Tulburarea Autista

si
Tulburarea Asperger

Buleanu Carlo Alina

Anul III, Sem.2, IFR
Facultatea de Psihologie
Universitatea Ecologica Bucuresti
Tulburarea Autista
Elemente de diagnostic:
Elementele esentiale ale tulburarii autiste le constituie prezenta unei dezvoltari clar anormale sau
deteriorate in interaciunea sociala si in comunicare si un repertoriu restrans considerabil de activitati si
interese. Manifestarile tulburarii variaza mult in functie de nivelul de dezvoltare si etatea cronologica a
individului. Tulburarea autista este denumita uneori autism infantil precoce, autismul copilariei sau
autism Kanner.

Deteriorarea, in interactiunea sociala reciproca este flagranta si sustinuta. Poate exista o deteriorare
semnificativa in utilizarea multiplelor comportamente nonverbale (de ex. privitul in fata, expresia
faciala, posturi si gesturi corporale) pentru a regla interactiunea si comunicarea sociala (criteriul Ala).
Poate exista o incapacitate in a stabili relatii cu egalii, corespunzatoare nivelului de dezvoltare (criteriul
Alb) care poate lua diferite forme la diferite etati. Indivizii mai tineri pot avea foarte putin sau niciun
interes in a stabili amicitii. Indivizii mai in etate pot fi interesati in stabilirea unor amicitii, dar sunt lipsiti
de intelegerea-conventiilot interaciunii sociale. Poate exista o lipsa a cautarii spontane de a impartasii
altora bucuria, interesele ori realizarile (de ex. a nu arata, a nu aduce ori a nu specifica obiectele pe care
ei le considera interesante (criteriul Ale). Adesea, constiinta de altii a individului este deteriorata
considerabil. Indivizii cu aceasta tulburare pot uita de ceilalti copii (inclusiv de frati), pot sa nu aiba nicio
idee despre necesitatile altora ori pot sa nu observe detresa altei persoane.

Indivizii cu tulburare autista au patternuri de comportament, interese si activitati restranse, repetitive si

stereotipe. Poate exista o preocupare circumscrisa la unul sau mai multe paternuri restranse si
stereotipe de interes care este anormal, fie ca intensitate sau centrare (criteriul A3a); o aderenta
inflexibila la anumite rutine sau ritualuri nonfunctionale (criteriul A3b); manierisme motorii repetitive si
stereotipe (criteriul A3c); ori o preocupare persistenta pentru anumite parti ale obiectelor (criteriul
A3d).

Miscarile stereotipe ale corpului intereseaza mainile (batutul din palme, falfaitul degetelor) sau intregul
corp (leganatul, inclinatul si balansatul). Pot fi prezente anomalii de postura (mersul pe poante, miscari
ale mainilor si posturi corporale bizare).

Perturbarea trebuie sa se manifeste prin intarzieri sau functionare anormala in cel putin unul dintre
urmatoarele domenii, inainte de etatea de 3 ani: interactiune sociala, limbaj, asa cum este utilizat in
comunicarea sociala, ori joc simbolic sau imaginativ. In cele mai multe cazuri, nu exista o perioada de
dezvoltare normala indubitabila, desi in aproximativ 20% din cazuri, parintii relateaza o dezvoltare
relativ normala inainte de 1 sau 2 ani.

Elemente si tulburari asociate:

In cele mai multe cazuri, exista un diagnostic asociat de retardare mentala care poate merge de la
usoara pana la profunda. Pot exista anomalii in dezvoltarea aptitudinilor cognitive. Profilul aptitudinilor
cognitive este de regula inegal, indiferent de nivelul general al inteligentei, cu aptitudini verbale de
regula mai reduse decat aptitudinile nonverbale.

Indivizii cu tulburare autista pot avea o gama larga de simptome comportamentale incluzand
hiperactivitatea, reducerea volumului atentiei, impulsivitatea, agresivitatea, comportamentele
autovulnerante si, in special la copii mici, accesele de furie. Pot exista raspunsuri bizare la stimulii
senzoriali (exp. un prag ridicat: la durere, hiperestezie la sunete sau la atingere, reactii exagerate la
sunete sau la mirosuri, fascinatie pentru anumiti stimuli). De asemenea pot exista anomalii de
comportament alimentar sau in modul de a dormi. Poate exista o lipsa a fricii ca raspuns la pericole reale
si o teama excesiva de obiecte nevatamatoare. Poate fi prezenta o varietate de comportamente
automutilante. In adolescenta sau la inceputul vietii adulte, indivizii cu tulburare autista, care au
capacitatea intelectuala de a constientiza maladia, pot deveni depresivi ca raspuns la realizarea
deteriorarii lor severe.

Elemente specifice etatii si sexului:

Natura deteriorarii in interactiunea sociala se poate schimba cu timpul in tulburare autista si poate varia
in functie de nivelul de dezvoltare al individului. La sugari poate exista o incapacitate de a merge de-a
busilea, indiferenta sau aversiune la afectiune sau contact fizic, lipsa contactului vizual, a reactiei faciale
ori a zambetelor orientate social si incapacitatea de a raspunde la vocea parintilor. Ca urmare a acestui
fapt, parintii pot considera initial, ca copilul este surd.

Ratele tulburarii sunt de patru-cinci ori mai mari la barbati decat la femei. Este foarte posibil insa, ca
femeile cu aceasta tulburare sa prezinte o retardare mentala mai severa.

Evolutie:
Prin definitie, debutul tulburarii autiste survine inainte de etatea de 3 ani. In unele cazuri, parintii afirma
ca au fost alarmati de copii inca de la nastere sau la scurt timp dupa aceea, din cauza lipsei de interes a
copilului pentru interactiunea sociala. Manifestarile tulburarii in perioada de sugar sunt mai subtile si
mai dificil de definit decat cele sesizate dupa etatea de 2 ani, intr-un numar redus de cazuri, copilul este
descris a se fi dezvoltat normal in primul an de viata. Tulburarea autista are o evolutie continua. La copiii
de etate scolara si la adolescenti, sunt frecvente castiguri in dezvoltare in unele domenii. Unii indivizi se
deterioreaza comportamental in cursul adolescentei, pe cand altii se amelioreaza. Adultii cu tulburare
autista cu cel mai inalt nivel de functionare continua de regula sa prezinte probleme in interactiunea
sociala si in comunicare, impreuna cu o restrangere marcanta a preocuparilor si activitatilor.

Criterii de diagnostic pentru Tulburarea Autista:

A. Un total de sase (sau mai multi) itemi de la (1), (2) si (3), cu cel putin doi itemi de la (1) si cate
unul de la (2) si (3).
(1) Deteriorare calitativa in interactiunea sociala, manifestata prin cel putin doua din urmatoarele:
(a) Deteriorare marcata in uzul a multiple comportamente nonverbale, cum ar fi privitul in fata,
expresia faciala, posturile corpului si gesturile, pentru reglarea interactiunii sociale;
(b) Incapacitatea de a promova relatii cu egalii, corespunzatoare nivelului de dezvoltare;
(c) Lipsa cautarii spontane de a impartasi bucuria, interesele sau realizarile cu alti oameni
(d) Lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala.
(2) Deteriorari calitative in comunicare, manifestate prin cel putin unul dintre urmatoarele:
(a) Intarziere sau lipsa totala a dezvoltarii limbajului vorbit (neinsotita de o incercare de a compensa
prin moduri alternative de comunicare, cum ar fi gestica sau mimica).
(b) La indivizii cu limbaj adecvat, deteriorarea semnificativa in capacitatea de a initia sau sustine o
conversatie cu altii;
(c) Uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag;
(d) Lipsa unui joc spontan si variat “de-a…” ori a unui joc limitativ social corespunzator nivelului de
dezvoltare.
 (3) Patternuri stereotipe si repetitive restranse de comportament, preocupari si activitati,
manifestate printr-unul din urmatoarele:
(a) Preocupare circumscrisa la unul sau mai multe patternurirestranse si stereotie de interese, care
este anormala, fie ca intensitate, fie ca focalizare.
(b) Aderenta inflexibila evidenta de anumite rutine sau ritualuri nonfunctionale;
(c) Manierisme motorii stereotipe si repetitive
(d) Preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor

B. Intarzieri sau functionare anormala in cel putin unul din urmatoarele domenii, cu debut inainte
de etatea de 3 ani: (1) interactiune sociala, (2) limbaj, asa cum este utilizat in comunicarea
sociala, ori (3) joc imaginativ sau simbolic.
C. Perturbarea nu este explicata mai bine de tulburarea Rett sau de tuburarea dezintegrativa a
copilariei.

Tulburarea Asperger
Elemente de diagnostic:
Elementele esentiale ale tulburarii Asperger le constituie deteriorarea sustinuta si severa in
interactiunea sociala (criteriul A) si dezvoltarea unor patternuri repetitive, restranse, de comportament,
interese si activitati (criteriul B). Perturbarea trebuie sa cauzeze o deteriorare semnificativa clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare (criteriul C). In raport cu
tulburarea autista, nu exista intarzieri semnificative clinic in limbaj (criteriul D), desi pot fi afectate
aspect mai subtile ale comunicarii sociale. In afara de aceasta, in cursul primilor trei ani de viata, nu
exista intarzieri semnificative clinic in dezvoltarea cognitiva ca ca manifestate prin exprimarea
curiozitatii normale in legatura cu ambianta sau in achizitionarea apritudinilor de invatare si a
comportamentului adaptativ corespunsatoare etatii (criteriul E). Nu sunt satisfacute criteriile pentru alta
tulburare de dezvoltare pervasiva sau pentru schizofrenie (criteriul F). Aceasta conditie este denumita,
de asemenea, Sindrom Asperger.
Ca si in tulburarea autista, sunt prezente patternuri repetitive, restranse, de comportament, interese si
activitati. Adesea acestea se manifesta in primul rand in dezvoltarea de preocupari circumscrise la un
anumit interes sau subiect despre care individul poate aduna un mare volum de fapte si informatii.

Prin definitie, diagnosticul nu este pus daca sunt satisfacute criteriile pentru oricare alta tulburare de
dezvoltare pervasiva specifica sau pentru schizofrenie(desi diagnosticele de tulburare Asperger si de
schizofrenie pot coexista, daca debutul tulburarii Asperger precede clar debutul schizofreniei).

Elemente si tulburari asociate:

Contrar tulburarii autiste, retardarea mentala nu este observata de regula in tulburarea Asperger, desi,
ocazional, au fost observate cazuri in care este prezenta o retardare mental usoara. Poate fi observata
variabilitatea functionarii cognitive, adesea cu intensificari in domeniile aptitudinii verbale si diminuari in
ariile nonverbale. Pot fi prezente inabilitatea motorie si maladresa, dar, de regula, sunt relative usoare,
desi dificultatile motorii pot contribui la respingerea de catre egali si la izolarea sociala. Tulburarea
Asperger a fost raportata a fi asociata cu un numar de alte tulburari mentale, inclusive tulburari
depresive.

Evolutie:
Tulburarea Asperger este o tulburare continua si dureaza toata viata. La copii de etate scolara
capacitatile verbale bune pot, intr-o anumita masura, masca severitatea disfunctiei sociale si pot, de
asemenea, infiermierii si profesorii, adica acestia se pot concentra asupra aptitudinilor verbale bune ale
copilului si pot fi insufficient de constienti de problemele din alte domenii. Indivizii mai mari pot fi
interesati in a stabili amicitii, dar lipsa de intelegere a conventiilor de interactiune sociala face mai
probabile relatiile cu indivizi mai in etate sau mai mici decat ei. Prognosticul pare a fi considerabil mai
bun decat cel al tulburarii autiste, studiile catamnestice sugerand ca multi indivizi, ca adulti, sunt capabili
de angajare in munca profitabila si de independent personala.

Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Asperger:

A. Deteriorarea calitativa in interactiunea sociala manifestata prin cel putin doua dintre
urmatoarele:
(1) Deteriorarea marcata in uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar fi privitul in fata,
expresia faciala, posturile corporale si gesturile de reglare a interactiunii sociale;
(2) Incapacitatea de a stabili relatii cu egalii corespunzatoare nivelului de dezvoltare;
(3) Lipsa cautarii spontane de a impartasi satisfactia, interesele sau realizarile cu alti oameni;
(4) Lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala;
B. Patternuri stereotipe, repetitive si restranse, de comportament, interese si activitati manifestate
prin cel putin unul dintre urmatorii itemi:
 (1) Preocupare circumscrisa la unul sau mai multe patternuri restranse si stereotipe de interes,
si care este anormal, fie ca intensitate sau centrare;
(2) Aderenta inflexibila evidenta de rutine sau ritualuri specifice, non-functionale;
(3) Manierisme motorii repetitive si stereotipe
(4) Preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor
C. Perturbarea cauzeaza deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional ori in alte
domenii importante de functionare;
D. Nu exista o intarziere generala semnificativa clinic in limbaj
E. Nu exista o intarziere semnificativa clinic in dezvoltarea cognitiva sau in dezvoltarea aptitudinilor
de autoajutorare corespunzatoare etatii, in comportamentul adaptativ.
F. Nu sunt satisfacute criteriile pentru o alta tulburare de dezvoltare pervasiva specifica sau pentru
schizofrenie.