Matricele Progresive

1. Matricele Progresive Raven

1.1. Consideratii generale
Matricele progresive Raven formeaza o proba perceptiva neverbala utilizata pentru examinarea
inteligentei generale.
Cercetarile factoriale arata ca anumite functii mintale sunt n strnsa legatura cu inteligenta generala,
adica sunt foarte "saturate" n inteligenta. Prin "masurarea" performantelor unor astfel de functii
puternic saturate n inteligenta, se poate determina nivelul inteligentei generale, adica se pot construi
teste de inteligenta, care sa nu fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci sa cuprinda probe
omogene.
Testul "Matricelor Progresive Standard" (Standard Progresive Matrices), setul A, B, C, D si E,
elaborat n !"# de $.C. Raven n colaborare cu %.&. Penrose, revizuit n !'( si !)*, este un test
omogen de inteligenta generala. Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven
sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D si E) sunt construite astfel nct sa +acopere+ nivele variate
,slab - mi.lociu - bun/ ale abilitatilor mintale si sa fie aplicabile la toate vrstele ,copii, adulti,
batrni/, indiferent de nivelul de scolarizare, nationalitate sau conditie fizica.
0n !'( $.C. Raven construieste "Matricele Progresive Colorate" (!e Coloured Progresive
Matrices, set A, A" and B), publicate n !'!, revizuite n !)*, destinate examinarii inteligentei
generale a copiilor ,ntre ) ani si .umatate si ani/ si batrnilor ,ntre *) si #) de ani/.
0n practica examinarii inteligentei generale a aparut nsa necesitatea elaborarii unui test fidel si
sensibil de eficienta mintala, aplicabil la persoanele cu capacitati intelectuale bune si foarte bune, n
vederea stabilirii diferentelor interindividuale ntre persoane cu aptitudini superioare. Testul
"Matricele Progresive Avansate" (Advanced Progresive Matrices, set #, ##) elaborat de catre Raven
,!'-!'", revizuit n colaborare cu 1.2. 3oulds, ambele serii n !'( si numai seria a 44-a n
!*5/, serveste acestui scop practic si poate fi aplicat ncepnd de la vrsta de ani.
1.2. Notiunea de inteligenta generala (factorul "g")
4nteligenta generala, sugerata de catre 3. 1alton ,#*!/, masurata si teoretizata pentru prima data n
!6' de catre Ch. &pearman ,teoria factorului central, !6'-!'7 teoria celor doi factori, !'-
!"/, este contestata de %.%. Thurstone ,!"#/ care n urma identificarii "a"ilitatilor $intale

%ri$are" postuleaza structura multipla ($ultifactoriala) a inteligentei, negnd existenta factorului

"g" si implicit structura unitara a inteligentei.
Confruntarile teoretice dintre &pearman si Thurstone, n aparenta contradictorii, se completeaza mai
degraba reciproc. 8le ofera o imagine mai reala n legatura cu structura inteligentei si cu variatele ei
forme ,verbala, practica, matematica etc./ de manifestare.
4ntroducerea metodei multifactoriala cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale i
permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup (a "a"ilitatilor $intale %ri$are") si
explicarea corelatiilor gasite printr-un factor general de gradul ##. Thurstone, spre deosebire de
conceptia lui &pearman, admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea.
9 asemenea +multiplicitate+ a factorului "g" (inteligenta generala) a%are &n teoria inteligentei
fluide si cristalizate a lui R.:. Cattell ,!', !*", !*(/. 2utorul sustine existenta inteligentei
generale fluide ("gf"), adica a potentiabilitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura ,sau
inteligenta de ti% "A" dupa ;.9. <ebb/ si a inteligentei generale cristalizate ("gc"), care este
produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturale formative, modelatoare ,inteligenta
"B" dupa <ebb/.
A%titudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la '-) ani, ramne la acest nivel pna la
circa 56 de ani si scade n mod treptat de la 56 la *) de ani. &pre deosebire de "gf", "gc" are un
punct de urcare mai tardiv ,de la ' la 56 de ani/, variind dupa esantioanele culturale, si ramne la
nivelul atins pe toata durata vrstei adulte ,chiar si pna la *) de ani/.
Performantele la testul Raven se schimba foarte mult n functie de vrsta subiectului, ntruct reusita
la testul Raven este conditionata n primul rnd de inteligenta generala fluida.
eoria ierar!ica a structurii a%titudinilor, elaborata de P.8. =ernon ,!)6/, sub influenta lui Ch.
&pearman si C. :urt, ne sugereaza, pe de alta parte, ca testul Raven abordeaza inteligenta generala
plecnd mai ales de la factorul ma.or de grup "'($". ;in acest motiv examinarea unei persoane
numai cu testul Raven nu ofera imaginea "totala" a inteligentei generale a subiectulu 56556v555u
i. 2ceasta este cauza pentru care $.C. Raven recomanda asocierea Matricelor Progresive &tandard
,seriile 2, :, C, ; si 8/ cu scara de vocabular Mill <ill si a Matricelor Progresive Colorate ,seriile
2, 2b si :/ cu scara de vocabular Crichten. &carile Mill <ill si Crichten fiind teste verbale de
inteligenta generala abordeaza factorul "g" plecnd mai ales de la factorul ma.or de grup
")(ed"
*
+*, ,figura /
+*,")(ed" (factorul ver"al-educational) este unul din cei doi factori ma.ori de grup, alaturi de
"'($" (factorul s%atial-$ecanic), descrisi de P.8. =ernon.
5
.igura *.
#nteligenta generala si "$asurarea" ei din %unct de vedere al teoriilor lui C. S%ear$an, P.E.
)ernon si R.B. Cattell
1.3. Natura
psihologica a
factorului
"g"
Primele
tentative de
interpretare
psihologica a
factorului "g"
sunt cuprinse
n teoria energiei $intale ,Ch. &pearman/. 3actorul specific ("s") corespunde astfel dezvoltarii
organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul general ("g") este datorat energiei provenite
din ntregul cortex.
Mai trziu aceasta interpretare fiziologica, patrunsa de un realism naiv, este nlocuita de &pearman
prin teoria %roceselor neogenetice bazata pe> legea &ntelegerii (trairii) e/%erientei %ro%rii7 a
educatiei (sta"ilirii) relatiilor ,figura 5 2/ si a educatiei corelatelor ,figura 5 :/. "0" masoara
neogeneza.
.igura 1
#lustrarea grafica a conce%tiei neogenetice a lui C!. S%ear$an( Educatia relatiilor (Pro"a A) si a
corelatelor (Pro"a B)
"
M. Reuchlin ,!*'/ ncearca sa clarifice natura psihologica a factorului "g" prin teoria o%eratorie
a inteligentei ,elaborata de $. Piaget/. 4poteza lui M. Reuchlin - dupa care teoria operatorie a lui $.
Piaget ar explica natura psihologica a factorului "g" a fost verificata si confirmata de 3. %angeat
,!*!/. 2stfel conduitele preoperatorii si operatorii inferioare ignora aproape total coerenta logica a
testului Raven. Reluarea clinica a probei Raven n aceste cazuri nu duce la ameliorarea
performantei. 8fectele pozitive ale nvatarii la proba Raven sunt mai evidente la conduitele
operatorii mai dezvoltate ,mai ales la cele formale/. Capacitatea de transfer pare sa fie n strnsa
legatura cu nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei.
Rezolvarea corecta a celor "* de itemi ,Raven colorat/, a celor *6 de itemi ,Raven necolorat/ si a
celor '# de itemi ,Raven avansat/ cuprinsi n variantele Matricelor Progresive presupune ntelegerea
structurii modelului ,a 1estaltului/, descoperirea principiilor de aran.are a figurilor n interiorul
modelului si evaluarea gradului n care una dintre cele *, respectiv # figuri particulare, asezate sub
model, ar putea completa lacune din model. 2cest ansamblu de operatii mintale ar corespunde cu
inteligenta generala, adica cu educatia relatiilor si educatia corelatiilor, definitie data de catre Ch.
&pearman factorului "g". 3actorul "g" ,deci si inteligenta generala, adica analiza/, de integrare
,sinteza unui ansamblu de impresii/ si totodata de inventie ,sau variabilitate combinatorie/.
estul Raven e/a$ineaza deci s%iritul de o"servatie, ca%acitatea de a des%rinde, dintr-o structura,
relatiile i$%licite, ca%acitatea de a $entine %e %lan $intal infor$atiile desco%erite ($e$oria de
scurta durata) si a"ilitatea de a o%era cu ele, &n $od si$ultan, %e $ai $ulte %lanuri. Pro"a
Raven, deci, este %rin e/celenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dina$ice, te$%era$entale si
$otivationale ale %ersonalitatii.
'
2. Matricele Progresive Colorate MP (c) seriile !" !# si $
estul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor ,)

?5- ani/, poate contribui la evaluarea

gradului de maturitate scolara, la descifrarea etiologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea
timpurie a deficientei mintale, la cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi ,surzi si
hipoacuzici/, la examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire ,afazie, blbiala, etc./ precum
si a strainilor care nu cunosc limba tarii respective. ;e asemenea, se utilizeaza la vrstele mai
naintate ,*)-#) ani/ n scopuri clinice ,de exemplu, stabilirea determinarii mintale/ si antropologice
,studii de antropologie comparata/.
MP (c) examineaza, n general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte.
2.1. Pre%entarea testului
estul MP (c) consta din trei serii (A, A" si B) de cte 5 matrici. &eriile 2 si : din proba MP
colorat si necolorat sunt identice, cu exceptia ca seriile 2 si : din MP (c) sunt prezentate pe un fond
colorat. &eria 2b nu are corespondent n testul MP &tandard. 3iecare matrice este formata dintr-o
figura sau o succesiune de figuri abstracte. 0n coltul din dreapta .os lipseste un fragment, sau unul
din elementele componente ale matricei. &egmentul care lipseste este dat, ntre alte desene, mai mult
sau mai putin asemanatoare, n partea de .os a foii, subiectul trebuind sa-l indice.
Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescnda, dar ele se rezolva pe baza aceluiasi
principiu ,acelorasi principii/, pe care subiectul trebuie sa-l ,sa le/ descopere.
;atorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul ntelege sarcina cu
o instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare n nsusi cursul parcurgerii
probelor.
Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sunt desenate pe un fond
viu colorat. 0n plus, n afara de prezentarea testului su" for$a de caiet ,obiectul studiului de fata/ s-
a creat o varianta n care sarcina apare mai clara, deoarece matricea este data sub for$a unei
%lansete, iar piesele, ntre care se gaseste cea adevarata, sunt mobile, completarea avnd loc n mod
practic.
2.2. Principiile care stau la #a%a construirii testului
0n dezvoltarea activitatii intelectuale, $.C. Raven identifica, n urma unor studii experimentale
premergatoare construirii testului, ) stadii sau momente cruciale>
a/ copilul devine capabil, nainte de toate, sa distinga figurile identice de cele diferite
,nonidentice/ si apoi pe cele similare de cele nesimilare7
)
b/ ceva mai trziu, el apreciaza corect orientarea figurii att n raport cu propria persoana,
ct si fata de obiectele din cmpul perceptiv7
c/ mai trziu reuseste sa perceapa ca formnd un ntreg ,o cantitate organizata/ doua sau
mai multe figuri distincte, izolate7
d/ apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile ntregului perceput si sa faca
distinctie ntre ceea ce este dat n test si ceea ce trebuie sa adauge el nsusi7
e/ n cele din urma copilul a.unge sa compare schimbarile similare n caracteristicile
percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de gndire ,rationare/.
Matricele lacunare (2 / *1) si figurile eligi"ile (3 / *1) pentru +ntregirea+ matricelor, sunt
construite n scopuri diagnostice diferite. 2cestea pot fi ntelese prin analiza calitativa a ite$ilor (2
/ *1), respectiv a alegerilor corecte si gresite (ta"elul *, 1 si 2) n raport cu momentele cruciale ale
dezvoltarii intelectuale la copii.
0n partea de sus, n stnga fiecarui ta"el (*, 1 si 2) sunt prezentate, n ordinea importantei ,de la
stnga la dreapta/, acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza ntelegerea si rezolvarea
problemelor prezentate n mod succesiv. 9peratia esentiala este subliniata prin ma.uscule. 0n partea
de .os ,n stnga/ a fiecarui tabel sunt grupate dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi
alese de subiect pentru completarea matricelor. 3igurile sunt ordonate n ) grupe ,tipuri/, iar n
interiorul primelor patru se analizeaza mai nuantat alegerile gresite (notate cu literele "A - 4"),
alegerile concrete (notate cu "5") formeaza cea de-a cincia categorie.
0n partea de sus ,n dreapta/ a fiecarui tabel sunt calificate ,cu litere/ cele * figuri eligibile si prin
aceasta se arata si greseala de rationare, de gndire n cazul alegerilor inadecvate. ;in partea de .os
,n dreapta/ a fiecarui tabel se poate afla frecventa celor ** ti%uri de alegeri ("A - 5") n fiecare
serie (A, A" si B).
*
a"elul nu$arul *
Seria A - 6ntelegerea identitatii si a sc!i$"arilor %roduse &n interiorul $atricelor continue
&uccesiunea
matricelor
'rdinea (sistemul) si natura pro#lemelor care tre#uie re%olvate !legeri posi#ile
1 2 3 ( ) *
1
Completarea matricelor simple" continue" prin +ntelegerea
deose#irii" asemanarii si identitatii
a # , # -
2
Completarea matricelor simple" continue" prin +ntelegerea
./'&/$0R00 si identitatii
a a a s , a
3
Completarea matricelor simple" continue" prin +ntelegerea
deose#irii" !&/M1N1R00" identitatii
, a - a a a
(
Completarea matricelor simple" continue" prin +ntelegerea
deose#irii" !&/M1N1R00" identitatii
# , - - # #
)
Completarea matricelor simple" continue" prin +ntelegerea
deose#irii" !&/M1N1R00" identitatii
- c # - - ,
*
Completarea matricelor simple" continue" prin +ntelegerea
deose#irii" asemanarii" orientarii" identitatii
i - , # # i-
2
Completarea matricelor simple" continue" prin +ntelegerea
deose#irii" asemanarii" formarii 3estaltului" tendintei de
+nchidere
- - # e - ,
4
Completarea matricelor simple" continue" prin +ntelegerea
deose#irii" asemanarii" formarii 3estaltului"
g , f - c h
5
Completarea matricelor +ntro singura directie cu schim#ari
progresive +n doua directii prin +ntelegerea deose#irii"
asemanarii" orientarii" identitatii
, # # # -c i
16
Completarea matricelor +ntro singura directie cu schim#ari
progresive +n doua directii prin +ntelegerea deose#irii"
asemanarii" orientarii
# i , # -c -c
11
Completarea matricelor +ntro singura directie cu schim#ari
progresive +n doua directii prin +ntelegerea deose#irii"
asemanarii" formarii 3estaltului" tendinte de +nchidere
- c g -, h #
12
Completarea matricelor +ntro singura directie cu schim#ari
progresive +n doua directii prin +ntelegerea asemanarii"
orientarii si educatiei de corelate
- -c i g , h
(
7elul alegerilor 8ipul si natura figurilor eligi#ile 7recventa dupa po%itie
1 2 3 ( ) *
a Deosebire 7igura nu contine nici un fel de model 1 3 1 2 1 2
" Deosebire 7igura aleasa este total inadecvata 3 1 ( 3 3 2
c
Identificarea
neadecvata
7igura cuprinde elemente inadecvate si
distorsiuni
1 1
d
Identificarea
neadecvata
7igura com#ina (uneste) elementele +n
mod inadecvat
e
Identificarea
neadecvata
7igura este +nsusi modelul sau
-umatatea din el cu care se completea%a
lacuna
1
f
Repetarea
matricei
7igura este identica cu partea din
matrice care se gaseste deasupra si +n
st9nga lacunei
1
g
Repetarea
matricei
7igura este identica cu partea din
matrice care se gaseste deasupra lacunei
1 1 1
!
Repetarea
matricei
7igura este identica cu partea din
matrice care se gaseste la st9nga lacunei
1 2
i
Corelatie
incompleta
7igura are orientare gresita 1 1 1 2
7
Corelatie
incompleta
7igura se +ncadrea%a corect +n matrice"
dar completarea este partiala
( 3 3 3 3 2
/
Figura
adecvata
7igura completea%a matricea at9t pe
ori%ontala" c9t si pe verticala
2 2 2 2 2 2

#
a"elul nu$arul 1
Seria A" - 6ntelegerea figurilor discontinue (se%arate) ca si &ntreguri legate s%atial
&uccesiunea
matricelor
'rdinea (sistemul) si natura pro#lemelor care tre#uie re%olvate!legeri posi#ile
1 2 3 ( ) *
1
Completarea matricelor discontinue (separate) implica
perceperea deose#irii" !&/M1N1R00" identitatii
# - - , # #
2
Completarea matricelor discontinue (separate) implica
perceperea deose#irii" !&/M1N1R00" 'R0/N81R00"
identitatii
# ec # i , c
3
Completarea matricelor discontinue (separate) implica
perceperea asemanarii" orientarii" identitatii
, c c c i -
Completarea matricelor discontinue (separate) implica +ntelegerea faptului ca cele trei figuri sunt
elemente independente ale unui +ntreg care se completea%a cu un al patrulea element prin
sesi%area:
(
deose#irii" &0M/8R0/0 ;NC<0&/ si orientarii partii care
lipseste
g e # h # ,
)
deose#irii" &0M/8R0/0 ;NC<0&/ si orientarii partii care
lipseste
f , g # e h
* !&0M/8R0/0 +nchise si orientarii partii care lipseste , g f ei h e
2 deose#irii" simetriei ./&C<0&/ si orientarii partii care lipsestee g , # h c
4
asimetriei +nchise" &C<0M$1R00 si orientarii partii care
lipseste
c g ec , f c
5
simetriei deschise" &C<0M$1R00 si orientarii partii care
lipseste
e f g d h ,
16 simetriei deschise si orientarii partii care lipseste c# # , f e g
11 simetriei +nchise si orientarii '$=0C/ a partii care lipseste h #c f e , #d
12
!&0M/8R0/0 ./&C<0&/" schim#arii si orientarii partii care
lipseste
g , c h i -
!
7elul alegerilor 8ipul si natura figurilor eligi#ile
7recventa dupa
po%itie
1 2 3 ( ) *
a Deosebire 7igura nu contine nici un fel de model
" Deosebire 7igura aleasa este total inadecvata 2 2 2 2 2 2
c
Identificarea
neadecvata
7igura cuprinde elemente inadecvate si
distorsiuni
2 1 2 1 3
d
Identificarea
neadecvata
7igura com#ina (uneste) elementele +n mod
inadecvat
1
e
Identificarea
neadecvata
7igura este +nsusi modelul sau -umatatea din
el cu care se completea%a lacuna
2 2 1 2 2 1
f
Repetarea
matricei
7igura este identica cu partea din matrice
care se gaseste deasupra si +n st9nga lacunei
1 1 2 1 1
g
Repetarea
matricei
7igura este identica cu partea din matrice
care se gaseste deasupra lacunei
2 3 2 1
!
Repetarea
matricei
7igura este identica cu partea din matrice
care se gaseste la st9nga lacunei
1 2 3 1
# Corelatie incom-
pleta
7igura are orientare gresita 1 2
7 Corelatie incom-
pleta
7igura se +ncadrea%a corect +n matrice" dar
completarea este partiala
1 1 2
/ Figura adecvata 7igura completea%a matricea at9t pe
ori%ontala" c9t si pe verticala
2 2 2 2 2 2

6
a"elul nu$arul 2
Seria B - 6ntelegerea sc!i$"arilor ase$anatoare (analoge) ale figurilor legate &n $od s%atial si
logic
&uccesiunea
matricelor
'rdinea (sistemul) si natura pro#lemelor care tre#uie re%olvate !legeri posi#ile
1 2 3 ( ) *
1
Completarea matricelor discontinue (separate) implica
perceperea deose#irii" asemanarii" identitatii
# , # # # #
2
Completarea matricelor discontinue (separate) implica
perceperea deose#irii" asemanarii" identitatii
# c c c a- ,
3
Perceperea celor trei figuri ca si un +ntreg care se completea%a
prin +ntelegerea asemanarii" &0M/8R0/0 s0 'R0/N81R00
partii care lipseste
, c - ch f e
(
Perceperea celor trei figuri ca si un +ntreg care se completea%a
prin +ntelegerea asemanarii" &0M/8R0/0 s0 'R0/N81R00
partii care lipseste
- , e g ec h
)
Perceperea celor trei figuri ca si un +ntreg care se completea%a
prin +ntelegerea asemanarii" !&0M/8R0/0 s0 'R0/N81R00
partii care lipseste
, # h f g #
*
39ndirea (rationare) "concreta" coerenta" sinte%a analogiilor
spatiale prin +ntelegerea &C<0M$1R00 !&0M/8R0C/ si
orientarii o#lice a figurii care lipseste
h - , g i d
2
39ndirea (rationare) "concreta" coerenta" sinte%a analogiilor
spatiale prin +ntelegerea &C<0M$1R00 !&0M/8R0C/ si
orientarii o#lice a figurii care lipseste
h g c - , i
4
39ndirea (rationare) "concreta" coerenta" sinte%a analogiilor
spatiale prin +ntelegerea schim#arii asimetrice +n figura
M'.070C!81
ch i f h g ,
5
39ndirea (rationare) "concreta" coerenta" sinte%a analogiilor
spatiale prin +ntelegerea &C<0M$1R00 !&0M/8R0C/ si
orientarii o#lice a figurii care lipseste
g c - , h fc
16
39ndirea (rationarea) a#stracta "discontinua" implica
+ntelegerea analogiilor logice prin perceperea !.1>31R00 unei
caracteristici date la o figura modificata
g h , - d f

11
39ndirea (rationarea) a#stracta "discontinua" implica
+ntelegerea analogiilor logice prin perceperea &C1./R00 unei
caracteristici date dintro figura modificata
d h g , d f
12
39ndirea (rationarea) a#stracta "discontinua" implica
+ntelegerea analogiilor logice prin perceperea .>$=/0
&C1./R0 din caracteristicile date ale figurii
- g h - , f
5
7elul alegerilor 8ipul si natura figurilor eligi#ile
7recventa dupa
po%itie
1 2 3 ( ) *
a Deosebire 7igura nu contine nici un fel de model 1
" Deosebire 7igura aleasa este total inadecvata 2 1 1 1 1 2
c
Identificarea
neadecvata
7igura cuprinde elemente inadecvate si
distorsiuni
1 3 2 2
d
Identificarea
neadecvata
7igura com#ina (uneste) elementele +n mod
inadecvat
1 2 1
e
Identificarea
neadecvata
7igura este +nsusi modelul sau -umatatea din
el cu care se completea%a lacuna
1 1 1
f
Repetarea matri-
cei
7igura este identica cu partea din matrice
care se gaseste deasupra si +n st9nga lacunei
1 1 1 (
g
Repetarea matri-
cei
7igura este identica cu partea din matrice
care se gaseste deasupra lacunei
!
Repetarea matri-
cei
7igura este identica cu partea din matrice
care se gaseste la st9nga lacunei
2 2 2 1 1 1
i
Corelatie incom-
pleta
7igura are orientare gresita 1 1 1
7
Corelatie incom-
pleta
7igura se +ncadrea%a corect +n matrice" dar
completarea este partiala
2 1 2 3
/ Figura adecvata
7igura completea%a matricea at9t pe
ori%ontala" c9t si pe verticala
2 2 2 2 2 2

"
Testul MP (c) este destinat sa evalueze, n primul rnd claritatea ca%acitatii de o"servatie, gndirea
clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a %ersoanei. Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate n mod
satisfacator n vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. 8le indica doar unde, n ce si
eventual de ce esueaza subiectul. 1radul de ncredere al concluziilor desprinse n urma analizei
greselilor depinde, pe de o parte, de natura greselilor si pe de alta parte de numarul lor. 2naliza
greselilor are o semnificatie psihologica mai redusa n cazurile n care se greseste n prea putine sau
n prea multe alegeri, fata de acele cazuri n care circa .umatate din raspunsuri ntr-un fel sau altul
sunt gresite, adica cota totala variaza &ntre *8 si 19 de %uncte.
2.3. 0nstructiunile de aplicare
;upa cum afirma 4. <olban, n aplicarea matricelor colorate, ca si a oricarei alte probe psihologice
de durata, psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o caracteristica a copiilor, si anume aceea de
a fi grabiti, de multe ori superficiali sau negli.enti. ;ealtfel, n aceste manifestari comportamentale
pe care poate gresim daca le catalogam ntr-un fel sau altul, este implicata si o anumita caracteristica
a atentiei copilului. 2cest fapt presupune prezenta activa a psihologului n sustinerea atentiei
copilului, a interesului sau pentru proba.
4nterventiile psihologului vor prezenta un a.utor dat copilului pe linia mobilizarii atentiei acestuia
asupra temei. 8ste necesara obtinerea asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura
indicata este considerata de copil cu satisfactie ca fiind figura care completeaza n mod corect
modelul.
2plicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin care se urmareste nu
numai cstigarea copilului pentru test, dar si crearea unei anumite ambiante psihologice
,normalizarea relatiei psiholog - copil, scaderea starii tensionale, atenuarea emotivitatii sau invers,
crearea unei anumite stari de seriozitate etc./
0n cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea +sa vada+ rezultatul
ncadrarii figurii alese n matricea lacunara. ;in acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si
devin neatenti. 8xaminatorul trebuie sa asigure mentinerea ,stabilitatea/ atentiei subiectului, adica
sa-l incite pe copil la perceperea atenta a materialului.
Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura adecvata pentru
completarea lacunei din matrice.
Seria A. ;upa o scurta discutie introductiva ,stabilirea contactului/ psihologul aseaza n fata
subiectului caietul deschis la itemul A*. ":ita-te aici"; ,i se arata modelul de sus/ Acesta este un
$odel, din care li%seste o "ucata. (s-a taiat o "ucata). :na din aceste "ucati ,i se arata cu degetul
'
fiecare dintre cele * figuri asezate sub model/ co$%leteaza e/act acest gol ,i se arata lacuna din
model/, se %otriveste aici. Aceasta, care are nu$arul * are aceeasi for$a, dar desenul nu este
%otrivit. 6n figura 1, nu este desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. .igura a 3-a este
a%roa%e %otrivita, dar aici ,i se arata partea alba a figurii/ este gresita. <u$ai una este corecta.
Arata care este cea corecta.
;aca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina pna cnd subiectul
va ntelege natura problemei care trebuie sa fie rezolvata.
A1 - A2( "Dar din acesta, care li%seste = Arata-$i" 0n cazul n care subiectul greseste, psihologul
poate relua A* demonstrnd din nou sarcina, dupa care revine la A1. ;aca subiectul rezolva corect A1
se trece la A2, cu aceleasi instructiuni ca si la A1.
A> - A8( 3ara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului( "Priveste foarte atent $odelul" ,i
se arata tragnd degetul mare peste model/. <u$ai una se %otriveste total. Mai &nt?i sa te uiti atent
la fiecare ,i se arata cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri/. <u$ai du%a aceea sa-$i arati acea
figura unica, care se %otriveste aici ,i se arata lacuna din model/. ;upa ce copilul a ales una,
indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune( Aceasta este corecta = Se %otriveste aici = ,i se
arata figura indicata si lacuna din model/. ;aca subiectul raspunde afirmativ ("da"), psihologul
aproba alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. ;aca copilul doreste sa-si
schimbe alegerea, psihologul va spune> "Bine, arata-$i acea figura unica %e care o socotesti
corecta."
;upa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este corecta sau nu, psihologul ntreaba>
"Aceasta este figura corecta =" ;aca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta alegerea.
;aca nsa subiectul are ndoieli si de data aceasta, psihologul continua> "Dar care este cea
corecta =" 3igura indicata la aceasta ntrebare se considera decizia finala a subiectului.
%a itemul A8 se procedeaza ntocmai ca si la A>.
;e la A* la A8 psihologul poate reveni oricnd, daca este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina,
stimulndu-l pe subiect la o noua ncercare. ;aca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A* -
A8, examinarea se ntrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta ,cu piese mobile/ a testului
Raven colorat. ;aca nsa subiectul rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cu
A3.
A3 - A*1( "Priveste atent $odelul ; Care se %otriveste aici ,i se arata lacuna din model/ din aceste
figuri ,i se arata cele * figuri/ = .ii atent, nu$ai una este corecta. Care este aceea = S-o arati
nu$ai atunci c?nd esti sigur ca ai gasit-o %e cea corecta.".
)
%a itemii urmatori se da aceeasi instructie, n masura n care ea este necesara. ;aca examinatorul
repeta prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. ;in acest motiv, instructia, n cazurile
n care copilul este atent si ntelege ceea ce are de facut, poate fi prescurtata.
Seriile A" si B.
A"* - A"8( %a A"*, psihologul arata pe rnd cele trei figuri ale modelului si n cele din urma lacuna>
")ezi cu$ $erg = Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care va fi aceea = .ii atent ; :ita-te %e r?nd la
fiecare. <u$ai una se %otriveste. Care este aceea ="
;e la A"* la AB8, dupa ce subiectul indica una din cele * figuri, indiferent daca alegerea este corecta
sau nu, psihologul ntreaba> "Aceasta este figura care &nc!eie "ine = (corect) $odelul ,i se arata
figura aleasa si lacuna din model/ @ Ca si mai nainte, daca copilul raspunde prin "da", psihologul
aprobnd raspunsul, accepta alegerea indicata. ;aca nsa copilul doreste sa-si schimbe parerea,
psihologul procedeaza ntocmai ca si la seriile !. 8l va accepta drept corecta alegerea la care tine
copilul n cele din urma.
A"3 - A"*1( ;upa a )-a matrice, copilul nu mai trebuie ntrebat asupra corectitudinii alegerii.
Psihologul va spune doar urmatoarele> "Priveste atent $odelul ,i se arata pe rnd figurile
modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie completata/. .ii atent, nu$ai o singura figura
co$%leteaza corect $odelul ,i se arata pe rnd fiecare figura/. Care este aceea = 2ceasta instructie
se va da si la sarcinile urmatoare, n masura n care ea este necesara.
%a seria B, se da aceeasi instructie ca si la A3. 2tentia copilului trebuie orientata asupra modelului
, matricei/ care urmeaza sa fie completata. &e subliniaza ca din cele * figuri prezentate sub model,
doar una singura este adecvata, invitndu-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea
dupa care s-a convins ca a gasit-o pe cea corecta.
Cei "* de itemi se rezolva fara ntrerupere n ordinea prevazuta n test, de la nceputul seriei A pna
la sfrsitul seriei B. #nstructia standardizata este diri7area $a/i$a de care %oate "eneficia
su"iectul. <u se acorda nici un fel de a7utor care sa de%aseasca li$itele instructiei standardizate.
;eciziile, alegerile subiectului nu se comenteaza.
2legerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se considera raspuns corect.
Psihologul noteaza n fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii indicate de catre subiect.
8ste recomandat sa se noteze si manifestarile comportamentale ale subiectului n situatia de
examinare ,inclusiv cele verbale/.
Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei nsisi alegerile n fisa de raspuns. 0n aceste
cazuri, examinatorul supravegheaza succesiunea corecta a itemilor ,subiectul sa nu ntoarca doua
*
sau mai multe pagini, +sarind+ peste itemi/ si corectitudinea nsemnarii alegerilor ,numarul figurii
alese sa fie introdus la locul potrivit n fisa de cotare. Ma.oritatea copiilor cu )C @ A ani realizeaza
corect aceasta sarcina. 2stfel, de la )C @ A ani testul poate fi aplicat colectiv, n conditiile unei
supravegheri atente.
;aca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat n mod individual, la
vrsta de # ani, se poate trece n continuare la seriile C, D, iar ncepnd de la ! ani la seriile C, D, E
ale Matricelor Progresive Standard. 0n aceste cazuri, performanta ,cota partiala/ de la seria A" nu
se considera n calcularea celei totale. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul
Ravenului necolorat.
Pentru examinarea colectiva a copiilor cu )C @ *B ani, se recomanda aplicarea Matricelor
Progresive Standard. ;aca subiectul nscrie mai multe cifre ntr-o singura rubrica a fisei de raspuns,
n cazul administrarii sau aplicarii colective a testului, i se atrage atentia sa +stearga+ ,sa taie cu
creionul/ si sa ramna doar o singura cifra n rubrica. ;aca notarea mai multor cifre se observa
numai dupa ncheierea examenului, se considera ca si ras%uns corect ulti$a cifra (cifra de la
e/tre$a drea%ta), indiferent daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte.
2.(. Cotarea raspunsurilor
Raspunsurile ,alegerile/ corecte sunt indicate n tabelul numarul '.
a"elul nu$arul >
0rila de corectie a Matricelor Progresive Color
0temul
&eria
1 2 3 ( ) * 2 4 5 16 11 12
A 4 5 ! " # " ! # 4 5
A" 4 5 " ! # 4 " # 5 !
B ! " ! # 5 " 4 # 4 5
Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de raspunsuri ,n care
sunt consemnate alegerile facute de catre subiect/. &e acorda punct pentru fiecare raspuns corect.
Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtine cota totala. 8a serveste ca punct de
plecare pentru interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului de
dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale.
&e observa deci ca performanta subiectului la MP (c), ca si la ma.oritatea testelor, este exprimata
numeric si direct, sub forma de cota "ruta ,numarul raspunsurilor corecte/. 9 cota bruta nsa,
obtinuta la un test psihologic, prin ea nsasi nu are semnificatie. 8a trebuie interpretata n comparatie
(
cu un standard (etalon) al rezultatelor. ;iferentele si scorurile brute, n general, nu reprezinta
+distante reale+ ,distante adevarate/ ntre subiecti. ;in acest motiv, cota bruta obtinuta de un subiect
la MP (c) trebuie comparata prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta
,grupul de vrsta din care face parte subiectul/ examinat n vederea etalonarii testului.
#