Sunteți pe pagina 1din 98

O INTRODUCERE IN METODA

DE INVATARE STRUCTURATA
Prezinta:
Valerie Gruenwald,
Psiholog scolar:
Palatine, Illinois,
USA

Invatarea structurata

Bazata pe Modelul de predare pentru elevi cu


autism Heartland, dezvoltat de Agentia de
educatie Heartland din Iowa, USA

Combina cele mai bune practici dintr-o varietate


de metode, in principal metoda TEACCH
(Tratamentul si educatia copiilor cu autism si alte
deficiente legate de comunicare)
Dezvoltat la Universitatea North Carolina, Chapel
Hill
Introduction to Structured Teaching

INVATAREA STRUCTURATA

Scop:
Scopul principal al acestei abordari
educative este acela de a dezvolta

Independenta si
Aptitudinile de comunicare
atat legate de educatie cat si de
aptitudinile de viata.
Introduction to Structured Teaching

INVATAREA STRUCTURATA

Important: Creati conditiile necesare pentru


succes
Folositi punctele tari ale elevului pentru

Planificarea conditiilor care


Vor mari sansele de succes si
Vor minimiza posibilitatea aparitiei problemelor

Introduction to Structured Teaching

Dificultati cognitive / de comportament


observate in autism

Autismul restrictioneaza abilitatea persoanei


de a :

Schita mediul inconjurator


Realiza ce este relevant si ce este irelevant intr-o
situatie
Respecta selectiv si interpreta indicatiile,
ignorandu-le pe cele neimportante
Se organiza
Planifica
Actiona in conformitate cu cerintele externe
Introduction to Structured Teaching

Dificultati cognitive / de comportament


observate in autism

Cand aceste dificultati sunt combinate cu


deficiente de comunicare si socializare
(abilitatea de a pune intrebari, de a invata
dupa modele), rezultatul este :
Dependenta de altii privind indemnurile
despre ce sa faca.

Introduction to Structured Teaching

Persoanele cu autism tind sa:


Se descurce cel mai
bine cu

Ideile abstracte

Generalizarea, aplicarea
cunostintelor si aptitudinilor

Organizarea comportamentului,
a timpului, a etapelor in
atingerea unui obiectiv

Procesarea auditiva si
intelegerea limbajului

Judecata interpretarea
regulilor generale in situatii
specifice

Informatii concrete

Informatii specifice,
memorare

Structura

Informatii / indicatii
vizuale

Aiba dificultati cu

Asteptari si reguli clare

Introduction to Structured Teaching

Persoanele cu autism tind sa:


Se descurce cel mai bine cu

Aiba dificultati cu

Rutina si predictabilitatea

Surprizele si schimbarile
neasteptate

Invatarea unor metode


specifice de a face fata
unor situatii

Rezolvarea problemelor

A realiza ce sa faca cand li


se spune si ce sa nu faca

A face fata mai multor


solicitari multiple

Informatii despre ce sa
faca

A lua lucrurile pe rand

Introduction to Structured Teaching

STRATEGIA GLOBALA

Strategia globala vizeaza folosirea unei


structuri vizuale si unor elemente vizuale de
sprijin care sa :

Faca mediul inconjurator mai previzibil si


comprehensibil

Ajute elevul sa realizeze activitatile mai


independent

Ajute elevul sa inteleaga mai bine comunicarea si


sa se exprime mai usor
Introduction to Structured Teaching

STRATEGIA GLOBALA

Folosirea structurii vizuale in mediul


inconjurator are cele mai mari foloase in:

Oganizarea vizuala
Intelegerea informatiei prezentate vizual
Gandirea concreta
Urmarea unor rutine

Elementele vizuale de sprijin minimizeaza in


acelasi timp dificultatile legate de procesarea
auditiva/de limbaj, si reduc sansele de
anxietate, supra-stimulare si confuzie.
Introduction to Structured Teaching

10

STRATEGIA GLOBALA

Principalele componente:

Structura fizica aranjati clasa si materialele


astfel incat sa ofere indicatii vizuale pentru a ajuta
elevul sa stie ce are de facut si sa se reduca
elementele care il distrag.
Creati o atmosfera de liniste, fara o
dezordine inutila (lucruri, zgomot)
Creati delimitari fizice si vizuale pentru a defini
zone specifice
Organizati mediul astfel incat elevul sa stie
unde sa mearga si ce are de facut cand ajunge
acolo
Introduction to Structured Teaching

11

STRATEGIA GLOBALA

Zone tipice in clasa:

Educatie in grup

Invatare 1:1

Activitati independente

Joaca / relaxare

Activitati senzoriale
Introduction to Structured Teaching

12

STRATEGIA GLOBALA

Instrumente:

Mobilier aranjat astfel incat sa creeze


delimitari
Divizori
Gresie si zone cu covoare
Banda (banda izolatoare de diferite culori)
pentru a defini zonele
Etichete/imagini pentru a marca in mod
clar recipientii, dosarele, etc pentru
materialele educative
Introduction to Structured Teaching

13

STRATEGIA GLOBALA

Folosirea culorilor, fotografiilor, numelor Folositi culori personale unice, precum si


fotografii si nume tiparite, pentru a ajuta
elevul sa-si gaseasca locul in mediul
inconjurator.
Raspunsuri vizuale la intrebari:

Care este locul meu?


Care sunt lucrurile mele?

Introduction to Structured Teaching

14

STRATEGIA GLOBALA

Exemple:

Locul la masa / scaunul


Zona pentru activitati independente
Locul in timpul alinierii
Dulapiorul
Dosarul sau sertarul cu corespondenta
Cosuri cu sarcini si materiale

Introduction to Structured Teaching

15

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


PROGRAME

Un program raspunde la intrebarile:

Unde merg?
Cand?

Poate deasemena ajuta sa raspunda la:

Cine va fi acolo?
Ce se va intampla?

Introduction to Structured Teaching

16

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Un program invata elevul sa anticipeze


evenimentele si sa le organizeze in timp.

Anxietatea si frustrarea sunt reduse cand elevul


intelege ce urmeaza sa se intample, cand
urmeaza sa se implice in activitati placute.

Elevul poate astepta activitatile preferate mai


bine daca stie ca se poate baza pe aceste
intamplari la un anumit moment dat.

Introduction to Structured Teaching

17

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Programe:

Invatati conceptul ca activitatile sunt separate si


distincte
Invatati conceptul Mai intai Apoi
Stabiliti rutine
Faceti ziua predictibila
Anuntati in avans schimbarile
Lasati elevul sa stie cand se petrec pauzele si
activitatile placute, precum si activitatile legate de
scoala
Concentrati-va pe punctele tari ale memoriei
secventiale
Asigurati flexibilitate
Introduction to Structured Teaching

18

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Programe vizuale:

Variaza ca si complexitate in functie de


elev.

Durata:

Mai intai - Apoi


Ziua partiala
Toata ziua

Introduction to Structured Teaching

19

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Reprezentati informatia folosind (in


functie de complexitate):

Obiecte
Fotografii
Desene/scheme (ex programul
Boardmaker)
Desene + cuvinte
Tipariti doar text

Introduction to Structured Teaching

20

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Programe vizuale exemplu tipic:

Fiecare elev are un program cu imagini individualizat,


de cele mai multe ori localizat in zona sa de activitati
independente. Panglica folosita pentru a atarna
imaginile are culoarea personala a elevului si / sau are
fotografia acestuia sau numele tiparit la inceput.
Imaginile sunt anexate de panglica cu Velcro, si pot fi
luate si mutate la urmatoarea locatie /activitate.
O imagine mai mare, identica este lipita in fiecare
locatie din incapere, cu mai multe puncte Velcro unde
elevul isi poate atasa imaginea programului sau.

Introduction to Structured Teaching

21

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

La finalul fiecarei activitati, adultul da elevului un


card de verificare a programului (in functie de
nivelul copilului, acesta poate fi o panglica mica
de culoarea individuala a elevului, posibil cu
numele lui, sau simplu cu casute de bifat sau alti
indicatori vizuali)
Elevul merge la programul sau, pune cadrul de
verificare intr-un plic atasat sau o cana,
indeparteaza prima imagine a programului, o duce
la locatia ilustrata si o pune pe unul din punctele
Velcro.

Introduction to Structured Teaching

22

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Variatiuni:

Stationar (sta intr-un loc, dupa descrierea de mai


sus) sau portabil (mutat de elev in fiecare locatie)
Individual sau de grup: un program de grup este
in general folosit doar pentru elevii avansati care
pot face fata mai usor unui mediu inconjurator
mai mare sau general, mai degraba decat unor
indicatori personalizati
De sus in jos sau de la stanga la dreapta: de la
stanga la dreapta corespunde directiei de citire;
de sus in jos este un format utilizat deseori pentru
liste.
Introduction to Structured Teaching

23

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


Exista multe metode de a reprezenta un
program. Trebuie folosita acea metoda care
are cel mai mult sens pentru un anumit elev.
Pe masura ce devine posibil, treceti catre un
format care este convenabil si similar cu cel
folosit de colegii de aceeasi varsta.

Introduction to Structured Teaching

24

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Rutina:

Verificati programul
Mergeti la locatia respectiva
Urmati sistemul folosit pentru a finaliza
activitatea

Introduction to Structured Teaching

25

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


ATENTIE:
Programul raspunde la intrebarile:

Unde merg?
Cand?

Sistemul de lucru: raspunde la intrebarile :

Ce fac?
Cum imi realizez activitatea?

Introduction to Structured Teaching

26

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


SISTEMUL DE LUCRU:

O metoda foarte structurata de prezentare a


activitatii care-i permite elevului sa lucreze
individual.

Incorporeaza o rutina pentru realizarea unei serii


de sarcini educative sau aptituni practice de
viata.

Introduction to Structured Teaching

27

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Cel mai des utilizat in statiile de lucru


independente. In aceasta aplicatie, sunt incluse:

Unde se afla sarcinile care trebuie finalizate

Unde trebuie realizata activitatea

Unde trebuie pusa fiecare sarcina odata finalizata

In ce ordine trebuie realizate aceste sarcini

Ce trebuie facut la incheierea activitatii

Introduction to Structured Teaching

28

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Sistemul de lucru vorbeste cu copilul.


Cand acesta ajunge la statia de munca
independenta, mediul trebuie sa ii spuna
ce are de facut, fara alte explicatii sau
indicatii din partea profesorului.

Introduction to Structured Teaching

29

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


4 intrebari la care sistemul de lucru trebuie sa
raspunda

1. Ce trebuie sa fac?

2. Cat trebuie sa fac?

3. Cum stiu cand am terminat?

4. Ce fac sau ce primesc cand termin?


Introduction to Structured Teaching

30

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


Examplu amplasament fizic:

Banca elevului semnalizata cu eticheta lucru si


cu o banda cu carduri detasabile (Velcro) cu
numerele 1, 2, 3, si cardul de verificare

Raftul din stanga bancii cu trei cutii/recipienti


continand sarcinile

Fiecare recipient este numerotat cu 1, 2, sau 3 si


are un punct Velcro langa numar

O cutie mare in drepta bancii etichetata cu


Terminat

Introduction to Structured Teaching

31

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


Examplu proces:

Elevul indeparteaza cardul cu numarul 1 de pe banda


de pe banca
Il ataseaza la punctul Velcro de langa numarul 1 pe
primul recipient
Isi ia indicatia din recipient si o pune pe banca
Finalizeaza sarcina
O pune in cutia Terminat
Repeta procedura pentru numarul 2, si apoi numarul 3
Ia cardul de verificare ramas si merge la programul
sau sa vada ce are de facut in continuare

Introduction to Structured Teaching

32

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


4 Intrebari:

1. Ce am de facut?

2. Cat am de facut?

3 sarcini

3. De unde stiu cand am terminat?

Sarcinile sunt in recipiente

Toate sarcinile sunt in cutia Terminat

4. Ce fac dupa ce am terminat?

Imi verific programul


Introduction to Structured Teaching

33

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


Alte exemple de conectare a sistemului de
lucru la sarcinile care trebuie realizate :

Potrivirea culorilor, formelor sau simbolurilor


(litere, numere)

Mutarea sarcinilor din cutia/dosarul Lucru in


cutia/dosarul Terminat la final

Luarea sarcinilor in ordine dintr-un dosar


compartimentat
Introduction to Structured Teaching

34

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


Obiectivul statiei de munca independenta este
de a avea un spatiu stabilit unde elevul isi
realizeaza activitatile in mod independent, cu o
structura si cu indicatii vizuale suficiente pentru
a elimina nevoia de asistenta si dirijare din
partea unui adult. Desi va fi nevoie de asistenta
la inceput pentru a-l invata pe elev procesul
propriului sistem de lucru, adultul ar trebui sa-si
reduca nivelul de implicare cat de repede posibil.

Introduction to Structured Teaching

35

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


Sarcinile si aptitudinile sunt predate prin
metoda 1:1. Odata insusite, acestea pot fi
transferate catre munca independenta pentru
a intari aptitudinea si munca independenta.

Introduction to Structured Teaching

36

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


Alte aplicatii ale unui sistem de lucru:
Pasii pentru rutina folosirii toaletei

Dezbracarea
Folosirea toaletei
Stergerea
Trasul apei
Imbracarea
Spalatul mainilor
Uscatul mainilor
Aruncatul prosopului de hartie la gunoi
Verificarea programului
Introduction to Structured Teaching

37

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Pasii pentru rutina venirii la scoala

Dat jos rucsac si haina

Deschis rucsac

Caietul si mancarea in cosulete

Haina in dulapior

Rucsacul in dulapior

Verificarea programului

Introduction to Structured Teaching

38

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Activitati in clasa (prezenta)

Verificat grupul de la masa

Plasarea pozei (sau numelui) fiecarul elev pe La


scoala

Plasarea clorlalte pozei (sau nume) pe Acasa

Prezenta dusa la birou

Verificat programul

Introduction to Structured Teaching

39

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


Formate comune

Fiecare imagine sau cuvant/propozitie pentru pasii


de urmat dintr-o rutina este atasata de un card
laminat cu Velcro

Pe masura ce fiecare pas este finalizat, acesta este


indepartat si plasat intr-un plic sau o punga de
plastic atasata in spatele sau in partea de jos a
cardului

Imaginile sau cuvintele/propozitiile sunt lipite pe


partea dreapta a cardului, apoi laminate; o clapa se
inchide si deschide la fiecare pas.
Introduction to Structured Teaching

40

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU


Formate comune

Pe masura ce fiecare pas este finalizat, clapa


se inchide (punctul Velcro)

Imaginile sau cuvintele/propozitiile sunt lipite


pe partea dreapta a cardului, apoi laminate.
Pe masura ce fiecare pas este finalizat,
acesta este bifat folosind un marker nepermanent

Introduction to Structured Teaching

41

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

SUNT INTREBARI PANA


ACUM?

Introduction to Structured Teaching

42

ADAPTARI INSTRUCTIONALE

Includeti organizarea vizuala, claritatea vizuala si


instructiunile vizuale in activitatile de predare pentru
a ajuta elevii sa invete aptitudini si sa le efectueze
independent pe cat posibil.

Organizare vizuala

Organizati spatiul si materialele, facand pasii usor de urmat.

Delimitati doar zona si materialele care sunt necesare

Clarificati scopul fiecarei sectiuni si fiecarei componente

Introduction to Structured Teaching

43

ADAPTARI INSTRUCTIONALE

Folositi recipienti, sectiuni delimitate, etc pentru a


separa sarcinile si partile lor componente

Claritate vizuala Evidentiati informatia


importanta pentru a clarifica conceptele si a
ajuta elevul sa se concentreze pe informatiile
cele mai relevante.

Exemple: codificare pe culori; etichetarea


categoriilor importante

Introduction to Structured Teaching

44

ADAPTARI INSTRUCTIONALE

Instructiuni vizuale Oferiti elevului


informatii despre ce are de facut si ce pasi
trebuie urmati pentru finalizarea sarcinii.
Instructiunile vizuale vor ajuta elevul sa fie
flexibil si sa generalizeze o aptitudine.
Acestea pot include:

Imagini/fotografii
Mostre
Instructiuni scrise

Introduction to Structured Teaching

45

CREAREA DE SARCINI PENTRU


EDUCATIE

Incepeti cu acele aptitudini care sunt in


proces de dezvoltare

Prezentati sarcinile astfel incat sa foloseasca


punctele tari ale elevului; oferiti sprijin
pentru punctele slabe

Introduction to Structured Teaching

46

CREAREA DE SARCINI PENTRU


EDUCATIE
Succesiunea tipica de dezvoltare a
conceptelor:

Potrivire
Copierea unui model simplu
Alaturare (sortarea
obiectelor/imaginilor/simbolurilor pe categorii)
Repetarea unei scheme
Succesiune logica
Sortare mai avansata (in ordine alfabetica,
numerica)
Urmarea de instructiuni pentru realizarea
sarcinilor mai complexe
Introduction to Structured Teaching

47

CREAREA DE SARCINI PENTRU


EDUCATIE
Vocabular pentru citire

De obicei, din cauza predispozitiei pentru


aptitudini vizuale si slabiciunilor in procesarea
auditiva sau in limbaj, elevii cu autism citesc mai
usor folosind metoda cuvantului imagine mai
degraba decat abordarea fonica.
Pentru a intari asocierea dintre cuvant si sensul
acestuia, faceti perechi de cuvinte cu imagini

Introduction to Structured Teaching

48

CREAREA DE SARCINI PENTRU


EDUCATIE
Intelegerea unui text

Punctele slabe in limbajul receptiv si expresiv fac


intelegerea unui text dificila pentru elevii cu
autism.

Intelegerea prin deductie ramane de obicei foarte


dificila chiar si pentru cei mai functionali elevi.

Dificultatea transformarii ideilor in cuvinte pentru


a comunica cunostintele si gandurile este un
obstacol esential in incercarea elevilor de a
exprima ceea ce inteleg.

Introduction to Structured Teaching

49

CREAREA DE SARCINI PENTRU


EDUCATIE
Succesiunea de dezvoltare pentru activitatile
de intelegere a unui text :

Alegeti imaginea corecta


Completati spatiile goale (alegeti cuvintele)
Alegeti propozitia corecta
Puneti in ordine ideile prezentate
Lcalizati informatia necesara dintr-un paragraf si
scrieti cuvantul/fraza/propozitia care raspunde la
o intrebare simpla
Generati cunostinte si idei proprii ca raspuns la
intrebari sau la un grafic
Introduction to Structured Teaching

50

CREAREA DE SARCINI PENTRU


EDUCATIE
Scriere
Scrierea este deseori cea mai dificila
aptitudine academica pentru elevii cu autism
din cauza unor factori combinati de:

Puncte slabe generale legate de limbaj

Dificultatea de a transpune ideile in cuvinte

Puncte slabe de motricitate fina care afecteaza


scrisul de mana

Introduction to Structured Teaching

51

CREAREA DE SARCINI PENTRU


EDUCATIE

Multe din strategiile enumerate pentru


intelegerea unui text pot fi folosite si in
activitatile de scriere. In plus, alternativele la
scrisul de mana pot permite elevului sa isi
comunice ideile si cunostintele mai eficient.

Introduction to Structured Teaching

52

CREAREA DE SARCINI PENTRU


EDUCATIE
Alternative la scrisul de mana:

Cuvinte pre-tiparite
Forme sau stampile cu litere
Alpha Smart
Calculatorul

Cu aceste adaptari, unii indivizi cu autism


invata sa comunice mult mai eficient prin
limbaj scris decat prin limbaj vorbit.

Introduction to Structured Teaching

53

CREAREA DE SARCINI PENTRU


EDUCATIE
Matematica

Unii indivizi cu autism au dificultati in a percepe


conceptul de cantitate si de aici, dificultatile
legate de operatiile matematice.

Metoda Touch Math (matematica prin atingere)


face adunarea si scaderea un proces foarte
concret si sistematic

Elevii care pot invata sa numere pot face operatii


simple de adunare si scadere

Touch Math poate fi aplicat si la invatarea banilor


Introduction to Structured Teaching

54

INCURAJAND INDEPENDENTA
Scopul a tot ce am prezentat pana acum este
de a ajuta elevul sa fie cat mai independent
posibil, de a reduce dependenta de indicatii
din partea altora pentru a realiza niste
activitati. Cand indicatiile sunt necesare,
folositi doar ceea ce este necesar pentru ca
elevul sa realizeze sarcina, si apropiati-va cat
de repede posibil de cresterea gradului de
independenta.

Introduction to Structured Teaching

55

INCURAJAND INDEPENDENTA

Indicatiile: Ierarhia de la cel mai mic la cel mai


mare pentru indicatii = grad de independenta de la
cel mai ridicat la cel mai scazut

Indicatorii vizuali in mediul inconjurator permit cel


mai ridicat grad de independenta

Toate cele de mai jos necesita prezenta unei alte


persoane

Gestica

Vizual

Verbal (vorbit)

Fizic (mana-peste-mana; umbra)


Introduction to Structured Teaching

56

DIFICULTATI DE LIMBAJ

Comunicarea Un schimb de informatii dintre


o persoana care comunica si un ascultator.

Introduction to Structured Teaching

57

DIFICULTATI DE LIMBAJ
Individul cu autism:

Are dificultati atat la limbajul receptiv cat si la cel


expresiv
Proceseaza limbajul mai lent
Nu intelege limbajul corpului, gesturile, expresiile
fetei
Are dificultati in procesul de comunicare (vorbit,
ascultat, gandit, raspuns)

Introduction to Structured Teaching

58

DIFICULTATI DE LIMBAJ

Are dificultati in sustinerea unei


conversatii, care include :

Atentia comuna Suntem amandoi atenti la


acelasi lucru in acelasi timp.

Reciprocitate Suntem amandoi parteneri in


aceasta conversatie.Pe rand, vorbim si ascultam.

Introduction to Structured Teaching

59

APTITUDINI DE COMUNICARE

Solicitare

A atentiei
A unor obiecte
A unor activitati
Elemente de sprijin senzorial
A finalizarii unei activitati

Respingerea sau refuzul

unor obiecte
unor evenimente/activitati
unei persoane
Introduction to Structured Teaching

60

APTITUDINI DE COMUNICARE

Comentarii
Oferirea de informatii
Cautarea de informatii
Salutul
Raspund la propuneri de socializare
Initierea interactiunii sociale
Actionat pe rand
Clarificare
Negociere
Introduction to Structured Teaching

61

APTITUDINI DE COMUNICARE
Pasi pentru comunicarea unui mesaj

Castigarea atentiei ascultatorului

Construirea unei solicitari, a unui mesaj


sau raspuns (solicitarea este o aptitudine
mai timpurie)

Asteptarea unui raspuns A fost


comunicarea un succes?

Introduction to Structured Teaching

62

APTITUDINI DE COMUNICARE
Pauza de masa de obicei cel mai bun loc
pentru inceperea invatarii celor mai simple
aptitudini de comunicare. Copilul este
motivat, iar subiectul comunicarii este
concret.

Introduction to Structured Teaching

63

APTITUDINI DE COMUNICARE
Formate comune de comunicare timpurie

_________ eu vreau __________


(nume)
(obiect)
Poza la alegere
Poza la alegere

Ma simt _____________
(emotii, bolnav, obosit, etc.)

Am nevoie de _________
(o pauza, o plimbare, cutia senzoriala, etc.)
Introduction to Structured Teaching

64

APTITUDINI DE COMUNICARE
Adaptari:
Folositi imagini/obiecte/fotografii,texte
tiparite pentru limbajul receptiv si expresiv.

Introduction to Structured Teaching

65

APTITUDINI DE COMUNICARE
Succesiunea comportamentelor in comunicare:

Comportamente emotionale - ex., plans, crize


Gesturi ex. apucarea, indicarea
Schimbul de obiecte ex., a da adultului o cana
sau un bol
Schimbul de imagini imaginea spune
ascultatorului ce se doreste, fotografii
Benzi cu propozitii (sau fraze)
Solicitari verbale (sau prin alte forme de
comunicare, ex. Limbajul semnelor)
Comunicarea verbala extinsa
Introduction to Structured Teaching

66

APTITUDINI DE COMUNICARE
Metode si instrumente

PECS Sistem de comunicare prin schimb de


imagini

ALS (stimularea limbajului prin sprijin) table de


comunicare

Alegeri prin imagini

Inceputuri de propozitii

Scenarii

Povesti sociale

Introduction to Structured Teaching

67

APTITUDINI DE COMUNICARE
Adaptarea pentru dificultati:

Reduceti limbajul vorbit

Mai ales cand este confuz sau stresat

Folositi fraze/propozitii simple,


concrete, consecvente

Introduction to Structured Teaching

68

ASPECTE SENZORIALE
Caracteristici senzoriale

Poate fi hipo-activ: obosit, lipsit de interes,


neantrenat

Poate fi hiper-activ: neastamparat, distras de o


energie excesiva

Miscarile repetitive persista in ciuda eforturilor de


a le opri

Elevul poate fi neindemanatic sau poate avea o


coordonare motrica fina si/sau grosiera slaba

Introduction to Structured Teaching

69

ASPECTE SENZORIALE
Nevoi:

Spatiu/distanta fata de ceilalti

Liniste

Presiune asupra corpului

Miscare

Accentuarea activitatilor care il ajuta pe elev sa fie


calm sau mai activ

Pauze senzoriale incluse in program


Introduction to Structured Teaching

70

ASPECTE SENZORIALE
Adaptari, strategii si obiecte care ajuta reglarea
senzoriala:

Zone linistite, departe de ceilalti

Casti in urechi

Obiecte de imbracaminte gen vesta de greutate,


de imbratisare, spandex

Patura cu greutati, greutati in poala, fular cu


greutati peste umeri

body sock (soseta pentru tot corpul)

bean bag chairs (fotolii tip para)


Introduction to Structured Teaching

71

ASPECTE SENZORIALE

Obiecte senzoriale (tactile, vizuale)

perne

Mingea terapeutica

Leagan

Muzica (inclusiv melodiile preferate)

Carti (mai ales repetitive; inclusiv cele preferate)

Munca grea

Etape de relaxare

Introduction to Structured Teaching

72

ASPECTE SENZORIALE

Strategii senzoariale de crestere a nivelului


de excitare/atentie:

Concentrare pe senzatiile schimbatoare


(imprevizibile, cu input variabil)

Miscare:

Miscari rapide, neregulate pe leagan


Schimbarea ritmului in timpul plimbarii de
rezistenta, a dansului, a trambulinei, a salturilor
cu mingea, intinderilor
Statul pe loc si intoarceri
Introduction to Structured Teaching

73

ASPECTE SENZORIALE
Miscare:

Miscari ale animalelor

Jocul cu franghia

Imitarea miscarilor capului

Activitati motrice grosiere: saltul, sarituri,


alergarea catre o tinta si inapoi

Statul sau asezatul pe o minge in timpul activitatii

Introduction to Structured Teaching

74

ASPECTE SENZORIALE

Tactile:

Glaspapir, sandpaper, thera-putty (pentru


dezvoltarea puterii si coordonarii mainilor), gel in
baggie (??), joaca cu apa rece, neastampar

vibratii: squiggle pen (??), perna vibranta

Vizuale:

Lanterna pentru luminarea hartiei, hartie viu


colorata, fonturi diverse

Auditiv:

Muzica alerta, ritm schimbator


Introduction to Structured Teaching

75

ASPECTE SENZORIALE

Olfactive:

menta

Orale:

Periuta de dinti cu baterii

Mancare condimentata, amara, crocanta

Gheata

Introduction to Structured Teaching

76

ASPECTE DE COMPORTAMENT
Caracteristici emotionale si comportementale
Rapunsurile emotionale pot fi intense si
neinhibate
Starile se pot schimba rapid, deseori fara o
cauza
Reactiile pot fi neadecvate stimulului
Anxietatea poate fi deseori o problema;
elevul poate avea temeri neobisnuite

Introduction to Structured Teaching

77

ASPECTE DE COMPORTAMENT

Rigiditatea este deseori legata de emotii puternice


Iesirile explozive sunt comune si pot dura mult timp
Individul poate avea dificultati in a se calma odata
suparat
Distragerea este deseori cel mai bun instrument
O atentie slaba si de scurta durata pentru interese
mai putin intense; usor distras de ganduri si de
sentimente interne precum si de imagini, sunete si
mirosuri din mediul inconjurator, etc.

Introduction to Structured Teaching

78

ASPECTE DE COMPORTAMENT

Nevoi:

Reguli si asteptari foarte clare postate in locuri


relevante

Consecventa

Oportunitati frecvente de a practica


comportamente pozitive

Feed-back clar, imediat si intariri

Introduction to Structured Teaching

79

ASPECTE DE COMPORTAMENT

Instrumente:

Imagini ilustrand comportamente pozitive

Scheme de comportament ce arata progresul


catre intariri

Povesti sociale

Introduction to Structured Teaching

80

ASPECTE DE COMPORTAMENT

Intarirea/consecintele trebuie :

Sa fie rapide

Sa aiba sens

Sa conteze pentru copil

Introduction to Structured Teaching

81

ASPECTE DE COMPORTAMENT
Practica specifica a comportamentelor
pozitive si intaririlor frecvente sunt
instrumente importante in a ajuta elevii cu
autism sa invete aptitudini sociale, autocontrolul si abilitatea de a raspunde la
solicitari externe. Aceste aptitudini sunt
esentiale pentru castigarea acceptarii sociale
care le va oferi cele mai bune oportunitati de
incluziune in comunitate si in roluri
vocationale.
Introduction to Structured Teaching

82

ASPECTE DE COMPORTAMENT
Din cauza dificultatilor in a citi indicatiile
sociale, in a regla sentimentele si
comportamentul si in a generaliza aptitudini
dintr-un context intr-altul, persoanele cu
autism au nevoie sa invete sistematic cum sa
se comporte in situatii specifice.

Introduction to Structured Teaching

83

ASPECTE DE COMPORTAMENT

De obicei, feed-back-ul social nu are aceeasi


putere la indivizii fara autism, prin urmare
un management atent al consecintelor
pozitive sau negative devine necesar pentru
o invatare optima.

Consecintele trebuie sa sublinieze intarirea


comportamentelor pozitive mai degraba
decat pedepsirea comportamentelor
negative.
Introduction to Structured Teaching

84

ASPECTE DE COMPORTAMENT

Intarirea este folosita pentru a creste sau a


intari comportamentele dorite.

Intarirea pozitiva are loc cand elevul isi


intareste un comportament pentru a obtine
ceea ce doreste.

Introduction to Structured Teaching

85

ASPECTE DE COMPORTAMENT

Exemple de intariri pozitive :

Consumabile ceva dorit de mancare, de baut sau


de folosit
Tangibile ceva dorit de atins, tinut sau pastrat
Simboluri obiecte neutre care pot fi schimbate
cu obiecte dorite
Sociale interactiuni precum zambete, atingeri,
laude
Naturale privilegii la clasa, timp liber, activitati la
alegere

Introduction to Structured Teaching

86

ASPECTE DE COMPORTAMENT

Pedeapsta este folosita pentru a scadea sau


a slabi comportamentele nedorite.
Exemple de pedepse potrivite la clasa :

Supracorectarea cerand elevului sa completeze


o sarcina mai presus de parametrii naturali ai
consecintelor comportamentului (ex., rupe si
arunca pe jos bucatele de hartie -> I se cere sa
adune toate bucatelele, sa le duca la gunoi, si sa
stranga orice alte hartiute de pe jos).
Cosul raspunsului pierderea intaririi asteptate,
simbol, sau privilegiu
Introduction to Structured Teaching

87

PROGRAMUL NOSTRU
Personalul la clasa

Raport ideal: 5-6 elevi, cu un raport de


aproape 1:1 majoritatea zilei

Introduction to Structured Teaching

88

PROGRAMUL NOSTRU
Specialisti

Patolog logoped/de limbaj se adreseaza


unei game largi de comunicare functionala si
sociala, nevoia de forme alternative de
comunicare (ex. Dispozitive high-tech de
imbunatatire a comunicarii vorbitori
computerizati) si low-tech (Picture Exchange
Communication System (PECS) sau Aided
Language Stimulation (ALS) boards)

Introduction to Structured Teaching

89

PROGRAMUL NOSTRU
Specialisti

Terapeut ocupational se adreseaza atat


nevoilor senzoriale cat si ale motricitatii fine

Asistent social preda aptitudinile sociale,


creeaza povesti sociale si alte instrumente
pentru dezvoltarea aptitudinilor sociale

Introduction to Structured Teaching

90

PROGRAMUL NOSTRU
Specialisti

Psiholog scolar evalueaza punctele tari si


slabe de invatare si ajuta la adaptarea
instructiunilor in consecinta; adresaza
aspectele comportamentale

Profesor de Educatie Fizica Adaptata

Terapeut muzical

Terapeut prin arta


Introduction to Structured Teaching

91

PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi

Intrare
Rutina dulapiorului
Perioada senzoriala reglare/ calmare/
angajare
Revizuirea programului
Activitate de grup

Saluturi
Raspunsuri la intrebari
Intrebari, comentarii, complimente
Calendar/ vreme
Introduction to Structured Teaching

92

PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi

Rotatii
Statia de munca independenta
Instructiuni 1:1
Zona senzoriala
Citire independenta
Joaca/relaxare

Introduction to Structured Teaching

93

PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi

Computer
Muzica/carti audio
Aptitudini adresate de alte servicii conexe
(specialisti)
Motricitatea fina
Limbaj
Aptitudini sociale
Introduction to Structured Teaching

94

PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi

Sarcini la clasa si la birou


Specialitati (o data sau de doua ori pe
saptamana timp de 60 de minute in total)
Educatie fizica adaptata
Terapie muzicala
Arta

Introduction to Structured Teaching

95

PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi

Servicii conexe (data sau de doua ori pe


saptamana timp de 60 120 de minute in
total)
Grup de logopedie/limbaj
Grup de aptitudini sociale
Grup de gatit

Introduction to Structured Teaching

96

PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi

Colegi de suflet elevi din clasele de


educatie normala se alatura elevilor cu
autism la jocuri, citire sau la alte activitati
organizate

Inchiderea Ziua mea revizuirea


activitatilor zilei, cu o foaie se duc acasa la
parinti
Introduction to Structured Teaching

97

INTREBARI

Introduction to Structured Teaching

98