate prin experien) si influenele sociale modelatoare. Inteligena cristalizat intervine n soluionarea problemelor algoritmice, n situaiile n care subiectul se confrunt cu sarcini care solicit un rspuns deja nvat, cunoscut (achiziiile realizate n timp, cunostinele si informaiile acumulate prin nvare, exerciiu si experien). Pg. 25

50. Cotarea rezultatelor la testele Wechsler de inteligenta furnizeaza trei tipuri de scoruri: un scor pentru competentele verbale, un scor pentru competentele nonverbale si un scor total (nota globala a inteligentei -I.Q global). ANS: T PTS: 1

Probele incluse n testele Wechsler sunt destinate s msoare separat abilitile care compun inteligena, avnd n componena lor att o scal verbal, ct si o scal nonverbal (de performan). Rezultatele la test furnizeaz att o not global a nivelului de dezvoltare a inteligenei (un IQ global), ct i scoruri separate pentru probele verbale, respectiv pentru probele nonverbale (IQ al performanei). Pg. 28 Scalele construite de Wechsler sunt instrumente psihometrice complexe destinate s msoare serii de abiliti cognitive si s acopere o gam larg de manifestare a inteligenei. Probele testului sunt grupate n dou scale: o scal verbal si o scal nonverbal, de performan. Cotarea rezultatelor la test ofer trei tipuri de scoruri: un scor pentru competenele verbale, un scor pentru competenele nonverbale si un scor total (nota global a inteligenei I.Q global). Itemii sunt aranjai n ordinea cresctoare a dificultii. Timpul necesar pentru rezolvarea testului se situeaz ntre 60 si 90 de minute. Pg. 41

51. Fidelitatea testului reprezinta proprietatea instrumentului de masura de a arata aceeasi valoare (sau rezultate relativ asemanatoare) la o noua administrare. ANS: T PTS: 1

Fidelitatea testului (Albu, 1998; Minulescu, 2003) reprezint proprietatea instrumentului de msur de a arta aceeai valoare (sau rezultate relativ asemntoare) la o nou aplicare. Metodele utilizate pentru determinarea fidelitii testelor sunt: 1. metoda test-retest; 2. metoda formelor paralele; 3. metoda analizei consistenei interne i 4. coeficieni de fidelitate inter-evaluatori. Pg. 14-15

52. Nivelul de anxietate al subiectului legat de situatia de testare nu influenteaza rezultatul la test. ANS: F PTS: 1

Factorii perturbatori care pot influena n sens negativ rezultatele la testare se clasific n dou categorii: a) factori externi (obiectivi): condiiile fizice n care are loc administrarea testului si b) factori interni (subiectivi): emotivitatea subiectului, nivelul ridicat de anxietate legat de situaia de testare, ncrederea redus n forele proprii, teama de esec, nevoia de a face impresie bun, tendina de a rspunde n sensul dezirabilitii sociale etc. Pg. 6

53. Coeficientii de fidelitate interevaluatori sunt necesari in determinarea fidelitatii testelor proiective si a testelor de creativitate, aratand gradul de corelatie dintre scorarile realizate in mod independent de mai multi evaluatori. ANS: T PTS: 1

Metodele utilizate pentru determinarea fidelitii testelor sunt: 1. metoda test-retest; 2. metoda formelor paralele; 3. metoda analizei consistenei interne si 4. coeficieni de fidelitate inter-evaluatori 4. Coeficienii de fidelitate interevaluatori sunt necesari n determinarea fidelitii testelor proiective si a testelor de creativitate si arat gradul de corelaie dintre scorrile realizate n mod independent de mai muli evaluatori. Pg. 15

54. Aptitudinile individuale sunt demonstrate prin rezultatele deosebite (performante peste medie) obtinute in activitate, sunt relativ stabile si permit predictia performantelor viitoare. ANS: T PTS: 1

Nivelul aptitudinilor individului reflect modul de dezvoltare, structurare, integrare si funcionare al tuturor proceselor si funciilor psihice. Aptitudinile de care dispune omul sunt demonstrate prin rezultatele deosebite obinute n activitate, sunt relativ stabile si permit predicia performanelor superioare viitoare (Neveanu, 1969). Pg. 16

55. Aptitudinile, desi isi au originea in procesele psihice, nu se identifica cu acestea si nu reprezinta doar simple insumari ale insusirilor proceselor psihice. ANS: T PTS: 1

Aptitudinile, desi si au originea n procesele psihice, nu se identific cu acestea si nu reprezint doar simple nsumri ale nsusirilor proceselor psihice. Aptitudinea reprezint sinteza caracteristicilor dominante ale proceselor psihice. Neveanu (1969, p.64) afirm c aptitudinile se bazeaz pe sisteme de operaii superior dezvoltate si eficiente. Dup Stan (2002, p.118), aptitudinile sunt caracteristici cognitive responsabile de achiziia si de tratarea informaiei. Pg. 16

56. Talentul desemneaza ansamblul calitatilor psihice, aptitudinilor (sistemelor operationale) si trasaturilor de personalitate care permit obtinerea unor performante superioare si a unor realizari originale in diferite domenii de activitate. ANS: T PTS: 1

Talentul desemneaz ansamblul calitilor psihice, aptitudinilor (sistemelor operaionale) si trsturilor de personalitate care permit obinerea unor performane superioare si a unor realizri originale n diferite domenii de activitate. Geniul, termen introdus de Francis Galton (1869), desemneaz persoane supradotate, cu abiliti intelectuale superioare. Pg. 18

57. Intre aptitudinile individuale si trasaturile caracteriale nu exista legaturi semnificative. ANS: F PTS: 1

Nucleul caracterului l constituie ansamblul atitudinilor subiectului fa de el nsusi, fa de munc si fa de ceilali. ntre aptitudini si caracter exist o strns interaciune, trsturile de caracter influennd (pozitiv sau negativ) dezvoltarea aptitudinilor si, n general, activarea resurselor personale. Pg.17

58. Originile teoriei genetice a aptitudinilor se afla in cercetarile lui F. Galton asupra ereditatii. ANS: T PTS: 1

1. Teoria biologizant absolutizeaz rolul ereditii, maximizeaz influena factorilor genetici n dezvoltarea aptitudinilor. Potrivit acestei teorii, aptitudinile sunt nnscute, sunt condiionate de potenialul ereditar. Originile acestei teorii sunt n cercetrile lui F. Galton asupra ereditii. n lucrarea Hereditary Genius (1869), Galton consider c aptitudinile sunt determinate genetic (geniul este nnscut), sunt transmise de la prini la urmasi si se manifest de la vrste foarte precoce. Pg. 19

59. Conduita inteligenta in demersul rezolutiv presupune capacitatea subiectului de a realiza conexiuni rapide intre informatii si de a descoperi solutii la situatiile problematice, chiar si in conditiile unui deficit informational. ANS: T PTS: 1

Conduita inteligent n demersul rezolutiv presupune capacitatea subiectului de a realiza conexiuni rapide ntre informaii si de a descoperi soluii la situaiile problematice chiar si n condiiile unui deficit informaional. Pg. 23

60. Inteligenta este definita si ca o functie generala a sistemului cognitiv in baza careia individul se adapteaza eficient la solicitarile mediului extern. ANS: T PTS: 1

Nivelul inteligenei subiectului determin modul general de abordare a situaiilor problematice si de rezolvare a acestora. Wechsler (1939) defineste inteligena ca fiind "capacitatea individului de a aciona eficient, de a gndi raional si de a se adapta la mediu". Inteligena este interpretat ca o funcie general a sistemului cognitiv, n baza creia individul se adaptez eficient la solicitrile mediului. Pg.23

61. Dupa R.B.Cattell, inteligenta fluida se bazeaza pe gandirea flexibila, intervine in situatiile noi in care subiectul trebuie sa solutioneze probleme inedite (pentru care nu si-a elaborat inca raspunsuri comportamentale). ANS: T PTS: 1

Scalele de inteligen Cattell Cattell, 1963, utilizeaz analiza factorial si identific un model cu 2 factori ai intelectului care se bazeaz pe inteligena fluid si pe cea cristalizat. Inteligena fluid este general si corespunde astfel multor domenii diferite si intervine n adaptarea la situaii noi. Ereditatea este un aspect important al inteligenei fluide. Inteligena cristalizat este mai specific, fiind legat de un domeniu specific precum educaia; depinde mai mult de mediu. Pg. 184 (Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz) R. B. Cattell delimiteaz dou forme ale inteligenei: a). inteligena fluid si b). inteligena cristalizat.

a. inteligena fluid (nnscut) se refer la capacitatea de adaptare rapid la stimulii din mediu. Adaptabilitatea la mediu este determinat de flexibilitatea structurilor neuronale si cognitive; la rndul ei, viteza de restructurare cognitiv este condiionat genetic de particulariti ale activitii nervoase superioare (raportul dintre excitaie si inhibiie). Inteligena fluid se bazeaz pe gndirea flexibil, intervine n situaiile noi, n care subiectul trebuie s soluioneze probleme inedite (pentru care nu si-a elaborat deja rspunsuri comportamentale). Pg.25

62. In psihodiagnoza moderna, inteligenta este conceptualizata ca un construct dinamic, rezultat al interactiunii complexe dintre factorii ereditari (potentialul genetic) si factorii de mediu (experienta subiectului acumulata prin invatare si exercitiu sistematic). ANS: T PTS: 1

1. Concepia teoretic care st la baza construciei testului. Construcia testelor de inteligen se bazeaz, n prezent, pe o serie de principii: a. Interpretarea inteligenei ca un construct dinamic, rezultat al interaciunii complexe dintre factorii ereditari (potenialul genetic) si factorii de mediu (influena factorilor sociali, experiena subiectului acumulat prin nvare, exerciiu etc.) Pg. 34

63. Primul test de inteligenta a fost construit de A.Binet si Th.Simon. ANS: T PTS: 1

Alfred Binet si Th. Simon au construit, n 1905, primul test de inteligen (Scala metric de inteligen Binet Simon), un instrument psihodiagnostic ale crui obiective vizau: msurarea si stabilirea nivelului de dezvoltare a inteligenei, n vederea seleciei copiilor cu intelect normal si a integrrii acestora n nvmntul de mas; identificarea copiilor cu deficiene mentale (retard mental) si orientarea lor ctre un nvmnt specializat. Pg. 27 1. Scala de inteligen Binet-Simon A. Binet si Th. Simon (1904) au construit primul test de inteligen (Scala Binet-Simon), un instrument psihodiagnostic al crui obiectiv l constituie evaluarea capacitilor cognitive ale copiilor si adolescenilor si determinarea nivelului de dezvoltare a inteligenei. Pg. 35

64. Proba memoria pentru obiecte a Scalei de inteligenta Stanford-Binet consta in fotografii cu obiecte obisnuite care li se arata subiectilor si li se cere apoi sa enumere obiectele in ordinea corecta a aparitiei din fotografii. ANS: T PTS: 1

2. Scala de inteligen Stanford-Binet Pg. 39 4. Memoria de scurt-durat Pg. 40 Memoria pentru obiecte: li se arat subiecilor fotografii cu obiecte obisnuite si li se cere apoi s enumere obiectele n ordinea corect a apariiei din fotografii. Pg. 41 4.Memoria de scurt durat, care include memorarea mrgelelor (memoria de scurt durat, percepia formelor, reprezentarea vizual, memoria vizual, discriminarea, agerimea pentru detalii), memoria pentru propoziii (memoria auditiv de scurt durat, nelegerea verbal, concentrarea, atenia), memoria pentru cifre (memoria auditiv), memoria obiectelor (nelegerea vizual, atenia, concentrarea, memoria vizual). Pg. 214 (Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz)

65. Validitatea testului relativa la criteriu se refera la relatia dintre scorul obtinut la test si un criteriu extern sau o performanta la un alt test. ANS: T PTS: 1

Validitatea testului (Albu, 1998; Minulescu, 2003) reprezint proprietatea testului de a msura exact ceea ce si propune s msoare. Procesul de validare determin corectitudinea interpretrilor scorurilor obinute prin testare. Tipuri de validitate: 1. Validitatea de construct (conceptual) - definirea si operaionalizarea corect a constructului pe care testul si propune s l evalueze. 2. Validitatea de coinut - n ce msur itemii cuprinsi n test sunt reprezentativi pentru constructul pe care testul intenioneaz s l msoare. 3. Validitatea relativ la criteriu - relaia dintre scorul obinut la un test si un anumit criteriu sau o performan extern. Pg. 15 Standardele APA (1985) apreciaz c nu se poate vorbi despre tipuri diferite de validitate, cele recunoscute pn acum sunt doar simple etichete atribuite unor categorii de strategii de validare care nu sunt disjuncte. De exemplu, validarea relativ la criteriu poate fi efectuat att n cazul testelor care msoar un construct, ct si n cel al testelor utilizate n predicie (Guion, 1986). n primul caz, criteriul este un construct ales datorit legturilor pe care se presupune c le are (sau c nu le are) cu constructul msurat de test. n cel de-al doilea caz, criteriul este o msur a performanei sau a comportamentului n munc. Pg. 107 (Manual) Validitatea testului relativ la criteriu Definiie: Validarea relativ la criteriu se refer la gradul n care deduciile fcute pornind de la scorurile testului concord cu cele bazate pe scorurile unei alte msurri, numit criteriu. Pg. 117 (Manual)

66. Primul test de evaluare a inteligentei a fost construit de D.Wechsler. ANS: F PTS: 1

Alfred Binet si Th. Simon au construit, n 1905, primul test de inteligen (Scala metric de inteligen Binet Simon), un instrument psihodiagnostic ale crui obiective vizau: msurarea si stabilirea nivelului de dezvoltare a inteligenei, n vederea seleciei copiilor cu intelect normal si a integrrii acestora n nvmntul de mas; identificarea copiilor cu deficiene mentale (retard mental) si orientarea lor ctre un nvmnt specializat. Pg. 27 Binet si Simon ncep nc din 1900 primele interviuri sistematice pentru msurarea inteligenei. Pg. 42 (Manual) 1905. Binet deschide un laborator ntr-o scoal primar din Paris si, mpreun cu Simon, dezvolt si prezint o scal de diagnostic a nivelului intelectual pentru copii normali si anormali tip screening. Pg. 42 (Manual) Scalele Wechsler de inteligen David Wechsler - nscut n 1896, originar din Romnia, doctor n filosofie al Universitii Columbia (1925); Director al Spitalului Psihiatric Bellevue din New York (1932) - a publicat, n 1939, prima scal de inteligen pentru evaluarea adulilor, Wechsler Bellevue Intelligence Scale n 1955 apare Scala Wechsler de inteligen pentru aduli WAIS (Wechsler Adult Intelligence Scale), unul dintre cele mai cunoscute si utilizate teste de msurare a inteligenei. Scalele construite de Wechsler sunt instrumente psihometrice complexe destinate s msoare serii de abiliti cognitive si s acopere o gam larg de manifestare a inteligenei. ntr-o perioad n care testele de msurare a inteligenei se utilizau n special n evaluarea copiilor si adolescenilor, Wechsler si-a propus s construiasc un test pentru msurarea nivelului de dezvoltare a inteligenei la aduli, care s permit att evaluarea capacitilor intelectuale ct si identificarea tulburrilor si deficienelor mentale. Pg. 41 Scala de Inteligen pentru Aduli Wechsler Revizuit extinde linia de dezvoltare a testelor de inteligen care a nceput odat cu publicarea primei forme a Scalei de Inteligen Wechsler n 1939 si a continuat de-a lungul secolului XX (prima form revizuit, WAIS, va apare n 1955). Este un instrument complex psihometric, n msura n care cuprinde seturi de sarcini si probleme standardizate pentru evaluarea

potenialului persoanei de a realiza un comportament rezolutiv, cu scop si eficient. n practic, sunt destinate msurrii unor abiliti mentale majore; desi scalele evalueaz abilitile cognitive ale persoanei si pot fi utilizate pentru a evalua competene de tip educaional, vocaionale etc., inteniile autorului depsesc aceast sfer a msurtorii n psihologie. Pg. 165 (Manual)

67. Testele de memorie asociativa includ perechi de cuvinte pe care examinatorul le citeste subiectului, sarcina subiectului fiind aceea de a-si reaminti cel de-al doilea termen al perechii de cuvinte, in conditiile in care doar primul termen este reluat de catre examinator. ANS: T PTS: 1

Testele de memorie asociativ includ perechi de cuvinte pe care examinatorul le citeste subiectului; sarcina subiectului este de a-si reaminti cel de-al doilea termen al perechii de cuvinte n condiiile n care doar primul termen este reluat de ctre examinator. Pg. 49

68. Testul analitic de inteligenta (TAI) furnizeaza informatii exclusiv despre nivelul inteligentei generale. ANS: F PTS: 1

3. Testul analitic de inteligen (TAI) Testul analitic de inteligen (TAI) a fost elaborat de psihologul elveian R. Meili si adaptat la populaia romneasc de G. Bontil. Testul include sase probe si anume subtestele imagini, analogii, lacune, cifre, fraze si desene, fiecare determinnd un anumit aspect al inteligenei. Cu ajutorul testului, obinem informaii att despre nivelul inteligenei generale, ct si despre forma inteligenei subiectului (analitic, inventiv, concret sau abstract). Pg. 47

69. Raspunsurile la Testul de gandire divergenta Guilford se evalueaza exclusiv dupa doua criterii: fluiditate si originalitate. ANS: F PTS: 1

Testul de gndire divergent Guilford evalueaz abilitile creative dup patru criterii: fluiditate, flexibilitate, originalitate si elaborare. Testul const ntr-un set de probe variate (teste de ntrebuinri neobisnuite ale obiectelor, teste de consecine, teste de producere de uniti figurale etc.), care se administreaz cu limit de timp. Subiecilor li se atrage atenia c timpul de lucru pentru fiecare prob este foarte scurt si sunt ncurajai s dea ct mai multe rspunsuri, orict de absurde sau neobisnuite li s-ar prea. Pg. 54

70. Subtestul Desene al Testului analitic de inteligenta (TAI) consta in trei serii de elemente grafice cu ajutorul carora subiectul trebuie sa realizeze cat mai multe desene intr-un timp limitat. ANS: T PTS: 1

SubtesteleFrazesi Desene evalueaz flexibilitatea, fluiditatea si originalitatea rspunsurilor subiecilor si contribuie la determinarea formei inventive a inteligenei. Subtestul Fraze conine trei serii de cuvinte; fiecare serie include trei cuvinte; sarcina subiecilor este de a construi, ntr-un timp limitat, ct mai multe fraze, care s includ cuvintele prezentate ca stimuli. Subtestul Desene const n trei serii de elemente cu ajutorul crora subiecii trebuie s realizeze ct mai multe desene. I se cere subiectului s realizeze ct mai multe combinaii cu figurile date. Pg. 48

71. Potrivit teoriei genetice, aptitudinile sunt conditionate de zestrea ereditara, sunt transmise de la parinti la urmasi si se manifesta de la varste precoce. ANS: T PTS: 1

1. Teoria biologizant absolutizeaz rolul ereditii, maximizeaz influena factorilor genetici n dezvoltarea aptitudinilor. Potrivit acestei teorii, aptitudinile sunt nnscute, sunt condiionate de potenialul ereditar. Originile acestei teorii sunt n cercetrile lui F. Galton asupra ereditii. n lucrarea Hereditary Genius (1869), Galton consider c aptitudinile sunt determinate genetic (geniul este nnscut), sunt transmise de la prini la urmasi si se manifest de la vrste foarte precoce. Pg. 19

72. Subtestul Fraze al Testului analitic de inteligenta (TAI) consta in trei serii de cuvinte. Sarcina subiectilor este de a construi, intr-un timp limitat, cat mai multe fraze care sa includa cuvintele prezentate ca stimuli. ANS: T PTS: 1

SubtesteleFrazesi Desene evalueaz flexibilitatea, fluiditatea si originalitatea rspunsurilor subiecilor si contribuie la determinarea formei inventive a inteligenei. Subtestul Fraze conine trei serii de cuvinte; fiecare serie include trei cuvinte; sarcina subiecilor este de a construi, ntr-un timp limitat, ct mai multe fraze, care s includ cuvintele prezentate ca stimuli. Subtestul Desene const n trei serii de elemente cu ajutorul crora subiecii trebuie s realizeze ct mai multe desene. I se cere subiectului s realizeze ct mai multe combinaii cu figurile date. Pg. 48

73. Testele de achizitie urmaresc evaluarea cunostintelor si abilitatilor dobandite prin exercitiu, scolarizare sau experienta profesionala. ANS: T PTS: 1

1. n funcie de coninutul msurat, s-a impus clasificarea testelor n trei mari categorii Pg. 11 c. testele de achiziie (teste educaionale, teste ocupaionale) urmresc evaluarea cunostinelor si abilitilor dobndite prin exerciiu, scolarizare, experien profesional. Pg. 12

74. Performantele la testul psihologic reflecta intotdeauna, cu acuratete, performantele reale ale individului. ANS: F PTS: 1

Performanele la test nu reflect ntotdeauna performanele reale ale individului. Rezultatele testelor sunt influenate att de obiectivele testului (ce si propune testul s msoare), ct si de o serie de factori, interni si externi, care pot exercita o influen perturbatoare asupra scorului final la test. Pg.6

75. Subtestul Informatii al Scalei Wechsler de inteligenta pentru adulti -revizuita (WAIS-R) consta in 29 de intrebari referitoare la cunostinte si informatii care reflecta nivelul culturii generale al subiectului. ANS: T PTS: 1

Scala Wechsler de inteligen pentru aduli revizuit (WAIS R, Wechsler Adult Intelligence Scale) a fost publicat n 1981. W.A.I.S. R cuprinde 11 subteste, grupate n dou scale, o scal verbal si o scal de performan. Pg. 42 1. Informaii (V) subtestul conine 29 de ntrebri referitoare la cunostine si informaii care reflect nivelul culturii generale. Gradul de dificultate al itemilor creste progresiv. Modalitatea de cotare: pentru fiecare rspuns corect se acord un punct. Punctajul maxim = 29. Exemple de itemi: 1. Care sunt culorile drapelului romnesc? 19. Pe ce continent se afl desertul Sahara? 20. Ce nume este asociat de obicei cu teoria relativitii? 24. Numeste trei tipuri de vase sanguine din corpul uman. Pg. 43

76. Subtestul Completarea imaginii al Scalei Wechsler de inteligenta consta in 20 de planse (imagini) din care lipseste o anumita parte, sarcina subiectului fiind aceea de a identifica partea care lipseste.

ANS: T

PTS: 1

Scala Wechsler de inteligen pentru aduli revizuit (WAIS R, Wechsler Adult Intelligence Scale) a fost publicat n 1981. W.A.I.S. R cuprinde 11 subteste, grupate n dou scale, o scal verbal si o scal de performan. Pg. 42 2. Completarea imaginii (P). Proba const n 20 de planse ce includ imagini din care lipseste o anumit parte. I se cere subiectului s numeasc si s indice partea care lipseste. Examinatorul expune fiecare plans timp de 20 de secunde. Rspunsurile la ntrebrile acestui subtest sunt, de asemenea, cotate n termeni de corect (1 punct) sau incorect ( 0 puncte). Total puncte posibil = 20 puncte. Subtestul evalueaz capacitile perceptive ale persoanei, abilitatea de structurare perceptiv n uniti informaionale complete. Pg. 43

77. Testele psihologice unidimensionale sunt probe unidirectionate, centrate pe investigarea unei singure dimensiuni sau a unui singur factor psihic (de exemplu, testele de memorie auditiva). ANS: T PTS: 1

2. n funcie de numrul de componente ale testului (numrul de dimensiuni cuprinse n evaluarea psihodiagnostic), distingem ntre: a. teste unidimensionale - sunt probe simple, unidirecionate, centrate pe investigarea unei singure abiliti sau a unui singur factor (de exemplu, testele de memorie auditiv). Pg. 12

78. Utilizand analiza factoriala, L.L. Thurstone a identificat un numar de 21 abilitati mentale (21 factori primari). ANS: F PTS: 1

L.L. Thurstone (1930) consider c inteligena implic un set de abiliti mintale generale si descrie, pe baza rezultatelor obinute prin utilizarea analizei factoriale, sapte factori primari: comprehensiune verbal (V); fluena verbal (W); aptitudinea numeric (N); aptitudinea spaial (S); abiliti mnezice, memorie (M); rapiditate perceptual (P); raionament - inductiv (I) si deductiv (D). n 1938, L.L. Thurstone public bateria de teste Primary Mintal Abilities (PMA) Abiliti mentale primare. Pg. 29

79. Conform standardelor internationale si reglementarilor APA (The American Psychological Association), testele de nivel C pot fi administrate si interpretate, cu ajutorul manualului testului, de catre orice persoana, indiferent de calificarea ei profesionala. ANS: F PTS: 1

Conform standardelor internaionale si reglementrilor A.P.A. (The American Psychological Association), testele psihologice se clasific, n funcie de nivelul de calificare si compenten necesar pentru administrarea lor, n trei categorii: a). Testele de nivel A; b) testele de nivel B; b) testele de nivel C (Mitrofan, 2005). a). Testele de nivel A pot fi administrate, scorate si interpretate, cu ajutorul manualului, de ctre orice persoan, indiferent de calificarea ei profesional; se utilizeaz n mediul educaional sau n mediul organizaional (de exemplu, testele de cunostine, testele de achiziie). b) Testele de nivel B pot fi utilizate de persoanele care au absolvit studii universitare de specialitate (psihologie, asisten social, psiho-sociologie). n categoria testelor de nivel B intr instrumente psihodiagnostice cum ar fi testeler de aptitudini ( de exemplu, Matricile Progresive Raven; BTPAC (Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive); CAS (Cognitrom Assessment System) si tehnicile proiective simple, care nu necesit un training specializat ( Testul Arborelui, Desenul Persoanei, Desenul Familiei).

c). Testele de nivel C pot fi utilizate doar de persoane calificate pentru azul respectivelor teste; necesit un set de abiliti si competene certificate prin atestate, obinute n urma participrii la traininguri specializate (sub supervizarea unui psiholog calificat) . De asemenea, dreptul de utilizare l au si specialistii care dein titlul de doctor n psihologie. Pg. 13

80. In evaluarea aptitudinilor, pe langa administrarea testelor de aptitudini, o metoda complementara o constituie analiza produselor activitatii. ANS: T PTS: 1

ntruct prezena aptitudinilor este evideniat si demonstrat n cadrul activitii umane, analiza produselor activitii constituie o surs valoroas de informaii, care ne permite s apreciem tipul si nivelul aptitudinilor individuale. Pe lng administrarea testelor de aptitudini, metode de evaluare eficiente sunt interviul, observaia si metoda analizei produselor activitii. Pg. 19

81. Modelul ecologic al inteligentei subliniaza necesitatea utilizarii metodei observatiei in studiul comportamentului inteligent, observarea sistematica a modului in care subiectii rezolva problemele cu care se confrunta in activitatea lor. ANS: T PTS: 1

4. Modelul ecologic (Liker, 1986; Berry, 1988) porneste de la premisa c analiza performanelor la testele de inteligen ofer o imagine srac si limitat asupra capacitilor intelectuale reale ale indivizilor, n sensul c rezultatele obinute de indivizi, la diferite teste standardizate de apreciere a inteligenei, nu reflect cu acuratee nivelul dezvoltrii lor intelectuale. O msur mult mai obiectiv si adecvat de determinare a inteligenei o constituie studierea performanelor indivizilor n mediul n care si desfsoar acestia activitatea, n condiiile naturale de lucru. Modelul subliniaz importana utilizrii metodei observaiei n studiul comportamentului inteligent, mai exact observarea sistematic a modului n care subiecii rezolv problemele cotidiene, problemele cu care se confrunt n activitatea lor profesional. Pg. 33-34

82. Creativitatea este inclusa, alaturi de inteligenta, in categoria aptitudinilor generale care asigura succesul in activitate, fiind asociata cu niveluri ridicate ale performantei profesionale in orice domeniu. ANS: T PTS: 1

n psihologia stiinific contemporan, creativitatea este inclus, alturi de inteligen, n categoria aptitudinilor generale care asigur succesul n activitate, fiind asociat cu niveluri ridicate ale performanei profesionale n orice domeniu. Creativitatea reprezint nivelul integrativ superior al personalitii, rezultatul interaciunii sinergice a proceselor psihice cognitive, afective, motivaionale, volitive etc. Pg. 50

83. Conform standardelor internationale si reglementarilor APA (The American Psychological Association), Testul Matricele Progresive Raven intra in categoria testelor de nivel C. ANS: F PTS: 1

Conform standardelor internaionale si reglementrilor A.P.A. (The American Psychological Association), testele psihologice se clasific, n funcie de nivelul de calificare si compenten necesar pentru administrarea lor, n trei categorii: a). Testele de nivel A; b) testele de nivel B; b) testele de nivel C (Mitrofan, 2005).

a). Testele de nivel A pot fi administrate, scorate si interpretate, cu ajutorul manualului, de ctre orice persoan, indiferent de calificarea ei profesional; se utilizeaz n mediul educaional sau n mediul organizaional (de exemplu, testele de cunostine, testele de achiziie). b) Testele de nivel B pot fi utilizate de persoanele care au absolvit studii universitare de specialitate (psihologie, asisten social, psiho-sociologie). n categoria testelor de nivel B intr instrumente psihodiagnostice cum ar fi testeler de aptitudini ( de exemplu, Matricile Progresive Raven; BTPAC (Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive); CAS (Cognitrom Assessment System) si tehnicile proiective simple, care nu necesit un training specializat ( Testul Arborelui, Desenul Persoanei, Desenul Familiei). c). Testele de nivel C pot fi utilizate doar de persoane calificate pentru azul respectivelor teste; necesit un set de abiliti si competene certificate prin atestate, obinute n urma participrii la traininguri specializate (sub supervizarea unui psiholog calificat) . De asemenea, dreptul de utilizare l au si specialistii care dein titlul de doctor n psihologie. Pg. 13

84. Testul de gandire divergenta Guilford este un instrument utilizat pentru determinarea nivelului inteligentei generale. ANS: F PTS: 1

n 1967, J.P. Guilford a elaborat modelul tridimensional al intelectului si a identificat 120 de factori, pe care i-a grupat n trei categorii: coninuturi, operaii, produse. n construcia modelului si n identificarea dimensiunilor activitii intelectuale, Guilford a utilizat metoda analizei factoriale. Modelul structural propus descrie modul de organizare si de funcionare a aptitudinilor mentale prin existena mai multor factori, a cror combinaie explic diversitatea proceselor intelectuale. Factorii pot fi clasificai n trei categorii distincte: 1. coninutul activitii intelectuale (informaiile cu care opereaz intelectul figural, simbolic, semantic si comportamental); 2. operiile utilizate n procesarea informaiilor (evaluare, gndire convergent, gndire divergent, memorie, cunoastere); 3. produsele activitii intelectuale (uniti, clase, relaii, sisteme, transformri, implicaii). Cercetrile lui J.P. Guilford au orientat interesul teoreticienilor n direcia investigrii gndirii divergente, asociate cu creativitatea. Pg. 30 2. Testul de gndire divergent Guilford J.P.Guilford (1967) a elaborat modelul tridimensional al intelectului si a identificat (utiliznd metoda analizei factoriale) 120 de factori, pe care i-a grupat n trei categorii: coninuturi, operaii si produse ale activitii intelectuale. Operaiile utilizate n procesarea cognitiv a informaiilor sunt: evaluare, gndire convergent, gndire divergent, memorie si cogniie. Guilford consider c la baza creativitii se afl gndirea divergent, orientat n mai multe direcii, care permite individului s exploreze mai multe alternative de soluionarea a problemelor. Pg. 53-54 De exemplu, Guilford, n teoria tridimensional a intelectului se refer la constructul gndire divergent reprezentnd creativitatea si diferitele comportamente asociate abilitilor din care este format aceasta, difereniate pe uniti, clase, relaii. Pg. 77(Manual)

85. Modelul psihometric al inteligentei este orientat in directia construirii de teste, vizand atat studiul proceselor intelectuale, cat si crearea unor instrumente eficiente de evaluare a capacitatilor cognitive. ANS: T PTS: 1

1. Modelul psihometric - A. Binet, Th. Simon (1905); W. Stern (1912); D.Weschler (1939); L. Terman (1908) si R. Zazzo (1966). Asa cum sugereaz chiar denumirea modelului, abordarea psihometric urmreste msurarea proceselor psihice cognitive superioare si cuantificarea nivelului inteligenei (exprimarea numeric a acestuia), sub forma coeficientului de inteligen (I.Q). Modelul psihometric este orientat n direcia construirii de teste, viznd att studiul proceselor intelectuale ct si crearea unor instrumente eficiente de evaluare a capacitilor cognitive. Pg. 27

86. Scala de inteligenta Binet-Simon contine 30 de itemi si se administreaza copiilor si adolescentilor, cu varste cuprinse intre 3 si 15 ani. ANS: T PTS: 1

Alfred Binet si Th. Simon au construit, n 1905, primul test de inteligen (Scala metric de inteligen Binet Simon), un instrument psihodiagnostic ale crui obiective vizau: msurarea si stabilirea nivelului de dezvoltare a inteligenei, n vederea seleciei copiilor cu intelect normal si a integrrii acestora n nvmntul de mas; identificarea copiilor cu deficiene mentale (retard mental) si orientarea lor ctre un nvmnt specializat. Testul conine 30 de itemi, se administreaz copiilor si adolescenilor, cu vrste ntre 3 si 15 ani. n elaborarea testului s-a inut cont de factorul vrst, probele fiind astfel construite nct gradul de dificultate al itemilor creste progresiv, n funcie de dezvoltarea intelectual a copiilor. Pg. 27

87. Printre abilitatile mentale primare descrise de L.L.Thurstone se numara abilitatea de rationament inductiv si deductiv. ANS: T PTS: 1

L.L. Thurstone (1930) consider c inteligena implic un set de abiliti mintale generale si descrie, pe baza rezultatelor obinute prin utilizarea analizei factoriale, sapte factori primari: comprehensiune verbal (V); fluena verbal (W); aptitudinea numeric (N); aptitudinea spaial (S); abiliti mnezice, memorie (M); rapiditate perceptual (P); raionament - inductiv (I) si deductiv (D). Pg. 29

88. Testul de gandire creativa Torrance include doua baterii de teste verbale si doua baterii de teste figurative. ANS: T PTS: 1

1. Testul Torrance de gndire creativ (TTCT) Testul de gndire creativ Torrance (1966) evalueaz capacitile creative la copii si adolesceni. O descriere succint a probelor testului este realizat de Minulescu (2003, p.236). Testul include dou baterii de teste verbale (formele A si B; fiecare form include sapte subteste) si dou baterii de teste figurative (formele A si B; fiecare form conine trei subteste). Pg. 53

89. Matricele Progresive Raven consta din desene abstracte din care lipseste o parte. Sarcina subiectilor este de a descoperi figura potrivita pentru completarea desenului, alegand una din variantele de raspuns prezentate sub fiecare imagine. ANS: T PTS: 1

3. Matricele Progresive Avansate (APM), seriile I si II, 48 de itemi, publicat n 1941; a fost conceput pentru evaluarea unui nivel ridicat al abilitilor intelectuale, pentru studeni si persoane cu studii superioare. Testul cuprinde 60 de itemi, grupai n cinci serii, numerotate de la A la E; fiecare serie conine un numr de 12 itemi, al cror grad de dificultate creste progresiv (primul item al fiecrei serii este usor de rezolvat iar ultimii itemi au un nivel ridicat de dificultate). Ordinea de prezentare a itemilor ofer posibilitatea unui antrenament mental n modul de a rezolva problemele: subiectul si exerseaz tehnica de rezolvare n cursul parcurgerii probelor. Fiecare item const dintr-un desen abstract (matrice), din care lipseste o parte (un element). Sarcina subiecilor este de a descoperi figura potrivit pentru completarea desenului, alegnd una dintre variantele de rspuns prezentate sub fiecare imagine. Pg. 46

90. E. A. Fleishman clasifica aptitudinile umane in cinci mari categorii, printre care se numara si aptitudinile sociale. ANS: T PTS: 1

Cea mai utilizat taxonomie a aptitudinilor este cea realizat de E.A.Fleishman, potrivit creia aptitudinile umane sunt clasificate n cinci categorii: aptitudini cognitive, aptitudini psihomotorii, aptitudini fizice, aptitudini senzoriale/perceptuale si aptitudini sociale/ interpersonale. (Sinteza noua) Pg.5

91. Dupa E. A. Fleishman, orientarea spatiala face parte din categoria aptitudinilor cognitive. ANS: T PTS: 1

Cea mai intens utilizat si, totodat, cea mai comprehensiv taxonomie a aptitudinilor este cea realizat de E. A. Fleishman, (1975,1982), potrivit creia aptitudinile umane sunt clasificate n cinci mari categorii: aptitudini cognitive, aptitudini psihomotorii, aptitudini fizice, aptitudini senzoriale/ perceptuale si aptitudini sociale / interpersonale. 8. Principalele tipuri de teste utilizate pentru evaluarea aptitudinilor sunt: testele de aptitudini cognitive (intelectuale), testele de aptitudini verbale, testele de aptitudini numerice (matematice), testele de aptitudini mnezice, testele de atentie, testele de aptitudini senzoriale, perceptive si spatiale si testele de aptitudini psihomotorii (Sinteza) Pg.6 Obiectivele generale ale utilizrii testelor de inteligent vizeaz evaluarea capacittilor cognitive si a nivelului inteligentei generale, precum si cunoasterea formelor specializate de inteligent. O evaluare complet a capacittilor intelectuale presupune utilizarea unor teste care s includ sarcini ct mai variate. Testele de evaluare a inteligentei contin serii de probe complexe pentru solutionarea crora subiectul se foloseste de strategiile sale cognitive, de rationament, mnezice etc. Bateriile moderne de teste de aptitudini cognitive sunt centrate pe evaluarea mai multor tipuri de abilitti cum ar fi: abilitatea general de nvtare, abilittile verbale, abilittile numerice, abilittile spatiale etc. (Sinteza) Pg.10

92. Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitve (BTPAC) evalueaza opt tipuri de aptitudini cognitive. ANS: T PTS: 1

5. Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC) face parte din generatia nou de teste psihologice de aptitudini cognitive si are la baz rezultatele celor mai actuale cercetri din domeniul psihologiei, n special din domeniul psihologiei cognitive. BTPAC include un numr de 23 de teste si msoar opt tipuri de aptitudini cognitive: abilitatea general de nvtare, aptitudinea verbal, aptitudinea numeric, aptitudinea spatial, aptitudinea de perceptie a formei, abilitti functionresti, rapiditatea n reactii si capacitatea decizional. (Sinteza) Pg.11

MULTIPLE CHOICE 1. Conceptul de coeficient de inteligenta a fost introdus de: a. A.Binet b. W.Stern c. J.Piaget ANS: B PTS: 1

Desi Binet nu a fost de acord cu cuantificarea inteligenei, respectiv exprimarea nivelului intelectual printrun numr, continuatorii ideilor sale au introdus astfel de msurtori precise: W. Stern (1912) a introdus conceptul de coeficient de inteligen (raportul dintre vrsta mental si vrsta cronologic) Pg. 39 1912. W. Stern inventeaz ideea de quotient intelectual, apelnd la evaluarea nivelului actual de inteligen prin distana dintre vrsta real sivrsta mental, evaluare considerat de autor predictiv pentru performanele ulterioare ale subiectului testat. Pg. 43 (Manual)

2. In functie de continutul masurat sau obiectivul testului, testele psihologice se impart in: 1) teste de aptitudini, teste de personalitate si teste de achizitie 2) teste verbale si teste nonverbale 3) teste analitice si teste sintetice a. 1+2+3 b. 1 c. 1+2 ANS: B PTS: 1

Asa cum subliniaz Stan (2002), specialistul care se intereseaz de un test n scopul de a-l utiliza n activitatea sa, doreste n primul rnd s cunoasc obiectivele testului, ce variabile sunt msurate, ce caracteristic examineaz, de fapt, respectivul procedeu de investigaie psihodiagnostic. 1. n funcie de coninutul msurat, s-a impus clasificarea testelor n trei mari categorii: a. teste de aptitudini - n aceast categorie intr testele de aptitudini speciale, testele de aptitudini generale, testele de randament; b. teste de personalitate - instrumentele psihodiagnostice utilizate pentru evaluarea structurii personalitii, pentru identificarea trsturilor de personalitate si stabilirea profilului psihologic de exemplu: C.P.I (Chestionarul de Personalitate California), 16 P.F.Q. (Chestionarul 16 Factori primari), E.P.Q. (Chestionarul de Personalitate Eysenck), M.M.P.I ( Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota) c. testele de achiziie (teste educaionale, teste ocupaionale) urmresc evaluarea cunostinelor si abilitilor dobndite prin exerciiu, scolarizare, experien profesional. Pg. 11-12

3. Raportate la sistemul de personalitate, aptitudinile reprezinta: a. latura dinamico-energetica b. latura instrumental -operationala c. latura relational-valorica ANS: B PTS: 1

Aptitudinile n sistemul de personalitate. n literatura de specialitate (Neveanu, 1969; Golu, 2005; Zlate, 2000), reprezentarea schematic a faetelor personalitii include trei laturi ale sistemului de personalitate: 1. temperamentul - definit ca latura dinamico-energetic a personalitii;

2. caracterul - conceptualizat ca latura relaional-valoric a personalitii; se formeaz prin asimilarea modelelor valorice promovate n mediul social si n contextul interaciunilor sociale; 3. aptitudinile desemneaz latura instrumental-operaional a personalitii. Pg. 17

4. Conceptul de varsta mentala a fost introdus de: a. b. c. d. D. Wechsler A.Binet L.Terman J.P.Guilford PTS: 1

ANS: B

Scala Binet Simon a fost revizuit periodic, att de ctre Binet, ct si de ctre continuatorii si. n 1908, A.Binet a introdus conceptul de vrst mental si a realizat prima revizie a testului, introducnd probe suplimentare (adecvate vrstei subiecilor), pentru testarea unui set mai amplu de abiliti mentale. O nou revizie a scalei este realizat n anul 1911, elementul de noutate constituindu-l introducerea unei scale pentru testarea persoanelor adulte. Pg. 38-39

5. Care dintre urmatoarele teste psihologice evalueaza nivelul abilitatilor creative? 1). Matricele Progresive Raven 2). Testul Rey Figura Complexa 3). Testul de gandire creativa Torrance 4). Testul de gandire divergenta Guilford a. b. c. d. 1+2 2 3+4 1 PTS: 1

ANS: C

1. Testul Torrance de gndire creativ (TTCT) Testul de gndire creativ Torrance (1966) evalueaz capacitile creative la copii si adolesceni. O descriere succint a probelor testului este realizat de Minulescu (2003, p.236). Testul include dou baterii de teste verbale (formele A si B; fiecare form include sapte subteste) si dou baterii de teste figurative (formele A si B; fiecare form conine trei subteste). Pg. 53 2. Testul de gndire divergent Guilford J.P.Guilford (1967) a elaborat modelul tridimensional al intelectului si a identificat (utiliznd metoda analizei factoriale) 120 de factori, pe care i-a grupat n trei categorii: coninuturi, operaii si produse ale activitii intelectuale. Operaiile utilizate n procesarea cognitiv a informaiilor sunt: evaluare, gndire convergent, gndire divergent, memorie si cogniie. Guilford consider c la baza creativitii se afl gndirea divergent, orientat n mai multe direcii, care permite individului s exploreze mai multe alternative de soluionarea a problemelor. Pg. 53-54

6. In evaluarea psihologica, un demers psihodiagnostic complex presupune utilizarea: 1). testelor psihologice 2). metodei observatiei 3). interviului a. 1

b. 1+2 c. 1+2+3 ANS: C PTS: 1

Tema I. TESTAREA PSIHOLOGIC. FUNCIILE TESTRII PSIHOLOGICE n sens restrns, prin testare psihologic se nelege administrarea de teste n scopul evalurii si diagnozei psihice a individului. n sens larg, testarea psihologic desemneaz un demers psihodiagnostic complex, care se bazeaz pe un ansamblu de strategii si tehnici (testul psihologic, observaia, interviul, analiza produselor activitii) utilizate pentru cunoaterea si evaluarea condiiei psihologice a individului. Pg. 3

7. Factorii subiectivi care pot influenta negativ rezultatele la un test psihologic sunt: 1). emotivitatea 2). teama de esec 3). nivelul ridicat de anxietate 4). conditiile fizice in care se desfasoara testarea a. b. c. d. 1 1+2+3 2+3 4 PTS: 1

ANS: B

Factorii perturbatori care pot influena n sens negativ rezultatele la testare se clasific n dou categorii: a) factori externi (obiectivi): condiiile fizice n care are loc administrarea testului si b) factori interni (subiectivi): emotivitatea subiectului, nivelul ridicat de anxietate legat de situaia de testare, ncrederea redus n forele proprii, teama de esec, nevoia de a face impresie bun, tendina de a rspunde n sensul dezirabilitii sociale, etc. Pg. 6

8. In studiile sale asupra aptitudinilor F. Galton a utilizat: 1). analiza factoriala 2). metoda genealogiilor 3). studiul gemenilor univitelini si bivitelini a. b. c. d. 1 2 1+3 3 PTS: 1

ANS: B

n susinerea afirmaiilor sale, Galton a adus drept argumente, exemple de familii din care, n generaii succesive, s-au remarcat reprezentani cu aptitudini deosebite n domenii diferite. Galton a utilizat metoda genealogiilor (studiul arborelui genealogic), a realizat o analiz longitudinal a unor familii celebre (muzicieni, matematicieni, naturalisti, scriitori etc) si a demonstrat existena unui numr mare al descendenilor care prezentau aptitudini n domeniul cercetat, precum si precocitatea manifestrilor aptitudinale. Pg. 19

9. R.B.Cattell descrie doua forme ale inteligentei:

a. b. c. d.

inteligenta abstracta si inteligenta practica inteligenta fluida si inteligenta cristalizata inteligenta verbala si inteligenta matematica inteligenta verbala si inteligenta sociala PTS: 1

ANS: B

Scalele de inteligen Cattell Cattell, 1963, utilizeaz analiza factorial si identific un model cu 2 factori ai intelectului care se bazeaz pe inteligena fluid si pe cea cristalizat. Inteligena fluid este general si corespunde astfel multor domenii diferite si intervine n adaptarea la situaii noi. Ereditatea este un aspect important al inteligenei fluide. Inteligena cristalizat este mai specific, fiind legat de un domeniu specific precum educaia; depinde mai mult de mediu. Pg. 184 (Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz)

10. Timpul necesar pentru rezolvarea Matricelor Progresive Standard (Raven) se situeaza intre: a. 15-20 minute b. 30-45 minute c. 60-90 minute ANS: B PTS: 1

Testul Raven se utilizeaz n selecie si orientare profesional; n evaluare, selecie, recrutare de personal (n mediile organizaionale); n evalurile clinice; pentru examinarea persoanelor normale; pentru depistarea persoanelor cu deficiene mentale si diferenierea lor de persoanele cu intelect normal. Timpul mediu de lucru este de 45 de minute. Testul se poate administra cu limit de timp, caz n care rezolvarea probelor necesit cel puin 30 de minute pentru subiectul cu capacitate intelectual superioar. Dac se administreaz cu limit de timp, testul ajut la surprinderea diferenelor interindividuale si permite evaluarea vitezei de execuie a probelor, aspecte importante mai ales din perspectiva seleciei si orientrii profesionale. Pg. 45

11. Care dintre urmatoarele teste psihologice evalueaza memoria vizuala? a. Matricele Progresive Raven b. Testul Rey Figura Complexa c. Testul de gandire divergenta Guilford ANS: B PTS: 1

TESTE DE MEMORIE Testele de memorie vizual const n stimuli vizuali (imagini, desene, figuri geometrice etc) pe care evaluatorul i prezint ntr-o anumit succesiune si cu un timp bine precizat de expunere si apoi i solicit subiectului s redea din memorie datele percepute anterior si ordinea prezentrii lor. Pg. 49 Testul Rey Figur Complex (A.Rey, 1941) este un instrument de evaluare a memoriei vizuale. Obiectivele generale ale testului vizeaz testarea capacitilor perceptive, a abilitilor de memorare vizual si identificarea deficienelor mnezice. Pg. 49

12. Testul Wechsler de inteligenta include urmatoarele scale: 1). o scala verbala 2). o scala nonverbala (de performanta) 3). o scala de inteligenta emotionala

a. 1+2+3 b. 1+3 c. 1+2 ANS: C PTS: 1

Probele incluse n testele Wechsler sunt destinate s msoare separat abilitile care compun inteligena, avnd n componena lor att o scal verbal, ct si o scal nonverbal (de performan). Rezultatele la test furnizeaz att o not global a nivelului de dezvoltare a inteligenei (un IQ global), ct i scoruri separate pentru probele verbale, respectiv pentru probele nonverbale (IQ al performanei). Pg. 28 Scalele construite de Wechsler sunt instrumente psihometrice complexe destinate s msoare serii de abiliti cognitive si s acopere o gam larg de manifestare a inteligenei. Probele testului sunt grupate n dou scale: o scal verbal si o scal nonverbal, de performan. Cotarea rezultatelor la test ofer trei tipuri de scoruri: un scor pentru competenele verbale, un scor pentru competenele nonverbale si un scor total (nota global a inteligenei I.Q global). Itemii sunt aranjai n ordinea cresctoare a dificultii. Timpul necesar pentru rezolvarea testului se situeaz ntre 60 si 90 de minute. Pg. 41

13. Modelul genetic asupra inteligentei a fost elaborat de: a. J.Piaget b. J.P.Guilford c. L.L:Thurstone ANS: A PTS: 1

3. Modelul genetic (J. Piaget) este centrat pe studiul evoluiei proceselor intelectuale n timp, teoretiznd dezvoltarea stadial a inteligenei, de la nastere pn la perioada maturitii. Inteligena se dezvolt treptat, etapizat, n interaciunea cu lumea extern, ndeplinind funcii adaptative n relaia dintre organism si mediu. Piaget defineste inteligena ca o form de adaptare eficient si rapid la stimulii din mediul extern. Pg. 31

14. Functia decizionala a testarii psihologice vizeaza utilizarea rezulatelor evaluarii in: 1) consiliere scolara si orientare vocationala 2) selectie si orientare profesionala 3) demersul psihoterapeutic 4) eliberarea atestatelor de libera practica a unor profesii a. 1+2 b. 2+3 c. 3+4 d. 1+2+3+4 ANS: D PTS: 1

b. Funcia decizional vizeaz utilizarea rezultatelor testrii psihologice n procesul de luare a unor decizii: n consiliere colar si orientare vocaional; n selecia si orientarea profesional; n demersul psihoterapeutic; n admiterea la colegii sau scoli; n eliberarea atestatelor de liber practic a unor profesii etc. Procesele decizionale implic judeci de valoare, respectiv, evaluarea rezultatelor la test n termeni de capaciti sau performane (apt - inapt; eficient - ineficient) sau n termeni de compatibilitate ntre trsturile de personalitate si cerinele activitii profesionale (adecvat, potrivit pentru un job sau nu). Pg. 4

15. Procesul prin care se asigura conditii identice de evaluare pentru toti subiectii examinati poarta denumirea de:

a. cuantificare b. standardizare c. validitate ANS: B PTS: 1

n definiiile clasice ale testelor psihologice regsim elementele comune ale construciei instrumentelor psihodiagnostice: 1. cuantificarea (msur obiectiv; notarea numeric) - este procesul prin care se atribuie o serie de punctaje sau numere unor variabile psihice. 2. standardizarea vizeaz crearea unor condiii identice pentru toi subiecii examinai (standardizarea instructajului, a coninutului testului, a timpului de lucru, a modalitii de administrare, a cotrii si interpretrii rezultatelor etc). 3. obiectivitatea - construcia testului dup principii stiinifice clare si obiective ( definirea si operaionalizarea corect a constructului msurat; generarea itemilor si selecia itemilor relevani din perspectiva capacitii lor de msurare obiectiv a caracteristicilor si nsusirilor psihice; tehnici precise de cotare a rspunsurilor). Pg. 10

16. E.L. Thorndike descrie trei forme ale inteligentei: a. inteligenta lingvistica, inteligenta matematica si inteligenta spatiala b. inteligenta abstracta, inteligenta practica si inteligenta sociala c. inteligenta verbala, inteligenta naturalista si inteligenta interpersonala ANS: B PTS: 1

E.L. Thorndike (1920) descrie trei forme ale inteligenei: 1. inteligena abstract sau conceptual: abilitatea de a opera cu noiuni abstracte; capacitatea de exprimare verbal; capacitatea de utilizare a codului lingvistic si a simbolurilor; 2. inteligena practic - abilitatea de a manipula obiecte, de a rezolva probleme concrete; 3. inteligena social - capacitatea de a stabili si menine relaii sociale, abilitatea de relionare. Constructul de inteligen social este corelat cu trsturi de personalitate precum si extraversia. Pg. 24

17. Scala de inteligenta Stanford-Binet contine 15 subteste centrate pe evaluarea urmatoarelor abilitati cognitive: 1). rationamentul verbal 2). rationamentul matematic 3). rationamentul abstract-vizual 4). memoria de scurta durata a. b. c. d. 1+2 1+3 1+2+3 1+2+3+4 PTS: 1

ANS: D

Scala de inteligen Stanford Binet Se adreseaz mai multor nivele de vrst si are ca obiective: msurarea inteligenei generale globale prin prezentarea unei largi varieti de sarcini de dificultate crescnd. Se adreseaz vrstelor cuprinse ntre 2 si 23 ani. Conine 15 subteste centrate pe 4 arii largi de activitate intelectual: 1.Raionamentul verbal, care include teste de vocabular (reamintirea unor cuvinte expresive si nelegerea verbal), nelegere (nelegerea verbal, dezvoltarea vocabularului, exprimarea verbal, cunostine sociale, informaii actuale), absurditi (percepa vizual, informaii factuale, discriminare, exprimare verbal,

atenie, experien social) si relaii verbale (dezvoltarea vocabularului, formarea conceptului, discriminarea, raionamentul inductiv, exprimarea verbal, discriminarea detaliilor eseniale). 2.Raionamentul cantitativ, care include teste de tip: cantitativ (reflect experiena cu numerele, deprinderile de calcul, cunoasterea conceptelor si procedurilor matematice), serii de numere (raionamentul logic, concentrarea, conceptele matematice si de calcul, raionamentul inductiv), construirea egalitilor (cunoasterea conceptelor si procedurilor matematice, raionamentul inductiv, logica, flexibilitatea, ncercarea si eroarea). 3.Raionamentul abstract-vizual, care include analiza structurii (abilitate-motorie, vizualizare spaial, analiza structurii, vizualizare spaial, coordonare vizual-motorie), copierea (reprezentare vizual, percepie, abilitate vizual-motorie, coordonare mn ochi), matrici (atenia, concentrarea, percepia vizual, analiza vizual, vizualizarea spaial, raionamentul inductiv), ndoirea si tiatul hrtiei (abilitate spaial, percepie si analiz vizual, raionament inductiv). 4.Memoria de scurt durat, care include memorarea mrgelelor (memoria de scurt durat, percepia formelor, reprezentarea vizual, memoria vizual, discriminarea, agerimea pentru detalii), memoria pentru propoziii (memoria auditiv de scurt durat, nelegerea verbal, concentrarea, atenia), memoria pentru cifre (memoria auditiv), memoria obiectelor (nelegerea vizual, atenia, concentrarea, memoria vizual). Se stabilesc dou nivele: nivelul bazal, respectiv vrsta la care copilul reuseste la toi itemii si, nivelul plafon, vrsta la care copilul esueaz la toi itemii. Exist forme prescurtate pentru scopuri de triere. Pentru copiii cu dizabiliti si pentru cei cu retard mental, examinarea se face n condiii speciale, recomandate de cercetrile lui Delany si Hopkins, 1987. Pg. 214
(Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz)

18. Scala de inteligenta Stanford-Binet evalueaza abilitatile de rationament verbal prin intermediul urmatoarelor probe: 1) Vocabular 2) Intelegere 3) Absurditati 4). Relatii verbale a. b. c. d. 1+2 1+3 1+2+3 1+2+3+4 PTS: 1

ANS: D

1.Raionamentul verbal, care include teste de vocabular (reamintirea unor cuvinte expresive si nelegerea verbal), nelegere (nelegerea verbal, dezvoltarea vocabularului, exprimarea verbal, cunostine sociale, informaii actuale), absurditi (percepa vizual, informaii factuale, discriminare, exprimare verbal, atenie, experien social) si relaii verbale (dezvoltarea vocabularului, formarea conceptului, discriminarea, raionamentul inductiv, exprimarea verbal, discriminarea detaliilor eseniale). Pg. 214

(Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz)

Exemple tipice de itemi din Scala de inteligen Stanford Binet: 1. Raionamentul verbal Vocabular: capacitatea de a defini cuvintele (exemple de itemi: 15. dolar; 17. papagal; 20. fals; 31. prompt; 32. incizie; 38. docil; 39. incandescent). nelegere: rspunde la ntrebrile de tipul: 19. De ce exist semne de circulaie?; 28. De ce este hrtia reciclat?; 33. De ce are nevoie sistemul scolar de un consiliu profesional? Absurditi: comenteaz imagini absurde si identific aspectul comic al imaginilor, cum ar fi: 6. roile ptrate ale unei biciclete; 13. un brbat chel pieptnndu-si capul; 15. o feti mergnd pe biciclet pe un lac. Relaii verbale: spune ct de asemntori sunt primii trei itemi si ct de mult difer ei de al patrulea: 1. esarf, cravat, fular, cmas; 4. coaj, crust, pieli, miez; 5. aur, argint, platin, fier. Pg. 40

19. Scala de inteligenta Stanford-Binet evalueaza abilitatile de rationament matematic prin intermediul urmatoarelor probe: 1). Cantitativ 2). Serii de numere 3) Construirea egalitatii a. 1+2 b. 2+3 c. 1+2+3 ANS: C PTS: 1

2.Raionamentul cantitativ, care include teste de tip: cantitativ (reflect experiena cu numerele, deprinderile de calcul, cunoasterea conceptelor si procedurilor matematice), serii de numere (raionamentul logic, concentrarea, conceptele matematice si de calcul, raionamentul inductiv), construirea egalitilor (cunoasterea conceptelor si procedurilor matematice, raionamentul inductiv, logica, flexibilitatea, ncercarea si eroarea). Pg. 214 (Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz) Exemple tipice de itemi din Scala de inteligen Stanford Binet: 2. Raionamentul matematic Cantitativ: efectueaz sarcini aritmetice simple, cum ar fi selectarea unui zar cu 6 puncte, deoarece numrul de puncte este egal cu combinaia unui zar cu dou puncte si a unuia cu patru puncte. Serii de numere: completeaz urmtoarele dou numere din serie: 20, 16, 12, 8, ..., ... Construirea egalitii: construieste o egalitate din urmtoarea dispunere: 2 3 5 + = pg. 40

20. Subtestul memoria de scurta durata din Scala de inteligenta Stanford -Binet contine urmatoarele probe: 1) Memoria pentru siraguri 2) Memoria pentru fraze 3) Memoria pentru cifre 4) Memoria pentru obiecte a. b. c. d. 1+2 1+2+3+4 2+3 2+3+4 PTS: 1

ANS: B

4.Memoria de scurt durat, care include memorarea mrgelelor (memoria de scurt durat, percepia formelor, reprezentarea vizual, memoria vizual, discriminarea, agerimea pentru detalii), memoria pentru propoziii (memoria auditiv de scurt durat, nelegerea verbal, concentrarea, atenia), memoria pentru cifre (memoria auditiv), memoria obiectelor (nelegerea vizual, atenia, concentrarea, memoria vizual). Se stabilesc dou nivele: nivelul bazal, respectiv vrsta la care copilul reuseste la toi itemii si, nivelul plafon, vrsta la care copilul esueaz la toi itemii. Exist forme prescurtate pentru scopuri de triere. Pentru copiii cu dizabiliti si pentru cei cu retard mental, examinarea se face n condiii speciale, recomandate de cercetrile lui Delany si Hopkins, 1987. Pg. 214(Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz) Exemple tipice de itemi din Scala de inteligen Stanford Binet: 4. Memoria de scurt-durat Memoria pentru siraguri: se arat o imagine reprezentnd un sirag de mrgele de diferite forme, pe o baghet. Subiecilor li se cere s reproduc din memorie acea succesiune, prin nsirarea mrgelelor adevrate pe o baghet. Memoria pentru fraze: subiecilor li se cere s repete dup examinator o serie de fraze. Memoria pentru cifre: s repete dup examinator o serie de cifre, de exemplu 5 -7- 8 -3, nainte si napoi. Memoria pentru obiecte: li se arat subiecilor fotografii cu obiecte obisnuite si li se cere apoi s enumere obiectele n ordinea corect a apariiei din fotografie. Pg 40-41

21. Cotarea rezultatelor la Scalele de inteligenta Wechsler ofera urmatoarele tipuri de scoruri: 1). un scor pentru competentele verbale 2) un scor pentru competentele nonverbale 3) un scor total (nota globala a inteligentei - I.Q. global) 4) un scor pentru abilitatile matematice a. b. c. d. 1+2 1+2+3 1+2+4 1+4 PTS: 1

ANS: B

Scalele construite de Wechsler sunt instrumente psihometrice complexe destinate s msoare serii de abiliti cognitive si s acopere o gam larg de manifestare a inteligenei. Probele testului sunt grupate n dou scale: o scal verbal si o scal nonverbal, de performan. Cotarea rezultatelor la test ofer trei tipuri de scoruri: un scor pentru competenele verbale, un scor pentru competenele nonverbale si un scor total (nota global a inteligenei I.Q global). Itemii sunt aranjai n ordinea cresctoare a dificultii. Timpul necesar pentru rezolvarea testului se situeaz ntre 60 si 90 de minute. Pg. 41

22. Care dintre urmatoarele metode se utilizeaza pentru determinarea fidelitatii testului psihologic? 1) metoda test-retest 2) metoda formelor paralele 3) metoda analizei consistentei interne 4)coeficientii de fidelitate interevaluatori a. b. c. d. 1+2 2+3 1+3 1+2+3+4 PTS: 1

ANS: D

Metodele utilizate pentru determinarea fidelitii testelor sunt: 1. metoda test-retest; 2. metoda formelor paralele; 3. metoda analizei consistenei interne si 4. coeficieni de fidelitate interevaluatori. 1. Metoda test-retest const n administrarea aceluiasi test, pe acelasi lot de subieci, n dou momente diferite. Se calculeaz coeficienii de corelaie ntre scorurile obinute la prima testare si rezultatele obinute la a doua testare. Metoda evalueaz gradul n care scorurile obinute la test sunt constante de la o administrare la alta. 2. Metoda formelor paralele const n administrarea, pe acelasi lot de subieci, a dou teste paralele. Testele sunt asemntoare (dar nu identice) sub aspectul numrului de itemi, al gradului de dificultate etc. Se calculeaz coeficientul de corelaie ntre scorurile obinute la cele dou forme ale testului; valoarea calculat reprezint coeficientul de echivalen. 3. Metoda analizei consistenei interne se utilizeaz pentru determinarea gradului n care itemii sunt intercorelai si a gradului n care itemii evalueaz constructul pe care si propun s l msoare. Coeficienii consistenei interne se calculeaz pe baza scorurilor obinute la un test administrat o singur dat. 4. Coeficienii de fidelitate interevaluatori sunt necesari n determinarea fidelitii testelor proiective si a testelor de creativitate si arat gradul de corelaie dintre scorrile realizate n mod independent de mai muli evaluatori. Validitatea testului (Albu, 1998; Minulescu, 2003) reprezint proprietatea testului de a msura exact ceea ce si propune s msoare. Procesul de validare determin corectitudinea interpretrilor scorurilor obinute prin testare. Pg. 15

23. Teoria inteligentelor multiple a fost formulata de: a. J.Piaget b. D.Wechsler c. H.Gardner ANS: C PTS: 1

H.Gardner a formulat teoria inteligenelor multiple (Frames of Mind, 1983; Multiple Intelligences. The Theory in Practice, 1993) si a descris, n funcie de domeniile de activitate profesional, sapte forme specializate de inteligen: 1. inteligena lingvistic (verbal); 2. inteligena logico-matematic; 3. inteligena spaial; 4. inteligena muzical; 5. inteligena kinestezic; 6. inteligena naturalist; 7. inteligena personal (include dou componentedistincte: inteligena intrapersonal si inteligena interpersonal). Pg. 25

24. Primul test de inteligenta a fost construit de: a. L. Terman si W.Stern b. D. Wechsler si R.Zazzo c. A.Binet si Th. Simon ANS: C PTS: 1

Alfred Binet si Th. Simon au construit, n 1905, primul test de inteligen (Scala metric de inteligen Binet Simon), un instrument psihodiagnostic ale crui obiective vizau: msurarea si stabilirea nivelului de dezvoltare a inteligenei, n vederea seleciei copiilor cu intelect normal si a integrrii acestora n nvmntul de mas; identificarea copiilor cu deficiene mentale (retard mental) si orientarea lor ctre un nvmnt specializat.

25. Care dintre urmatoarele procedee se utilizeaza pentru determinarea validitatii testului psihologic? 1). validitatea de construct 2). validitatea de continut 3). validitatea de criteriu a. 1+2 b. 2+3 c. 1+2+3 ANS: C PTS: 1

Validitatea testului (Albu, 1998; Minulescu, 2003) reprezint proprietatea testului de a msura exact ceea ce si propune s msoare. Procesul de validare determin corectitudinea interpretrilor scorurilor obinute prin testare. Tipuri de validitate: 1. Validitatea de construct (conceptual) - definirea si operaionalizarea corect a constructului pe care testul si propune s l evalueze. 2. Validitatea de coninut - n ce msur itemii cuprinsi n test sunt reprezentativi pentru constructul pe care testul intenioneaz s l msoare. 3. Validitatea relativ la criteriu - relaia dintre scorul obinut la un test si un anumit criteriu sau o performan extern. Pg. 15

Standardele APA (1954) propun patru categorii eseniale de definire a validitii denumite cele patru fee ale validitii si care n prezent au devenit patru strategii ale validrii inferenelor fcute pe baza scorurilor de test (APA Standards, 1985): 1) validitatea conceptual; 2) validitatea de coninut; 3) validitatea predictiv; 4) validitatea concurent. Validitatea unui test, arat Silva, se refer la ct de potrivite sunt interpretrile descriptive, explicative sau predictive care se dau scorurilor sale (Silva, l993). ntr-o accepiune actual, conceptului de validitate i s-a dat o semnificaie nou. prin aceasta nelegndu-se msura n care o anumit inferen fcut plecnd de la test are neles si este potrivit (APA Standards, l985).Pg. 106 (Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz) Validitatea testului relativ la constructul msurat Prin intermediul testelor psihologice se msoar atribute abstracte ca inteligena, motivaia, agresivitatea, depresia etc., denumite constructe. Asemenea variabile sunt construite pornind de la fapte observabile, printr-un ir de raionamente bazate pe ipoteze si deducii. Din acest motiv, va1iditatea relativ la construct este adesea denumit si validitate ipotetico-deductiv (Bacher, 1981). Toate constructele sunt ns conectate de realitate, reprezint aspecte sau evenimente ale realitii observabile. Constructele psihologice sunt evideniate, direct sau indirect, de comportament sau n urma conducerii unor experimente dedicate msurrii lor. Deoarece termenii construct si concept sau noiune sunt adesea utilizai ca sinonimi, validitatea relativ la construct a testului este denumit si validitate conceptual (concept validity). Validitatea testului relativ la coninutul su Definiie: Acest tip de validitate este analizat la testele care se utilizeaz pentru a estima cum acioneaz o persoan n universul de situaii pe care testul intenioneaz s l reprezinte (APA Standards, 1974). Observaii: n literatura psihologic exist preri diferite despre ceea ce se urmreste prin validarea testului relativ la coninut. Anastasi (1976) consider c acest tip de validare implic examinarea sistematic a coninutului testului pentru a determina dac el acoper un esantion reprezentativ din domeniul de comportamente pe care testul n cauz trebuie s l msoare. Ali autori nlocuiesc expresia domeniu de comportamente cu mulimea sarcinilor sau mulimea performanelor. M. M. Linchan susine c validarea relativ la coninut determin ct de bine reprezint condiiile n care este observat (prin test) comportamentul persoanei toate mulimile de condiii pe care vrem s le generalizm (Silva, 1993). R. T. Lennon consider c, validitatea relativ la coninut se refer la rspunsurile subiectului si nu la ntrebrile testului. Pentru analizarea acestui tip de validitate trebuie luat n considerare nu numai coninutul itemilor testului, ci si procesul utilizat de subiect pentru a ajunge la formularea rspunsului (Silva, 1993). De exemplu, un test avnd drept domeniu de coninut cunostinele de ortografie, format din itemi cu alegere multipl, poate verifica dac un individ recunoaste cuvintele scrise corect din punct de vedere ortografic, dar nu si dac acesta stie s scrie corect dup dictare. Deci, nu este suficient s se spun c testul evalueaz cunostinele de ortografie. Validitatea testului relativ la criteriu Definiie: Validarea relativ la criteriu se refer la gradul n care deduciile fcute pornind de la scorurile testului concord cu cele bazate pe scorurile unei alte msurri, numit criteriu. Este important ca un test s fie valid relativ la un criteriu atunci cnd testul trebuie s nlocuiasc variabilacriteriu, fie din cauz c valorile variabilei-criteriu nu sunt cunoscute n momentul testrii (de exemplu, n cadrul unei aciuni de selecie profesional), fie pentru c administrarea testului este mai puin costisitoare dect msurarea variabilei-criteriu. Dac variabila-criteriu este un alt test psihologic, este necesar ca acesta s fie fidel si, n plus, pentru situaia n care are loc testarea, s existe sigurana c scorurile sale pentru o interpretare (deci, criteriul este valid, Fisseni, 1990). Pg. 110-117(Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz)

26. Proprietatea testului psihologic de a masura exact ceea ce isi propune sa masoare, poarta denumirea de: a. fidelitate

b. validitate ANS: B PTS: 1

Validitatea testului (Albu, 1998; Minulescu, 2003) reprezint proprietatea testului de a msura exact ceea ce si propune s msoare. Procesul de validare determin corectitudinea interpretrilor scorurilor obinute prin testare.

27. Obiectivele generale ale Testului Rey Figura Complexa vizeaza: 1) testarea capacitatilor perceptive 2) evaluarea abilitatilor mnezice 3) identificarea deficientelor mnezice a. 1+2 b. 2+3 c. 1+2+3 ANS: C PTS: 1

Testul Rey Figur Complex (A. Rey, 1941) este un instrument de evaluare a memoriei vizuale. Obiectivele generale ale testului vizeaz testarea capacitilor perceptive, a abilitilor de memorare vizual si identificarea deficienelor mnezice. Pg. 49 Belgianul Rey, creeaz o serie de probe mnezice si de nvare pentru studierea tulburrilor memoriei, testele de memorare Rey bazate pe semne grafice, figuri de completat, figuri geometrice. Sunt pentru adolesceni peste 16 ani si aduli. Probele nu sunt niciodat utilizate separat, ci n cadrul unui examen clinic sau de adaptare scolar. Pg. 234(Manual)

Exemplu al unei copii a figurii Rey-Osterrieth, similar celei imitate de copii sau pacieni cu probleme neurologice. Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Rey-Osterrieth_Complex_Figure

28. Modelul triarhic asupra inteligentei a fost elaborat de: a. J.P.Guilford b. J.Piaget c. R.J.Sternberg ANS: C PTS: 1

Modelul triarhic. Modelul elaborat de R.J.Sternberg (1986) include trei subteorii: a) subteoria componenial; b) subteoria contextual si c) subteoria celor dou faete. Pg. 33 Sternberg, 1981, realizeaz un experiment cernd mai multor experi s rangheze o serie de tipuri de comportament n funcie de gradul n care par a fi caracteristice pentru inteligen si de gradul lor de importan n definirea inteligenei unei persoane. Rangrile au fost analizate factorial. El caut componentele informaionale si de procesare ale inteligenei. Identific, astfel, trei tipuri de componente care sunt importante: metacomponente, componente de performan si componente de achiziionare de cunostine. Pg. 160-161(Manual) Autorul dezvolt un test ca form de cercetare n care include aspecte academice si de munc: Sternberg Triarchic Ability Test, care poate fi administrat de la grdini la vrsta adult si include 12 tipuri de itemi:

componeniali: verbali (abilitatea de a nva din context); componenial: cantitativ (abilitatea de gndire inductiv n domeniul numeric precum extrapolarea unei secvene numerice); confruntarea cu noul: verbal (abilitatea de a gndi n moduri noi, cere gndirea ipotetic, sau analogii verbale). Pg.162(Manual)

29. Raspunsurile la Testul de gandire divergenta Guilford se coteaza in functie de urmatorii parametri: 1) fluiditate 2) flexibilitate 3) elaborare 4) originalitate a. b. c. d. 1+2 1+2+3 3+4 1+2+3+4 PTS: 1

ANS: D

Testul de gndire divergent Guilford evalueaz abilitile creative dup patru criterii: fluiditate, flexibilitate, originalitate si elaborare. Testul const ntr-un set de probe variate (teste de ntrebuinri neobisnuite ale obiectelor, teste de consecine, teste de producere de uniti figurale etc.), care se administreaz cu limit de timp. Subiecilor li se atrage atenia c timpul de lucru pentru fiecare prob este foarte scurt si sunt ncurajai s dea ct mai multe rspunsuri, orict de absurde sau neobisnuite li s-ar prea.

Exemplu de test

30. La testele de evaluare a abilitatilor creative, capacitatea subiectului de a produce un numar mare de idei intr-o unitate de timp se coteaza ca indicator al: a. b. c. d. flexibilitatii originalitatii fluiditatii elaborarii PTS: 1

ANS: C

Testul de gndire divergent Guilford evalueaz abilitile creative dup patru criterii: fluiditate, flexibilitate, originalitate si elaborare. a. Fluiditatea ( Fd) - reprezint capacitatea subiectului de a produce un numr mare de idei ntr-o unitate de timp; se noteaz numrul total de rspunsuri (numrul variantelor de rspuns); b. Flexibilitate (Fx) - indic numrul total de categorii diferite n care se pot ncadrate rspunsurile la un item (categoriile la care pot fi raportate soluiile date de subiect); se msoar prin aprecierea claselor de rspuns; c. Originalitate (O) - capacitatea de a produce idei noi; se noteaz rspunsurile originale, cu frecven statistic mic n cadrul unei multitudini de rspunsuri emise la nivelul grupului; Pg. 54

31. Modelul triarhic asupra inteligentei include urmatoarele subteorii:

1). subteoria componentiala 2). subteoria contextuala 3). subteoria celor doua fatete a. 1+2 b. 2+3 c. 1+2+3 ANS: C PTS: 1

Modelul triarhic. Modelul elaborat de R.J.Sternberg (1986) include trei subteorii: a) subteoria componenial; b) subteoria contextual si c) subteoria celor dou faete. a. Subteoria componenial: descrie procesele cognitive care stau la baza comportamentului inteligent si identific trei mecanisme de prelucrare a informaiilor: - metacomponentele (procesele cognitive superioare implicate n elaborarea strategiilor de rezolvare a problemelor); - componentele performanei (operaiile implicate n aciunile declansate pe baza seleciei strategiilor elaborate de metacomponente); - componentele achiziiei de informaii (intervin n acumularea informaiilor si se mpart n dou categorii: componentele de retenie (procesele implicate n reactualizarea informaiilor) si componentele de transfer (procese implicate n transferul informaiilor). b. Subteoria contextual: analizeaz influenele mediului social asupra dezvoltrii potenialului intelectual. c. Subteoria celor dou faete: subliniaz importana ambelor categorii de factori (interni si externi) si valorizeaz rolul experienei anterioare n manifestarea comportamentului inteligent. Pg. 33

32. La testele de evaluare a abilitatilor creative, numarul total de categorii diferite in care se pot incadra raspunsurile subiectului la un item se coteaza ca indicator al: a. flexibilitatii b. fluiditatii c. originalitatii ANS: A PTS: 1

Testul de gndire divergent Guilford evalueaz abilitile creative dup patru criterii: fluiditate, flexibilitate, originalitate si elaborare. a. Fluiditatea ( Fd) - reprezint capacitatea subiectului de a produce un numr mare de idei ntr-o unitate de timp; se noteaz numrul total de rspunsuri (numrul variantelor de rspuns); b. Flexibilitate (Fx) - indic numrul total de categorii diferite n care se pot ncadrate rspunsurile la un item (categoriile la care pot fi raportate soluiile date de subiect); se msoar prin aprecierea claselor de rspuns; c. Originalitate (O) - capacitatea de a produce idei noi; se noteaz rspunsurile originale, cu frecven statistic mic n cadrul unei multitudini de rspunsuri emise la nivelul grupului; Pg. 54

33. Testul analitic de inteligenta (TAI) furnizeaza informatii despre: 1) nivelul inteligentei generale 2) forma inteligentei subiectului (analitica, inventiva, concreta si abstracta) 3) nivelul inteligentei sociale a. 1 b. 1+2 c. 1+2+3 ANS: B PTS: 1

3. Testul analitic de inteligen (TAI) Testul analitic de inteligen (TAI) a fost elaborat de psihologul elveian R. Meili si adaptat la populaia romneasc de G. Bontil. Testul include sase probe si anume subtestele imagini, analogii, lacune, cifre,

fraze si desene, fiecare determinnd un anumit aspect al inteligenei. Cu ajutorul testului, obinem informaii att despre nivelul inteligenei generale, ct si despre forma inteligenei subiectului (analitic, inventiv, concret sau abstract).

34. La Testul analitic de inteligenta (TAI), forma inventiva a inteligentei este determinata prin intermediul urmatoarelor probe: a. subtestele Cifre si Imagini b. subtestele Imagini si Fraze c. subtestele Desene si Fraze ANS: C PTS: 1

SubtesteleFrazesi Desene evalueaz flexibilitatea, fluiditatea si originalitatea rspunsurilor subiecilor si contribuie la determinarea formei inventive a inteligenei. Subtestul Fraze conine trei serii de cuvinte; fiecare serie include trei cuvinte; sarcina subiecilor este de a construi, ntr-un timp limitat, ct mai multe fraze, care s includ cuvintele prezentate ca stimuli. Subtestul Desene const n trei serii de elemente cu ajutorul crora subiecii trebuie s realizeze ct mai multe desene. I se cere subiectului s realizeze ct mai multe combinaii cu figurile date. Pg. 48

35. Modelul tridimensional al intelectului a fost elaborat de: a. J.Piaget b. J.P.Guilford c. R.J. Sternberg ANS: B PTS: 1

n 1967, J.P. Guilford a elaborat modelul tridimensional al intelectului si a identificat 120 de factori, pe care i-a grupat n trei categorii: coninuturi, operaii, produse. n construcia modelului si n identificarea dimensiunilor activitii intelectuale, Guilford a utilizat metoda analizei factoriale. Modelul structural propus descrie modul de organizare si de funcionare a aptitudinilor mentale prin existena mai multor factori, a cror combinaie explic diversitatea proceselor intelectuale.

36. La testele de creativitate, capacitatea subiectului de a da raspunsuri inedite, cu frecventa statistica mica in cadrul unei multitudini de raspunsuri emise la nivelul grupului, se coteaza ca indicator al: a. fluiditatii b. elaborarii c. originalitatii ANS: C PTS: 1

Testul de gndire divergent Guilford evalueaz abilitile creative dup patru criterii: fluiditate, flexibilitate, originalitate si elaborare. a. Fluiditatea ( Fd) - reprezint capacitatea subiectului de a produce un numr mare de idei ntr-o unitate de timp; se noteaz numrul total de rspunsuri (numrul variantelor de rspuns); b. Flexibilitate (Fx) - indic numrul total de categorii diferite n care se pot ncadrate rspunsurile la un item (categoriile la care pot fi raportate soluiile date de subiect); se msoar prin aprecierea claselor de rspuns; c. Originalitate (O) - capacitatea de a produce idei noi; se noteaz rspunsurile originale, cu frecven statistic mic n cadrul unei multitudini de rspunsuri emise la nivelul grupului; Pg. 54

37. Proprietatea testului de a arata aceleasi valori (sau rezultate relativ asemanatoare) la o noua administrare poarta denumirea de: a. fidelitate b. validitate ANS: A PTS: 1

38. La Testul analitic de inteligenta (TAI), forma abstracta a inteligentei este determinata prin intermediul urmatoarelor probe: a. b. c. d. subtestele Cifre si Imagini subtestele Imagini si Fraze subtestele Desene si Fraze subtestele Desene si Cifre PTS: 1

ANS: D

3. Testul analitic de inteligen (TAI) Testul analitic de inteligen (TAI) a fost elaborat de psihologul elveian R. Meili si adaptat la populaia romneasc de G. Bontil. Dup Bontil (1971, p.107) n interpretarea rezultatelor la test se va ine seama c rezultatele probelor, luate dou cte dou, determin forma inteligenei: testele cifre si imagini determin forma analitic; testele imagini si fraze determin forma concret, testele desene si fraze determin forma inventiv iar testele desene si cifre determin forma abstract. Pg. 48 Testul de inteligen Meili (TAI) Acest test de inteligen, denumit analitic, se datoreaz psihologului elveian R. Meili, care a combinat diferitele probe folosite de ali autori astfel nct s rspund la dou scopuri: a) s dea o msur general a gradului de inteligen, punnd probleme care s depind ct mai puin de limbaj si de cunostine speciale; b) s dea indicaii asupra caracterului calitativ al inteligenei unui individ, fcnd s ias n eviden latura sa abstract, concret, analitic sau inventiv.

Testul se aplic copiilor ncepnd cu vrsta de 9 ani pn la 14 ani si adulilor, colectiv sau individual. Pentru a se putea interpreta acest profil, se va ine seama c rezultatele testelor, luate dou cte dou, determin forma inteligenei. Astfel, testele cifre si imagini determin forma analitic; testele imagini si fraze determin forma concret; testele desene si fraze determin forma inventiv si, n sfrsit, testele desene si cifre determin forma abstract. Testele analogii si lacune sunt intermediare ntre forma inventiv si cea analitic. Pg. 200 (Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz)

39. Argumentele care sustin teoria factorilor de mediu asupra aptitudinilor se bazeaza pe: a. metoda genealogiilor b. studiul gemenilor univitelini si bivitelini ANS: B PTS: 1

2. Teoria factorilor de mediu si are originea n ideile behaviorismului, orientare psihologic ntemeiat de psihologul american J. B. Watson. Potrivit acestei teorii aptitudinile sunt dobndite, se formeaz si se dezvolt n decursul vieii individului. Teoria factorilor de mediu minimalizeaz influena factorilor genetici si consider aptitudinea un produs exclusiv al mediului, format prin educaie, nvare si exerciiu sistematic. Studiul influenelor mediului si argumentele aduse n sprijinul acestei teorii se bazeaz pe analiza gemenilor bivitelini si univitelini, crescui n medii diferite. Pg. 20

40. Analiza rezultatelor la Testul Rey Figura Complexa urmareste urmatoarele aspecte: 1) corectitudinea realizarii desenului (cat de fidel este desenul realizat de subiect in raport cu figura prezentata ca stimul) 2) numarul de elemente grafice redate (reamintite) 3) numarul de elemente grafice omise a. 1+2 b. 2+3 c. 1+2+3 ANS: C PTS: 1

Testul Rey Figur Complex (A.Rey, 1941) este un instrument de evaluare a memoriei vizuale. Obiectivele generale ale testului vizeaz testarea capacitilor perceptive, a abilitilor de memorare vizual si identificarea deficienelor mnezice. Pg. 49 Performanele mnezice mari la test presupun capacitatea subiectului de a reda ct mai fidel modelul grafic prezentat ca stimul. Analiza rezultatelor obinute la test urmreste urmtoarele aspecte: corectitudinea realizrii desenului (ct de fidel este n raport cu figura prezentat ca stimul) - se urmresc corespondenele ntre imaginea stimul, aceeasi imagine copiat de subiect si imaginea redat din memorie; numrul de elemente grafice redate (reamintite); numrul de elemente grafice omise; introducerea unor elemente grafice noi (altele dect cele prezentate n desen). Pg. 51

41. Conform standardelor internationale si reglementarilor APA (The American Psychological Association), testele psihologice se clasifica in: a. teste de nivel A, teste de nivel B si teste de nivel C b. teste psihometrice standardizate si teste nestandardizate c. teste unidimensionale si teste multidimensionale ANS: A PTS: 1

Conform standardelor internaionale si reglementrilor A.P.A. (The American Psychological Association), testele psihologice se clasific, n funcie de nivelul de calificare si compenten necesar pentru

administrarea lor, n trei categorii: a). Testele de nivel A; b) testele de nivel B; b) testele de nivel C (Mitrofan, 2005). a). Testele de nivel A pot fi administrate, scorate si interpretate, cu ajutorul manualului, de ctre orice persoan, indiferent de calificarea ei profesional; se utilizeaz n mediul educaional sau n mediul organizaional (de exemplu, testele de cunostine, testele de achiziie). b) Testele de nivel B pot fi utilizate de persoanele care au absolvit studii universitare de specialitate (psihologie, asisten social, psiho-sociologie). n categoria testelor de nivel B intr instrumente psihodiagnostice cum ar fi testeler de aptitudini ( de exemplu, Matricile Progresive Raven; BTPAC (Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive); CAS (Cognitrom Assessment System) si tehnicile proiective simple, care nu necesit un training specializat ( Testul Arborelui, Desenul Persoanei, Desenul Familiei). c). Testele de nivel C pot fi utilizate doar de persoane calificate pentru azul respectivelor teste; necesit un set de abiliti si competene certificate prin atestate, obinute n urma participrii la traininguri specializate (sub supervizarea unui psiholog calificat) . De asemenea, dreptul de utilizare l au si specialistii care dein titlul de doctor n psihologie. Pg. 13

42. Sub aspectul relatiei de compensare reciproca intre factorii ereditari si factorii de mediu, compensarea pozitiva din partea mediului si dezvoltarea aptitudinii deasupra nivelului fondului ereditar se realizeaza in urmatoarea situatie: a. fond ereditar slab - mediu inalt favorabil b. fond ereditar slab - mediu neprielnic c. fond ereditar superior - mediu nefavorabil ANS: A PTS: 1

Dup M. Golu (2005, p.809), ntre factorii ereditari si factorii de mediu se stabilesc raporturi de compensare reciproc: a. Fond ereditar superior - mediu nalt favorabil (cazul ideal, asigur nivelul cel mai nalt de dezvoltare a aptitudinilor); b. Fond ereditar superior - mediu neprielnic, nefavorabil (ereditatea poate compensa deficitul de mediu; doar n mod excepional se poate atinge un nivel nalt de dezvoltare a aptitudinilor); c. Fond ereditar mediocru - mediu nalt favorabil (compensare pozitiv din partea mediului, aptitudinea poate atinge un nivel de dezvoltare superior mediei); d. Fond ereditar mediocru - mediu neprielnic (compensare pozitiv din partea ereditii, dezvoltarea aptitudinii rmne sub nivelul mediu); e. Fond ereditar slab - mediu nalt favorabil (compensare pozitiv din partea mediului; dezvoltarea aptitudinii deasupra nivelului fondului ereditar); f. Fond ereditar slab - mediu neprielnic (conjugarea efectului negativ al ambilor factori - nivelul cel mai sczut de dezvoltare a aptitudinilor). Pg. 21

43. Potrivit modelului tridimensional al intelectului, operatiile utilizate in procesarea informatiilor sunt reprezentate de: 1) evaluare 2) gandire divergenta 3) gandire convergenta 4) memorie 5) cunoastere (cognitie) a. b. c. d. e. 1+2 2+3 1+2+3+4+5 2+3+5 4+5 PTS: 1

ANS: C

2. Testul de gndire divergent Guilford J.P.Guilford (1967) a elaborat modelul tridimensional al intelectului si a identificat (utiliznd metoda analizei factoriale) 120 de factori, pe care i-a grupat n trei categorii: coninuturi, operaii si produse ale activitii intelectuale. Operaiile utilizate n procesarea cognitiv a informaiilor sunt: evaluare, gndire convergent, gndire divergent, memorie si cogniie. Guilford consider c la baza creativitii se afl gndirea divergent, orientat n mai multe direcii, care permite individului s exploreze mai multe alternative de soluionarea a problemelor. Pg. 53-54

44. Printre abilitatile mentale primare descrise de L.L. Thurstone se numara: 1) comprehensiunea verbala 2) fluenta verbala 3) aptitudinea numerica 4) aptitudinea spatiala a. b. c. d. 1+2 2+3 1+2+3 1+2+3+4 PTS: 1

ANS: D

L.L. Thurstone (1930) consider c inteligena implic un set de abiliti mintale generale si descrie, pe baza rezultatelor obinute prin utilizarea analizei factoriale, sapte factori primari: 1. comprehensiune verbal (V) - abilitatea de a nelege sensul cuvintelor si semnificaia noiunilor; capacitatea de a utiliza cuvintele, de a descrie noiuni concrete si abstracte; capacitatea de a descrie evenimente, situaii, prin intermediul cuvintelor. Pentru evaluarea comprehensiunii verbale se utilizeaz testele de vocabular (definirea cuvintelor, construcie de fraze, utilizarea sinonimelor etc). 2. fluena verbal (W) - abilitatea de exprimare verbal cursiv si rapid; capacitatea de a utiliza adecvat limbajul (oral sau scris) n procesul de comunicare; capacitatea de a povesti; bogia si complexitatea vocabularului. 3. aptitudinea numeric (N) - (raionament numeric) - capacitatea de a efectua calcule, de a utiliza formule matematice, abilitatea de a rezolva probleme matematice. 4. aptitudinea spaial (S) - abilitatea de reprezentare tridimensional a obiectelor, abilitatea de manipulare n plan mental a obiectelor, de vizualizare a obiectelor din unghiuri diferite, de vizualizare a raporturilor spaiu form; capacitatea de orientare n spaiu (orientarea spaial prin stabilirea si reinerea reperelor din mediu). 5. abiliti mnezice, memorie (M); 6. rapiditate perceptual (P); 7. raionament - inductiv (I) si 8. deductiv (D). Pg. 29

45. In evaluarea nivelului creativitatii, testele de fluiditate includ urmatoarele tipuri de probe: 1) teste de prefixe (lista de cuvinte care incep cu acelasi prefix) 2) enumerarea de cuvinte care incep cu aceeasi litera 3) teste de completare a propozitiilor (prin identificarea cuvantului care lipseste) a. 1+2 b. 2+3 c. 1+2+3 ANS: C PTS: 1

a. Testele de fluiditate (verbal, ideaional, asociativ si expresiv) msoar capacitatea subiectului de a utiliza cuvintele.

Exemple de teste de fluiditate: teste de prefixe (list de cuvinte ce ncep cu acelasi prefix); enumerarea de cuvinte care ncep cu aceeasi liter; teste de caliti ale obiectelor (de exemplu, ce obiecte sunt n acelasi timp rosii si dure?); teste de utilizri (liste de utilizri pentru obiectele cunoscute); teste de asociaii (a gsi sinonime pentru cuvinte date); teste de completare ( a completa o propoziie utiliznd un adjectiv care lipseste).

Pg. 52-53

46. Obiectivele generale ale utilizarii testelor de inteligenta vizeaza: 1) evaluarea abilitatilor cognitive si determinarea nivelului inteligentei generale 2) cunoasterea tipurilor de inteligenta (formele specializate ale inteligentei subiectului) 3) utilizarea testelor ca metode de diagnostic diferential intre retard mental si nivelul normal de dezvoltare al inteligentei a. 1+2 b. 1+3 c. 1+2+3 ANS: C PTS: 1

2. Obiectivele testelor. Scopurile generale ale utilizrii testelor de inteligen vizeaz: evaluarea capacitilor cognitive si a nivelului inteligenei generale; cunoasterea tipurilor de inteligen; utilizarea testelor de inteligen ca metode de diagnostic diferenial ntre retard mental si nivelul de dezvoltare normal al inteligenei (identificarea subiecilor cu intelect normal; identificarea subiecilor cu retard mental). Pg. 34 4. Administrarea testelor si interpretarea rezultatelor. Un demers psihodiagnostic complex vizeaz att evaluarea si exprimarea numeric a nivelului dezvoltrii intelectuale sub forma Q.I. (coeficient de inteligen), ct si identificarea formei predominante a inteligenei subiectului (inteligen abstract, concret, matematic, lingvistic, spaial etc). Din aceast perspectiv, cunoasterea punctelor tari, respectiv a punctelor vulnerabile ale subiectului presupune aplicarea unor baterii de teste de inteligen care s msoare adecvat att nivelul inteligenei generale, ct si formele specializate de inteligen ale subiectului evaluat. De asemenea, rezultatele la teste trebuie interpretate n corelaie cu ale surse de informaie (observaie, interviu, analiza produselor activitii). Pg. 35

47. Scalele de dezvoltare Gesell evalueaza urmatoarele arii ale dezvoltarii psihice: 1. comportamentul motric 2. comportamentul adaptativ 3. comportamentul verbal 4. comportamentul social a. 1 + 2 c. 1+3+4 b. 1+ 2+ 3 d. 1+2+3+4 ANS: D PTS: 1

Testul screening Denver Proba urmreste evidentierea achizitiilor de dezvoltare si este introdus si experimentat n Romnia de echipa condus de N. Mitrofan, n 1993-1994. Originea ideilor testrii este n Tabelele de dezvoltare Gessel. Testul cuprinde 105 itemi de 4 tipuri: comportamentul social; comportamentul de adaptare; comportamentul verbal; comportamentul motor. Pentru fiecare domeniu sunt diferentiate comportamentele principale care definesc domeniul respectiv si care au o evolutie progresiv cu vrsta. Utilizeaz materiale precum: ghem de ln rosie, jucrie pentru sugari zornitoare, 8 cuburi colorate, sticl transparent, clopotel, minge tenis, creion, stafide, coli de hrtie. Rezultatele conduc la conturarea unui scor care poate fi considerat: normal, suspect, anormal, instabil. Se recomand repetarea testrii la intervale de 6 luni pn la vrsta de 2 ani, la interval de 1 an pn la vrsta de 5 ani.

Componentele celor 4 domenii pentru aprecierea dezvoltrii neuropsihice sunt: Comportamentul motor: motricitate n decubit dorsal (cap, trunchi, membre); motricitate n decubit ventral; pozitie seznd, posturi de echilibru; ortostatism, mers, alergare; control, vertical, deplasare pe vertical (urcat-cobort scri); motricitatea fin a minii. Comportamentul cognitiv: receptivitate general la stimuli; perceptia si reprezentarea; memoria verbal (recunoastere, denumire de imagini); activitatea de construcie; activitatea de reproducere grafic; caracteristici calitative de vrst. Comportamentul verbal: gngurit (vocale, consoane); pronuntia de silabe; limbajul pasiv; limbajul activ; structura gramatical a limbajului vorbit. Comportamentul socio-afectiv: diferentierea reactiilor afective; imitatia si comunicativitatea afectiv; activitatea de joc cu copiii si adultii; manifestri de independent (preferinte active, opozitie) si autoservirea (deprinderi de hrnire, mbrcare, igien). Metoda permite aprecierea gradului de dezvoltare att global, ct si pe componente si ofer capacitatea de a urmri n dinamic dezvoltarea. Dinamica se manifest att prin atingerea cotei normale a vrstei, ct si prin surprinderea avansurilor sau retardului fat de V.Cr. Aparitia retardului atrage atentia asupra necesittii cunoasterii cauzelor care au determinat situatia, pentru a gsi modalittile individuale de ameliorare si recuperare care s asigure normalitatea. Manual Pg. 204-205

48. Testul Denver II de evidentiere a achizitiilor in planul dezvoltarii permite culegerea informatiilor din urmatoarele zone ale dezvoltarii: 1. comportamentul social 2. comportamentul motric fin-adaptativ 3. comportamentul verbal 4. comportamentul motric -general a. 1+2=4 c. 2+3+4 b. 1+3 d. 1+2+3+4 ANS: D PTS: 1

8. Testul Denver-II de evidentiere a achizitiilor n planul dezvoltrii se administreaz copiilor cu vrste cuprinse ntre 0 si 6 ani si permite culegerea informariilor din patru zone semnificative ale dezvoltrii si funcrionrii psihice a copilului: comportamentul social, comportamentul motric fin-adaptativ, comportamentul verbal si comportamentul motric general. Sinteza Pg.17 Testul screening Denver Proba urmreste evidenierea achiziiilor de dezvoltare si este introdus si experimentat n Romnia de echipa condus de N. Mitrofan, n 1993-1994. Originea ideilor testrii este n Tabelele de dezvoltare Gessel. Testul cuprinde 105 itemi de 4 tipuri: comportamentul social; comportamentul de adaptare; comportamentul verbal; comportamentul motor. Pentru fiecare domeniu sunt difereniate comportamentele principale care definesc domeniul respectiv si care au o evoluie progresiv cu vrsta. Utilizeaz materiale precum: ghem de ln rosie, jucrie pentru sugari zornitoare, 8 cuburi colorate, sticl transparent, clopoel, minge tenis, creion, stafide, coli de hrtie. Rezultatele conduc la conturarea unui scor care poate fi considerat: normal, suspect, anormal, instabil. Se recomand repetarea testrii la intervale de 6 luni pn la vrsta de 2 ani, la interval de 1 an pn la vrsta de 5 ani. Componentele celor 4 domenii pentru aprecierea dezvoltrii neuropsihice sunt: Comportamentul motor: motricitate n decubit dorsal (cap, trunchi, membre); motricitate n decubit ventral; poziie seznd, posturi de echilibru; ortostatism, mers, alergare; control, vertical, deplasare pe vertical (urcat-cobort scri); motricitatea fin a minii. Comportamentul cognitiv: receptivitate general la stimuli; percepia si reprezentarea; memoria verbal (recunoastere, denumire de imagini); activitatea de construcie; activitatea de reproducere grafic; caracteristici calitative de vrst. Comportamentul verbal: gngurit (vocale, consoane); pronunia de silabe; limbajul pasiv; limbajul activ; structura gramatical a limbajului vorbit.

Comportamentul socio-afectiv: diferenierea reaciilor afective; imitaia si comunicativitatea afectiv; activitatea de joc cu copiii si adulii; manifestri de independen (preferine active, opoziie) si autoservirea (deprinderi de hrnire, mbrcare, igien). Metoda permite aprecierea gradului de dezvoltare att global, ct si pe componente si ofer capacitatea de a urmri n dinamic dezvoltarea. Dinamica se manifest att prin atingerea cotei normale a vrstei, ct si prin surprinderea avansurilor sau retardului fa de V.Cr. Apariia retardului atrage atenia asupra necesitii cunoasterii cauzelor care au determinat situaia, pentru a gsi modalitile individuale de ameliorare si recuperare care s asigure normalitatea. Pg. 205 (Mihaela Minulesc, Teorie i Practic n Psihodiagnoz)

49. Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive (BTPAC) evalueaza aptitudinea spatiala prin urmatoarele tipuri de teste: 1. testul de imagini mintale 2. testul de orientare spatiala 3. testul de generare de imagini a. 1+2 b. 1+2+3 c. 2+3 ANS: B PTS: 1

5. Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC) face parte din generatia nou de teste psihologice de aptitudini cognitive si are la baz rezultatele celor mai actuale cercetri din domeniul psihologiei, n special din domeniul psihologiei cognitive. BTPAC include un numr de 23 de teste si msoar opt tipuri de aptitudini cognitive: abilitatea general de nvare, aptitudinea verbal, aptitudinea numeric, aptitudinea spaial, aptitudinea de percepie a formei, abiliti funcionresti, rapiditatea n reaii si capacitatea decizional. Stabilirea profilului aptitudinal individual se face prin combinarea scorurilor la testele prin care se evalueaz aptitudinile specifice. Performanta la fiecare test se exprim printr-un scor care este raportat apoi la o anumit clas normalizat sau nivel de performant, de la clasa 1 (nivel foarte slab, la limita de jos a 6,7% din populatie) la clasa 5 (nivel foarte bun, performanta individual este peste performantele a 93,3% din populatie). (Sinteza noua) Pg.11

Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive, Manual de utilizare, Editura ASCR, Cluj-Napoca

50. Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive (BTPAC) evalueaza aptitudinile verbale prin intermediul urmatoarele teste: 1. testul de vocabular 2. testul de sintaxa 3. testul de intelegere a cuvintelor

a. 1+2 b. 1+3 c. 1+2+3 ANS: C PTS: 1

Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive, Manual de utilizare, Editura ASCR, Cluj-Napoca

51. Bateria Factoriala PMA evalueaza urmatoarele tipuri de aptitudini cognitive: 1. semnificatia verbala si fluiditatea verbala 2. aptitudinea spatiala 3. rationamentul 4. aptitudinea numerica a. 1+2+3 c. 1+2+3+4 b. 2+3+4 d. 1+4 ANS: C PTS: 1

6. Bateria Factorial P.M.A msoar cinci tipuri de aptitudini cognitive: semnificatie verbal (V), aptitudine spatial (S), rationament (R), aptitudine numeric (N) si fluiditate verbal (W). (Sinteza mica) Pg.11

52. Printre abilitatile cognitive evaluate de Bateria factoriala standard Bonnardel se numara: 1. potentialul intelectual 2. comprehensiunea verbala 3. inteligenta practica 4. calculul aritmetic a. 1+2+4 c. 1+3 b. 1+4+4 d. 1+2+3+4 ANS: D PTS: 1

Bateria factorial standard -Bonnardel include un numr de 20 de probe psihologice, prin intermediul crora se evalueaz urmtoarele dimensiuni: potenialul intelectual (PI), comprehensiunea verbal (V), inteligena practic (IPC), claritatea perceptiv si mental (CPM), calculul aritmetic ( CA) si ortografie (OR). (Sinteza noua) Pg.11

Suplimentare: 53.

In care dintre stadiile dezvoltarii intelectuale, descrise de J.Piajet, subiectul are capacitatea de a utiliza notiuni abstracte si de a realiza operatii mentale complexe (abstractizare, generalizare)? a. stadiul operatiilor concrete b. stadiul preoperational c. stadiul senzorio-motor

d. stadiul operatiilor formale ANS: D

d. Stadiul operaiilor formale (11-17 ani). n aceast etap se dobndeste capacitatea de a realiza operaii mentale complexe: abstractizare, generalizare. Gndirea devine deductiv, subiectul poate opera nu numai asupra realului, ci si asupra posibilului. Se mai numeste si stadiul propoziional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunuri verbale abstracte, devenind capabil de discurs argumentativ. Pg. 32

54.

Argumentele care sustin teoria factorilor de mediu asupra aptitudinilor se bazeaza pe: a. metoda genealogiilor b. studiul gemenilor univitelini si bivitelini ANS: B
2. Teoria factorilor de mediu si are originea n ideile behaviorismului, orientare psihologic ntemeiat de psihologul american J. B. Watson. Potrivit acestei teorii aptitudinile sunt dobndite, se formeaz si se dezvolt n decursul vieii individului. Teoria factorilor de mediu minimalizeaz influena factorilor genetici si consider aptitudinea un produs exclusiv al mediului, format prin educaie, nvare si exerciiu sistematic. Studiul influenelor mediului si argumentele aduse n sprijinul acestei teorii se bazeaz pe analiza gemenilor bivitelini si univitelini, crescui n medii diferite. Pg. 20

46.

In care dintre stadiile dezvoltarii intelectuale, descrise de J.Piaget, copilul dobandeste capacitatea de clasificare si categorizare (ordonarea elementelor unei structuri dupa anumite criterii: culoare, forma, marime, functii etc)? a. stadiul preoperational b. stadiul operatiilor concrete c. stadiul senzorio-motor ANS: B
c. Stadiul operaiilor concrete (7-11 ani). n aceast etap, copiii ncep s aplice reguli logice operaiilor de transformare a informaiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunt. Inteligena copilului este inductiv-logic si concret, fiind necesare corespondene concrete n realitate. Desi judecile si raionamentele copilului se desprind de datele imediate ale experienei senzoriale, gndirea nu atinge nivele superioare de abstractizare si generalizare. Achiziii importante specifice acestui stadiu: - clasificarea si categorizarea (ordonarea elementelor unei structuri dup criterii date: culoare, form, mrime, funcii); - conservarea proprietilor fizice ale obiectelor (capacitatea de a sesiza permanene ale obiectelor: materia, greutatea, volumul, timpul): conservarea materiei (9 ani); conservarea greutii (9 ani), conservarea volumului (11-12 ani); - se dobndeste capacitatea reversibilitii aciunilor interiorizate, la sfrsitul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logic si matematic. Pg. 32

47.

Dupa J.Piaget, achizitiile cele mai importante realizate in stadiul preoperational al dezvoltarii copilului sunt: 1) deprinderea mersului 2) dezvoltarea limbajului 3) dezvoltarea functiei simbolic-reprezentative 4) formarea notiunilor empirice

a. b. c. d.

2+3 2+3+4 2+4 1+2+3+4

ANS: D
b. Stadiul preoperaional (2-7 ani). n stadiul preoperaional, se face trecerea de la simplele imagini ale obiectelor la formarea simbolurilor. Achiziiile cele mai importante n aceast perioad sunt: deprinderea mersului, dezvoltarea limbajului, dezvoltarea funciei simbolic-reprezentative, formarea noiunilor empirice, apariia unui tip de gndire cauzal, nu ns n sensul unui raionament logic. n acest stadiu graniele dintre real si imaginar sunt sensibile, gndirea copilului este de tip fantezist, amestec elemente ale realului cu elemente ale imaginarului. Pg. 32