PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR SI

INTELIGENTEI
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

BATERIA KAUFMAN DE EVALUARE A INTELIGENTEI LA COPII

(K-ABC)

• Bateria de evaluare Kaufman pentru copii, elaborata de Kaufman si

Kaufman in 1983, inca de la aparitie a fost subiectul a numeroase cercetari,
si de asemenea, a fost folosita pe scala larga in scoli si clinici.
• Faptul ca bateria Kaufman prezinta multe aspecte care o recomanda ca
excelent instrument clinic este evident din fundamentarea sa teoretica,
calitatile psihometrice, modul de administrare si selectia sarcinilor pe care le
contine.
• Din punct de vedere psihometric, K-ABC a fost considerat de Anastasi in
1988 ca fiind “o baterie de evaluare cognitiva inovativa, a carei realizare
indeplineste cele mai inalte standarde de calitate tehnica”.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• Scalele de inteligenta sau procesare mentala deriva din teoriile

neuropsihologice ale procesarii informatiei, ce se bazeaza pe paradigma
specializarii cerebrale a lui Sperry si pe cercetarile de neurologie ale lui
Luria.

• Scalele de procesari separate se centreaza pe procesele folosite pentru

a rezolva o probleme (liniare, analitice, secventiale, atribuite emisferei
stingi versus holistice, gestaltiste, simultane, atribuite emisferei drepte).

• Centrarea pe procese, sau pe “cum” se rezolva o problema, reprezinta

o asa-numita abordare “orientata pe actiune” ce faciliteaza interventia
clinica terapeutica sau de remediere

• Majoritatea celorlalte teste, cum ar fi WISC se ocupa in special de

continutul itemilor (verbali sau non-verbali).
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• Scalele de procesari mentale din K-ABC sint predominant non-verbale.

• Acest lucru reflecta decizia deliberata a autorilor testului de a accentua posibilitatea

de a evalua grupuri minoritare, copii bilingvi, indivizi cu dificultati de limbaj si copii
cu dificultati de invatare, adica toate categoriile care pot avea performanta slaba la
itemi verbali datorita slabelor lor cunostinte, si nu a slabei lor inteligente.

• Itemi verbali sau care se refera la fapte (factuali) sint de asemenea inclusi in K-ABC,
dar ca scale separate, de Cunostinte, pentru a facilita evaluarea dizabilitatilor de
invatare, precum si pentru a estima corect functionarea intelectuala a minoritatilor
culturale sau etnice.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

PREZENTAREA SCALEI K-ABC

• Scalele K-ABC se impart dupa cum urmeaza :

1. Scale Globale care se impart in:

2. Procesare secventiala
3. Procesare simultana
4. Componentele Procesarii Mentale
5. Cunostinte
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

1. Procesarea Secventiala include subtestele:

a) “Miscarile miinilor”,

b) “Memoria numerelor”

c) “Ordinea cuvintelor”.

2. Procesarea Simultana include subtestele:

d) “Inchiderea formei”,

e) “Triunghiuri”,

f) “Analogiile matricilor”,

g) “Memorie spatiala”

h) “Serii de fotografii”.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

3. Subtestele de Cunostinte cuprind:

a) Fete si Locuri
b) Aritmetica
c) Proverbe
d) Citire/Decodare
e) Citire/Intelegere

4. Subtestele Procesarilor Mentale, ce cuprind:

f) Miscarile miinilor
g) Inchiderea formei (gestaltului)
h) Memoria numerelor
i) Triunghiuri
j) Ordinea cuvintelor
k) Analogii cu matrici
l) Memorie spatiala
m) Serii de fotografii
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu retard mental

• Cele mai scazute performante sint obtinute de catre copiii cu retard mintal la
“Memoria numerelor”, “Ordinea cuvintelor” si “Analogiile matricilor” dintre
subtestele de procesari mentale, iar dintre subtestele de cunostinte la
“Citire/Decodare” si “Citire/Intelegere”.

• Testul insa are limitele sale, nefiind un instrument sensibil de diagnosticare a

retardului mental pentru copiii in jur de 5 ani, comparativ cu testul Stanford-
Binet IV. El devine sensibil pentru virsta de 7-8 ani.

• De asemenea, testul nu este adecvat in cazul unui retard foarte profund sau
foarte usor, ci doar in cazul unuia moderat
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu dificultati de invatare

• In acest caz, rezultatele copiilor sint in general mai bune la scala Procesare
Simultana decit la cea de Procesare Secventiala (la fel cum la WISC-R
performanta este mai buna la Scala de Performanta decit la cea Verbala).

• Dintre subtestele de procesari mentale, cele mai slabe performante sint

obtinute, de obicei, la “Analogiile matricilor”, “Miscarile miinilor” si “Memoria
numerelor”, iar dintre subtestele de cunostinte la “Citire/Intelegere” si
“Citire/Decodare”.

• De asemenea, se observa ca scorurile la subtestele de procesari mentale sint

mai ridicate decit cele la subtestele de cunostinte.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu probleme emotionale

• Un studiu facut de Pommer in 1986 a evidentiat o semnificativa diferenta intre

performantele la Procesare Secventiala (media fiind de 89,5) si Procesare
Simultana (media de 82,5), la copiii cu tulburari emotionale.

• De asemenea, copiii impulsivi prezinta in general o performanta mai slaba la

scorul total, dar cel mai semnificativ deficit il au la Procesare Simultana.

• Acelasi pattern se observa si la copiii autisti.

• Toate aceste date evidentiaza ca acesti copii cu probleme comportamentale si

emotionale fac fata itemilor din subtestele secventiale, dar in nu si celor din
subtestele simultane, care necesita mai multa atentie si concentrare
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu deficit auditiv

• S-a constatat ca aplicarea scalei Nonverbale a K-ABC folosindu-se pantomima

sau limbajul semnelor pentru explicarea instructiunilor este foarte adecvata,
scorurile obtinute de acesti copii fiind similare cu ale celor fara deficit auditiv.
Intre cele doua metode nu s-au observat diferente.

• Scala Nonverbala consista din subtestele: Miscarile miinilor, Inchiderea formei,

Memoria numerelor, Triunghiuri, Analogiile matricilor, Memorie Spatiala, Serii
de fotografii si Fete si Locuri
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

FORMELE SCURTE ALE SCALEI KAUFMAN

(KBIT)

• Applegate si Kaufman au elaborat in 1988 forme scurte ale testului. Cea mai
recenta forma este KBIT-2 elaborata in 2004
• Aceste forme se folosesc de exemplu in depistarea prescolarilor supradotati, in
scopuri de cercetare sau pentru unele situatii ce pot apare in clinica sau in mediul
educational
• Au fost elaborate forme scurte pentru copiii intre 4 si 12 ani, aceste forme fiind
urmatoarele:

1. Diada Procesarilor Mentale: Triunghiuri si Ordinea cuvintelor

2. Triada Procesarilor Mentale: Triunghiuri, Ordinea cuvintelor si Analogiile matricilor
3. Tetrada Procesarilor Mentale: Miscarile miinilor, Triunghiuri, Ordinea cuvintelor si
Analogiile matricilor
4. Diada Cunostintelor: Proverbe, Citire/Decodare
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

LIMITELE SCALEI

• o capacitate redusa a citorva subteste de a acoperi nivelul copiilor

foarte mici sau retardati;
• o capacitate redusa de a depista copiii supradotati cu virste peste 10 ani;
• aspectul discutabil daca “abilitatile” si “cunostintele” pot fi impartite net
in componente separate;
• nu se stie daca scalele de Procesari mentale intr-adevar masoara
procesele respective, sau alte seturi de componente precum memoria
semantica si rationamentul non-verbal.
• subtestele de cunostinte, nu sint tocmai adecvate in cazul copiilor cu
dificultati de invatare, itemii neacoperind cerintele din curricula scolara,
fiind necesara si luarea in considerare a scrisului sau calculelor
matematice
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei
TESTAREA INTELIGENTEI GENERALE
MATRICILE PROGRESIVE RAVEN
 

• Testul “Matricilor Progresive Standard” (MPS) elaborat de J.C. Raven in colaborare

cu L.S. Penrose in 1938, revizuit in 1947 si 1956, este un test omogen de inteligenta
generala.

• Matricile Progresive Standard (seriile A,B,C,D si E) sint construite astfel incit sa

acopere nivele variate (slab-mijlociu-bun) ale abilitatii mintale si sa fie aplicabile la
toate virstele (copii-adulti-batrini), indiferent de nivelul de scolarizare, nationalitate
sau conditie fizica.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• In 1947 J.C. Raven construieste “Matricile Progresive Colorate”

(MPC) publicate in 1949, revizuite in 1956, destinate examinarii
inteligentei generale a copiilor (5,5 –11 ani) si a batrinilor (65-85 ani).
.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• In practica examinarii inteligentei generale a aparut insa necesitatea

 
elaborarii unui test fidel si sensibil de eficienta mintala, aplicabil la persoane
cu capacitati intelectuale bune si foarte bune, in vederea stabilirii diferentelor
interindividuale intre persoane cu aptitudini superioare.

• Testul “Matricile Progresive Avansate” (MPA) elaborat de J.C. Raven in

1943, revizuit in colaborare cu G.A. Foulds in 1947 si 1962 serveste acestui
scop practic, si poate fi aplicat incepind de la virsta de 11 ani.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei
Prezentarea Matrici Raven Colorate (MPC)
 
• MPC construit pentru examinarea copiilor (5,5-11 ani) poate contribui la:
1. evaluarea gradului de maturitate scolara,
2. descifrarea etiologiei insucceselor scolare,
3. diagnosticarea timpurie a deficientei mintale,
4. cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi,
5. examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire (afazie, bilbiiala, etc)
6. a strainilor care nu cunosc limba.
7. De asemenea, se utilizeaza la virstele mai inaintate ( 65-85 ani) in scopuri clinice (de
exemplu, stabilirea deteriorarii mintale) si antropologice (studii de antropologie
comparata).
• MPC examineaza potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor,

figurile sint desenate pe un fond viu colorat. In plus, in afara de
prezentarea testului sub forma de caiet, s-a creat o varianta in care
sarcina apare mai clara, deoarece matricea este data sub forma unei
plansete, iar piesele, intre care se gaseste cea adecvata, sint mobile,
completarea avind loc in mod practic.
• In partea de sus stinga a fiecarui tabel sunt prezentate, in ordinea
importantei (de la stinga la dreapta), acele operatii mintale
 fundamentale care conditioneaza intelegerea si rezolvarea
problemelor prezentate in mod succesiv.
• Operatia esentiala este subliniata prin majuscule. In partea de jos
stinga a fiecarui tabel sint grupate, dupa tipul de greseala comisa,
toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricilor.
• In partea de sus dreapta a fiecarui tabel sint calificate (cu litere) cele 6
figuri eligibile si prin aceasta se arata si greseala de rationare, de
gindire in cazul alegerilor inadecvate.
• Din partea de jos ( in dreapta) a fiecarui tabel se poate afla frecventa
celor 11 tipuri de alegeri (“a-x”) in fiecare serie (A, Ab si B).
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei
• MPC este destinat sa evalueze, in primul rind, claritatea capacitatii de
observatie,
  gindirea clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei.
Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate in mod satisfacator in vederea
evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. Ele indica doar unde, in ce, si
eventual, de ce esueaza subiectul.
• Testul Raven evidentiaza rationamentul visuospatial de tip inductiv.
• La aceasta conlucreaza structurile cerebrale implicate memorie de lucru
(ariile 9 si 46, aria 10 din fronto-polar, ariile 24 si 32 si zone din infero-
temporalul anterior). Aceste arii realizeaza activarea din memorie a unor
informatii, manipularea lor in scopul rezolvarii sarcinii si monitorizarea
acestui proces in scopul controlului posibilelor erori.
 Psihodiagnoza aptitudinilor si
inteligentei

• Rezultatul obtinut la MPC (cota totala) desi depinde in primul rind de

operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita este conditionata si
de factori nonintelectuali de personalitate (anxietate, stabilitate –
instabilitate emotionala, motivare, trasaturi temperamentale).

• Pe de alta parte, diferiti subiecti pot realiza aceeasi performanta prin

mecanisme intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu este
indiferent.

• Semnificatia psihologica a scorului total se desprinde numai cu

conditia relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul
respectiv, ceea ce este posibil numai prin interpretarea rezultatului
final in raport cu comportamentul global al subiectului