ANUL II SEMESTRUL II – TESTAREA PSIHOLOGICA.

APTITUDINI SI INTELIGENTA

TRUE/FALSE

1. Matricele Progresive Raven includ probe care evalueaza memoria auditiva.

ANS: F

2. J. Piaget defineste inteligenta ca o forma de adaptare eficienta si rapida la stimulii din mediul extern.

ANS: T

3. Din perspectiva statistica, distributia rezultatelor la teste ia forma curbei lui Gauss.

ANS: T

4. Testul analitic de inteligenta (TAI) a fost elaborat de psihologul elvetian R. Meili.

ANS: T

5. Modelul genetic asupra inteligentei a fost elaborat de J. Piaget.

ANS: T

6. Conceptul de coeficient de inteligenta a fost introdus de A.Binet.

ANS: F

7. Matricele Progresive Standard (Raven) evalueaza nivelul dezvoltarii intelectuale la copii si varstnici.

ANS: F

8. Gradul de dificultate al itemilor la testul Matricele Progresive Raven creste progresiv. Ordinea
prezentarii itemilor ofera posibilitatea unui antrenament mental in modul de a rezolva probele testului.

ANS: T

9. Cuantificarea este procesul prin care se atribuie o serie de punctaje sau numere unor variabile psihice.

ANS: T

10. Testarea psihologica este o activitate complexa de investigare si cunoastere a caracteristicilor psihice
definitorii pentru persoana, care se realizeaza prin intermediul instrumentelor psihodiagnostice specifice: teste
psihologice, chestionare sau inventare.

ANS: T

11. Testul analitic de inteligenta (TAI) include probe care evalueaza memoria vizuala.

ANS: F

12. Conceptul de varsta mentala a fost introdus de A.Binet.

ANS: T

13. Aptitudinile desemneaza un ansamblu de insusiri psihice si fizice, relativ stabile, care permit obtinerea
unor performante in unul sau in mai multe domenii de activitate.

ANS: T
14. Aptitudinile reprezinta latura relational-valorica a personalitatii.

ANS: F

15. Teoria genetica maximizeaza influenta factorilor de mediu in dezvoltarea aptitudinilor.

ANS: F

16. In studiile sale asupra aptitudinilor F. Galton a utilizat analiza factoriala.

ANS: F

17. Inteligenta este definita si ca abilitate de a rezolva probleme (problem-solving).

ANS: T

18. Wechsler defineste inteligenta ca fiind capacitatea individului de a actiona eficient, de a gandi rational
si de a se adapta la mediu.

ANS: T

19. Principalele teorii asupra genezei si dezvoltarii aptitudinilor sunt: teoria genetica, teoria factorilor de
mediu si teoria dublei determinari.

ANS: T

20. Emotivitatea subiectului poate influenta rezultatele la testul psihologic.

ANS: T

21. In momentul testarii psihologice, tendinta subiectului de a raspunde in sensul dezirabilitatii sociale nu
influenteaza rezultatele la test.

ANS: F

22. Argumentele aduse in sprijinul teoriei factorilor de mediu asupra aptitudinilor se sprijina pe studiul
gemenilor univitelini si bivitelini.

ANS: T

23. Potrivit teoriei factorilor de mediu, aptitudinile se formeaza prin educatie, invatare si exercitiu
sistematic.

ANS: T

24. Aptitudinile matematice fac parte din categoria aptitudinilor generale.

ANS: F

25. Din perspectiva cognitiva, inteligenta este definita ca un sistem complex de operatii cognitive
specializate in prelucrarea informatiilor.

ANS: T

26. Adaptabilitatea este considerata o caracteristica definitorie a conduitei inteligente.

ANS: T

27. R.B.Cattell delimiteaza doua forme ale inteligentei: inteligenta fluida si inteligenta cristalizata.
ANS: T
28. Caracterul reprezinta latura instrumental-operationala a personalitatii.

ANS: F

29. Inteligenta este inclusa in categoria aptitudinilor speciale care asigura eficienta intr-un anumit
domeniu de activitate.

ANS: F

30. J. Piaget conceptualizeaza adaptarea ca un echilibru intre asimilare (achizitia de noi informatii) si
acomodare (restructurarea si organizarea sistemului de cunostinte in functie de noile informatii achizitionate).

ANS: T

31. Testul Rey Figura Complexa este un instrument de evaluare a memoriei vizuale.

ANS: T

32. Temperamentul reprezinta latura instrumental-operationala a personalitatii.

ANS: F

33. Functia evaluativa a testarii psihologice se refera la cunoasterea si evaluarea aptitudinilor, a proceselor
psihice si a structurii de personalitate, precum si la evidentierea variabilitatii psiho-comportamentale sau a
diferentelor interindividuale.

ANS: T

34. Ipoteza este un enunt cu privire la relatia dintre doua sau mai multe variabile.

ANS: T

35. Evaluarea rezultatelor la testele de aptitudini se face in termeni de capacitati sau performante: apt-
inapt; performante slabe-medii-inalte.

ANS: T

36. Obiectivul final al testarii psihologice este evaluarea conditiei psihice a persoanei si plasarea acesteia
de-a lungul unui continuum al normalitatii.

ANS: T
37. Notiunea de normalitate sociala variaza de la un mediu socio-cultural la altul: ceea ce este considerat
normal intr-o societate, poate fi considerat anormal intr-o alta societate.
ANS: T
38. Testul psihologic este un procedeu de investigatie standardizat, utilizat pentru evaluarea si
determinarea modului de functionare psihica a individului prin intermediul raspunsurilor la diferite probe
psihodiagnostice.
ANS: T
39. Testul Rey Figura Complexa este un instrument utilizat pentru evaluarea abilitatilor intelectuale.
ANS: F
40. Standardizarea vizeaza crearea unor conditii identice pentru toti subiectii examinati: standardizarea
instructajului, a continutului testului, a timpului de lucru, a modalitatii de administrare, a cotarii si interpretarii
rezultatelor.
ANS: T
41. Dupa A.Anastasie, testul reprezinta o masura obiectiva si standardizata a unui esantion de
comportamente.

ANS: T

42. Etalonul testului reprezinta unitatea de masura la care se raporteaza performanta individului pentru a
determina unde se plaseaza aceasta in raport cu performantele altor indivizi.

ANS: T

43. In functie de continutul masurat (obiectivul testului), testele se clasifica in: teste de aptitudini, teste de
personalitate si teste de achizitie.

ANS: T

44. E.L.Thorndike descrie trei forme ale inteligentei: inteligenta abstracta (conceptuala), inteligenta
practica si inteligenta sociala.

ANS: T

45. Scala de inteligenta Stanford-Binet a fost elaborata de Lewis Terman.

ANS: T

46. In functie de numarul de componente (numarul de dimensiuni cuprinse in evaluarea psihodiagnostica)

testele se impart in: teste unidimesionale si teste multidimensionale.

ANS: T

47. Proba Vocabular din Scala de inteligenta Stanford-Binet evalueaza capacitatea subiectului de utilizare
si definire a cuvintelor.

ANS: T

48. Testele Wechsler de inteligenta includ in structura lor o scala verbala si o scala nonverbala (de
performanta).

ANS: T

49. Dupa modul de aplicare, testele psihologice se impart in: teste individuale si teste colective.

ANS: T
50. Dupa R.B.Cattell, inteligenta cristalizata (dobandita) se dezvolta in ontogeneza, prin acumulare de
informatii, prin exercitiu sistematic si experienta in raport cu stimulii din mediu.
ANS: T
51. Cotarea rezultatelor la testele Wechsler de inteligenta furnizeaza trei tipuri de scoruri: un scor pentru
competentele verbale, un scor pentru competentele nonverbale si un scor total (nota globala a inteligentei -I.Q
global).
ANS: T
52. Fidelitatea testului reprezinta proprietatea instrumentului de masura de a arata aceeasi valoare (sau
rezultate relativ asemanatoare) la o noua administrare.
ANS: T
53. Nivelul de anxietate al subiectului legat de situatia de testare nu influenteaza rezultatul la test.
ANS: F
54. Coeficientii de fidelitate interevaluatori sunt necesari in determinarea fidelitatii testelor proiective si a
testelor de creativitate, aratand gradul de corelatie dintre scorarile realizate in mod independent de mai multi
evaluatori.

ANS: T

55. Aptitudinile individuale sunt demonstrate prin rezultatele deosebite (performante peste medie)
obtinute in activitate, sunt relativ stabile si permit predictia performantelor viitoare.

ANS: T

56. Aptitudinile, desi isi au originea in procesele psihice, nu se identifica cu acestea si nu reprezinta doar
simple insumari ale insusirilor proceselor psihice.

ANS: T

57. Talentul desemneaza ansamblul calitatilor psihice, aptitudinilor (sistemelor operationale) si

trasaturilor de personalitate care permit obtinerea unor performante superioare si a unor realizari originale in
diferite domenii de activitate.

ANS: T

58. Intre aptitudinile individuale si trasaturile caracteriale nu exista legaturi semnificative.

ANS: F

59. Originile teoriei genetice a aptitudinilor se afla in cercetarile lui F. Galton asupra ereditatii.

ANS: T

60. Conduita inteligenta in demersul rezolutiv presupune capacitatea subiectului de a realiza conexiuni
rapide intre informatii si de a descoperi solutii la situatiile problematice, chiar si in conditiile unui deficit
informational.

ANS: T

61. Inteligenta este definita si ca o functie generala a sistemului cognitiv in baza careia individul se
adapteaza eficient la solicitarile mediului extern.

ANS: T

62. Dupa R.B.Cattell, inteligenta fluida se bazeaza pe gandirea flexibila, intervine in situatiile noi in care
subiectul trebuie sa solutioneze probleme inedite (pentru care nu si-a elaborat inca raspunsuri
comportamentale).
ANS: T
63. In psihodiagnoza moderna, inteligenta este conceptualizata ca un construct dinamic, rezultat al
interactiunii complexe dintre factorii ereditari (potentialul genetic) si factorii de mediu (experienta subiectului
acumulata prin invatare si exercitiu sistematic).
ANS: T
64. Primul test de inteligenta a fost construit de A.Binet si Th.Simon.
ANS: T
65. Proba “memoria pentru obiecte” a Scalei de inteligenta Stanford-Binet consta in fotografii cu obiecte
obisnuite care li se arata subiectilor si li se cere apoi sa enumere obiectele in ordinea corecta a aparitiei din
fotografii.
ANS: T
66. Validitatea testului relativa la criteriu se refera la relatia dintre scorul obtinut la test si un criteriu
extern sau o performanta la un alt test.

ANS: T

67. Primul test de evaluare a inteligentei a fost construit de D.Wechsler.

ANS: F

68. Dupa J. Piajet, in stadiul operatiilor concrete, copilul are capacitatea de a utiliza concepte abstracte si
de a realiza operatii mentale complexe (abstractizare, generalizare).

ANS: F

69. Testele de memorie asociativa includ perechi de cuvinte pe care examinatorul le citeste subiectului,
sarcina subiectului fiind aceea de a-si reaminti cel de-al doilea termen al perechii de cuvinte, in conditiile in
care doar primul termen este reluat de catre examinator.

ANS: T

70. Testul analitic de inteligenta (TAI) furnizeaza informatii exclusiv despre nivelul inteligentei generale.

ANS: F

71. Raspunsurile la Testul de gandire divergenta Guilford se evalueaza exclusiv dupa doua criterii:
fluiditate si originalitate.

ANS: F

72. Subtestul Desene al Testului analitic de inteligenta (TAI) consta in trei serii de elemente grafice cu
ajutorul carora subiectul trebuie sa realizeze cat mai multe desene intr-un timp limitat.

ANS: T

73. Potrivit teoriei genetice, aptitudinile sunt conditionate de zestrea ereditara, sunt transmise de la parinti
la urmasi si se manifesta de la varste precoce.

ANS: T

74. Subtestul Fraze al Testului analitic de inteligenta (TAI) consta in trei serii de cuvinte. Sarcina
subiectilor este de a construi, intr-un timp limitat, cat mai multe fraze care sa includa cuvintele prezentate ca
stimuli.

ANS: T

75. Testele de achizitie urmaresc evaluarea cunostintelor si abilitatilor dobandite prin exercitiu, scolarizare
sau experienta profesionala.

ANS: T

76. Performantele la testul psihologic reflecta intotdeauna, cu acuratete, performantele reale ale
individului.

ANS: F

77. Modelul triarhic al inteligentei a fost realizat de J.P.Guilford.

ANS: F
78. Subtestul Informatii al Scalei Wechsler de inteligenta pentru adulti -revizuita (WAIS-R) consta in 29
de intrebari referitoare la cunostinte si informatii care reflecta nivelul culturii generale al subiectului.

ANS: T

79. Subtestul Completarea imaginii al Scalei Wechsler de inteligenta consta in 20 de planse (imagini) din
care lipseste o anumita parte, sarcina subiectului fiind aceea de a identifica partea care lipseste.

ANS: T

80. Testele psihologice unidimensionale sunt probe unidirectionate, centrate pe investigarea unei singure
dimensiuni sau a unui singur factor psihic (de exemplu, testele de memorie auditiva).

ANS: T

81. Utilizand analiza factoriala, L.L. Thurstone a identificat un numar de 19 abilitati mentale (19 factori
primari).

ANS: F

82. Conform standardelor internationale si reglementarilor APA (The American Psychological

Association), testele de nivel C pot fi administrate si interpretate, cu ajutorul manualului testului, de catre
orice persoana, indiferent de calificarea ei profesionala.

ANS: F

83. In evaluarea aptitudinilor, pe langa administrarea testelor de aptitudini, o metoda complementara o

constituie analiza produselor activitatii.

ANS: T

84. Modelul ecologic al inteligentei subliniaza necesitatea utilizarii metodei observatiei in studiul
comportamentului inteligent, observarea sistematica a modului in care subiectii rezolva problemele cu care se
confrunta in activitatea lor.

ANS: T

85. Creativitatea este inclusa, alaturi de inteligenta, in categoria aptitudinilor generale care asigura
succesul in activitate, fiind asociata cu niveluri ridicate ale performantei profesionale in orice domeniu.

ANS: T

86. Conform standardelor internationale si reglementarilor APA (The American Psychological

Association), Testul Matricele Progresive Raven intra in categoria testelor de nivel C.

ANS: F

87. Testul de gandire divergenta Guilford este un instrument utilizat pentru determinarea nivelului
inteligentei generale.
ANS: F
88. Modelul psihometric al inteligentei este orientat in directia construirii de teste, vizand atat studiul
proceselor intelectuale, cat si crearea unor instrumente eficiente de evaluare a capacitatilor cognitive.
ANS: T
89. Scala de inteligenta Binet-Simon contine 30 de itemi si se administreaza copiilor si adolescentilor, cu
varste cuprinse intre 3 si 15 ani.
ANS: T
90. Printre abilitatile mentale primare descrise de L.L.Thurstone se numara abilitatea de rationament
inductiv si deductiv.

ANS: T

91. Testul de gandire creativa Torrance include doua baterii de teste verbale si doua baterii de teste
figurative.

ANS: T

92. Matricele Progresive Raven consta din desene abstracte din care lipseste o parte. Sarcina subiectilor
este de a descoperi figura potrivita pentru completarea desenului, alegand una din variantele de raspuns
prezentate sub fiecare imagine.

ANS: T

93. E. A. Fleishman clasifica aptitudinile umane in cinci mari categorii, printre care se numara si
aptitudinile sociale.

ANS: T

94. Dupa E. A. Fleishman, orientarea spatiala face parte din categoria aptitudinilor cognitive.

ANS: T

95. Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitve (BTPAC) evalueaza opt tipuri de aptitudini
cognitive.

ANS: T
MULTIPLE CHOICE

1. Conceptul de coeficient de inteligenta a fost introdus de:

a. A.Binet
b. W.Stern
c. J.Piaget

ANS: B

2. In functie de continutul masurat sau obiectivul testului, testele psihologice se impart in:

1) teste de aptitudini, teste de personalitate si teste de achizitie

2) teste verbale si teste nonverbale
3) teste inalt standardizate si teste nestandardizate

a. 1+2+3
b. 1
c. 1+2

ANS: B

3. Raportate la sistemul de personalitate, aptitudinile reprezinta:

a. latura dinamico-energetica
b. latura instrumental -operationala
c. latura relational-valorica

ANS: B

4. Conceptul de varsta mentala a fost introdus de:

a. W.Stern
b. A.Binet
c. L.Terman
d. J.P.Guilford

ANS: B

5. Care dintre urmatoarele teste psihologice evalueaza nivelul abilitatilor creative?

1). Matricele Progresive Raven

2). Testul Rey Figura Complexa
3). Testul de gandire creativa Torrance
4). Testul de gandire divergenta Guilford

a. 1+2
b. 2
c. 3+4
d. 1

ANS: C
6. In evaluarea psihologica, un demers psihodiagnostic complex presupune utilizarea:

1). testelor psihologice

2). metodei observatiei
3). interviului

a. 1
b. 1+2
c. 1+2+3

ANS: C

7. Factorii subiectivi care pot influenta negativ rezultatele la un test psihologic sunt:

1). emotivitatea
2). teama de esec
3). nivelul ridicat de anxietate
4). conditiile fizice in care se desfasoara testarea

a. 1
b. 1+2+3
c. 2+3
d. 4

ANS: B

8. In studiile sale asupra aptitudinilor F. Galton a utilizat:

1). analiza factoriala

2). metoda genealogiilor
3). studiul gemenilor univitelini si bivitelini

a. 1
b. 2
c. 1+3
d. 3

ANS: B

9. R.B.Cattell descrie doua forme ale inteligentei:

a. inteligenta abstracta si inteligenta practica

b. inteligenta fluida si inteligenta cristalizata
c. inteligenta verbala si inteligenta matematica
d. inteligenta verbala si inteligenta sociala

ANS: B

10. Timpul necesar pentru rezolvarea Matricelor Progresive Standard (Raven) se situeaza intre:

a. 15-20 minute
b. 30-45 minute
c. 60-90 minute

ANS: B
11. Care dintre urmatoarele teste psihologice evalueaza memoria vizuala?

a. Matricele Progresive Raven

b. Testul Rey Figura Complexa
c. Testul de gandire divergenta Guilford

ANS: B

12. Testul Wechsler de inteligenta include urmatoarele scale:

1). o scala verbala

2). o scala nonverbala (de performanta)
3). o scala de inteligenta sociala

a. 1+2+3
b. 1+3
c. 1+2

ANS: C

13. Modelul genetic asupra inteligentei a fost elaborat de:

a. J.Piaget
b. J.P.Guilford
c. L.L:Thurstone

ANS: A

14. Functia decizionala a testarii psihologice vizeaza utilizarea rezulatelor evaluarii in:

1) consiliere scolara si orientare vocationala

2) selectie si orientare profesionala
3) demersul psihoterapeutic
4) eliberarea atestatelor de libera practica a unor profesii

a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+2+3+4

ANS: D

15. Procesul prin care se asigura conditii identice de evaluare pentru toti subiectii examinati poarta
denumirea de:

a. cuantificare
b. standardizare
c. validitate

ANS: B

16. E.L. Thorndike descrie trei forme ale inteligentei:

a. inteligenta lingvistica, inteligenta matematica si inteligenta spatiala

b. inteligenta abstracta, inteligenta practica si inteligenta sociala
c. inteligenta verbala, inteligenta naturalista si inteligenta interpersonala

ANS: B
17. Scala de inteligenta Stanford-Binet contine 15 subteste centrate pe evaluarea urmatoarelor abilitati
cognitive:

1). rationamentul verbal

2). rationamentul matematic
3). rationamentul abstract-vizual
4). memoria de scurta durata

a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
d. 1+2+3+4

ANS: D

18. Scala de inteligenta Stanford-Binet evalueaza abilitatile de rationament verbal prin intermediul
urmatoarelor probe:

1) Vocabular
2) Intelegere
3) Absurditati
4). Relatii verbale

a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
d. 1+2+3+4

ANS: D

19. Scala de inteligenta Stanford-Binet evalueaza abilitatile de rationament matematic prin intermediul
urmatoarelor probe:

1). Cantitativ
2). Serii de numere
3) Construirea egalitatii

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3

ANS: C

20. Subtestul memoria de scurta durata din Scala de inteligenta Stanford -Binet contine urmatoarele
probe:

1) Memoria pentru siraguri

2) Memoria pentru fraze
3) Memoria pentru cifre
4) Memoria pentru obiecte

a. 1+2
b. 1+2+3+4
c. 2+3
d. 2+3+4

ANS: B
21. Cotarea rezultatelor la Scalele de inteligenta Wechsler ofera urmatoarele tipuri de scoruri:

1). un scor pentru competentele verbale

2) un scor pentru competentele nonverbale
3) un scor total (nota globala a inteligentei - I.Q. global)
4) un scor pentru abilitatile matematice

a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+2+4
d. 1+4

ANS: B

22. Care dintre urmatoarele metode se utilizeaza pentru determinarea fidelitatii testului psihologic?

1) metoda test-retest
2) metoda formelor paralele
3) metoda analizei consistentei interne
4)coeficientii de fidelitate interevaluatori

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D

23. Teoria inteligentelor multiple a fost formulata de:

a. J.Piaget
b. E.L.Thorndike
c. H.Gardner

ANS: C

24. Primul test de inteligenta a fost construit de:

a. L. Terman si W.Stern
b. D. Wechsler si R.Zazzo
c. A.Binet si Th. Simon

ANS: C

25. Care dintre urmatoarele procedee se utilizeaza pentru determinarea validitatii testului psihologic?

1). validitatea de construct

2). validitatea de continut
3). validitatea de criteriu

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3

ANS: C
26. Proprietatea testului psihologic de a masura exact ceea ce isi propune sa masoare, poarta denumirea
de:

a. fidelitate
b. validitate

ANS: B

27. In care dintre stadiile dezvoltarii intelectuale, descrise de J.Piajet, subiectul are capacitatea de a utiliza
notiuni abstracte si de a realiza operatii mentale complexe (abstractizare, generalizare)?

a. stadiul operatiilor concrete

b. stadiul preoperational
c. stadiul senzorio-motor
d. stadiul operatiilor formale

ANS: D

28. Obiectivele generale ale Testului Rey Figura Complexa vizeaza:

1) testarea capacitatilor perceptive
2) evaluarea abilitatilor mnezice
3) identificarea deficientelor mnezice

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3

ANS: C

29. Modelul triarhic asupra inteligentei a fost elaborat de:

a. J.P.Guilford
b. J.Piaget
c. R.J.Sternberg

ANS: C

30. Raspunsurile la Testul de gandire divergenta Guilford se coteaza in functie de urmatorii parametri:

1) fluiditate
2) flexibilitate
3) elaborare
4) originalitate

a. 1+2
b. 1+2+3
c. 3+4
d. 1+2+3+4

ANS: D

31. La testele de evaluare a abilitatilor creative, capacitatea subiectului de a produce un numar mare de
idei intr-o unitate de timp se coteaza ca indicator al:

a. flexibilitatii
b. originalitatii
c. fluiditatii
d. elaborarii

ANS: C
32. Modelul triarhic asupra inteligentei include urmatoarele subteorii:

1). subteoria componentiala

2). subteoria contextuala
3). subteoria celor doua fatete

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3

ANS: C

33. La testele de evaluare a abilitatilor creative, numarul total de categorii diferite in care se pot incadra
raspunsurile subiectului la un item se coteaza ca indicator al:

a. flexibilitatii
b. fluiditatii
c. originalitatii

ANS: A

34. Testul analitic de inteligenta (TAI) furnizeaza informatii despre:

1) nivelul inteligentei generale

2) forma inteligentei subiectului (analitica, inventiva, concreta si abstracta)
3) nivelul inteligentei sociale

a. 1
b. 1+2
c. 1+2+3

ANS: B

35. La Testul analitic de inteligenta (TAI), forma inventiva a inteligentei este determinata prin intermediul
urmatoarelor probe:

a. subtestele Cifre si Imagini

b. subtestele Imagini si Fraze
c. subtestele Desene si Fraze

ANS: C

36. Modelul tridimensional al intelectului a fost elaborat de:

a. J.Piaget
b. J.P.Guilford
c. R.J. Sternberg

ANS: B

37. La testele de creativitate, capacitatea subiectului de a da raspunsuri inedite, cu frecventa statistica

mica in cadrul unei multitudini de raspunsuri emise la nivelul grupului, se coteaza ca indicator al:

a. fluiditatii
b. elaborarii
c. originalitatii

ANS: C
38. Proprietatea testului de a arata aceleasi valori (sau rezultate relativ asemanatoare) la o noua
administrare poarta denumirea de:

a. fidelitate
b. validitate

ANS: A

39. La Testul analitic de inteligenta (TAI), forma abstracta a inteligentei este determinata prin intermediul
urmatoarelor probe:

a. subtestele Cifre si Imagini

b. subtestele Imagini si Fraze
c. subtestele Desene si Fraze
d. subtestele Desene si Cifre

ANS: D

40. Argumentele care sustin teoria factorilor de mediu asupra aptitudinilor se bazeaza pe:

a. metoda genealogiilor
b. studiul gemenilor univitelini si bivitelini

ANS: B

41. Analiza rezultatelor la Testul Rey Figura Complexa urmareste urmatoarele aspecte:

1) corectitudinea realizarii desenului (cat de fidel este desenul realizat de subiect in raport cu figura prezentata
ca stimul)
2) numarul de elemente grafice redate (reamintite)
3) numarul de elemente grafice omise

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3

ANS: C

42. Conform standardelor internationale si reglementarilor APA (The American Psychological

Association), testele psihologice se clasifica in:

a. teste de nivel A, teste de nivel B si teste de nivel C

b. teste psihometrice standardizate si teste nestandardizate
c. teste unidimensionale si teste multidimensionale

ANS: A

43. Sub aspectul relatiei de compensare reciproca intre factorii ereditari si factorii de mediu, compensarea
pozitiva din partea mediului si dezvoltarea aptitudinii deasupra nivelului fondului ereditar se realizeaza in
urmatoarea situatie:

a. fond ereditar slab - mediu inalt favorabil

b. fond ereditar slab - mediu neprielnic
c. fond ereditar superior - mediu nefavorabil

ANS: A
44. Potrivit modelului tridimensional al intelectului, operatiile utilizate in procesarea informatiilor sunt
reprezentate de:

1) evaluare
2) gandire divergenta
3) gandire convergenta
4) memorie
5) cunoastere (cognitie)

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3+4+5
d. 2+3+5
e. 4+5

ANS: C

45. Printre abilitatile mentale primare descrise de L.L. Thurstone se numara:

1) comprehensiunea verbala
2) fluenta verbala
3) aptitudinea numerica
4) aptitudinea spatiala

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
d. 1+2+3+4

ANS: D

46. In care dintre stadiile dezvoltarii intelectuale, descrise de J.Piaget, copilul dobandeste capacitatea de
clasificare si categorizare (ordonarea elementelor unei structuri dupa anumite criterii: culoare, forma, marime,
functii etc)?

a. stadiul preoperational
b. stadiul operatiilor concrete
c. stadiul senzorio-motor

ANS: B

47. Dupa J.Piaget, achizitiile cele mai importante realizate in stadiul preoperational al dezvoltarii
copilului sunt:

1) deprinderea mersului
2) dezvoltarea limbajului
3) dezvoltarea functiei simbolic-reprezentative
4) formarea notiunilor empirice

a. 2+3
b. 2+3+4
c. 2+4
d. 1+2+3+4

ANS: D
48. In evaluarea nivelului creativitatii, testele de fluiditate includ urmatoarele tipuri de probe:

1) teste de prefixe (lista de cuvinte care incep cu acelasi prefix)

2) enumerarea de cuvinte care incep cu aceeasi litera
3) teste de completare a propozitiilor (prin identificarea cuvantului care lipseste)

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3

ANS: C

49. Obiectivele generale ale utilizarii testelor de inteligenta vizeaza:

1) evaluarea abilitatilor cognitive si determinarea nivelului inteligentei generale

2) cunoasterea tipurilor de inteligenta (formele specializate ale inteligentei subiectului)
3) utilizarea testelor ca metode de diagnostic diferential intre retard mental si nivelul normal de dezvoltare al
inteligentei

a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3

ANS: C

50. Scalele de dezvoltare Gesell evalueazã urmãtoarele arii ale dezvoltãrii psihice:

1. comportamentul motric
2. comportamentul adaptativ
3. comportamentul verbal
4. comportamentul social

a. 1+2
b. 1+ 2+ 3
c. 1+3+4
d. 1+2+3+4

ANS: D

51. Testul Denver II de evidentiere a achizitiilor in planul dezvoltarii permite culegerea informatiilor din
urmatoarele zone ale dezvoltarii:

1. comportamentul social
2. comportamentul motric fin-adaptativ
3. comportamentul verbal
4. comportamentul motric –general

a. 1+2=4
b. 1+3
c. 2+3+4
d. 1+2+3+4

ANS: D
52. Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive (BTPAC) evalueaza aptitudinea spatiala prin
urmatoarele tipuri de teste:

1. testul de imagini mintale

2. testul de orientare spatiala
3. testul de generare de imagini

a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3

ANS: B

53. Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive (BTPAC) evalueaza aptitudinile verbale prin
intermediul urmatoarele teste:

1. testul de vocabular
2. testul de sintaxa
3. testul de intelegere a cuvintelor

a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3

ANS: C

54. Bateria Factoriala PMA evalueaza urmatoarele tipuri de aptitudini cognitive:

1. semnificatia verbala si fluiditatea verbala

2. aptitudinea spatiala
3. rationamentul
4. aptitudinea numerica

a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4
d. 1+4

ANS: C

55. Printre abilitatile cognitive evaluate de Bateria factoriala standard Bonnardel se numara:

1. potentialul intelectual
2. comprehensiunea verbala
3. inteligenta practica
4. calculul arithmetic

a. 1+2+4
b. 1+4+4
c. 1+3
d. 1+2+3+4

ANS: D