Terapia Teacch

O INTRODUCERE IN METODA
DE INVATARE STRUCTURATA
Prezinta:
Valerie Gruenwald,
Psiholog scolar:
Palatine, Illinois,
USA
Invatarea structurata
Bazata pe Modelul de predare pentru elevi cu

autism Heartland, dezvoltat de Agentia de
educatie Heartland din Iowa, USA
Combina cele mai bune practici dintr-o varietate

de metode, in principal metoda TEACCH
(Tratamentul si educatia copiilor cu autism si alte
deficiente legate de comunicare)
Dezvoltat la Universitatea North Carolina, Chapel
Hill
Introduction to Structured Teaching
INVATAREA STRUCTURATA
Scop:
Scopul principal al acestei abordari
educative este acela de a dezvolta
Independenta si
Aptitudinile de comunicare
atat legate de educatie cat si de
aptitudinile de viata.
INVATAREA STRUCTURATA
Important: Creati conditiile necesare pentru

succes
Folositi punctele tari ale elevului pentru
Planificarea conditiilor care

Vor mari sansele de succes si
Vor minimiza posibilitatea aparitiei problemelor
Dificultati cognitive / de comportament

observate in autism
Autismul restrictioneaza abilitatea persoanei

de a :
Schita mediul inconjurator

Realiza ce este relevant si ce este irelevant intr-o
situatie
Respecta selectiv si interpreta indicatiile,
ignorandu-le pe cele neimportante
Se organiza
Planifica
Actiona in conformitate cu cerintele externe
Dificultati cognitive / de comportament

observate in autism
Cand aceste dificultati sunt combinate cu

deficiente de comunicare si socializare
(abilitatea de a pune intrebari, de a invata
dupa modele), rezultatul este :
Dependenta de altii privind indemnurile
despre ce sa faca.
Persoanele cu autism tind sa:

Se descurce cel mai
bine cu
Ideile abstracte
Generalizarea, aplicarea
cunostintelor si aptitudinilor
Organizarea comportamentului,
a timpului, a etapelor in
atingerea unui obiectiv
Procesarea auditiva si
intelegerea limbajului
Judecata interpretarea
regulilor generale in situatii
specifice
Informatii concrete
Informatii specifice,
memorare
Structura
Informatii / indicatii
vizuale
Aiba dificultati cu
Asteptari si reguli clare
Persoanele cu autism tind sa:

Se descurce cel mai bine cu
Aiba dificultati cu
Rutina si predictabilitatea
Surprizele si schimbarile
neasteptate
Invatarea unor metode

specifice de a face fata
unor situatii
Rezolvarea problemelor
A realiza ce sa faca cand li

se spune si ce sa nu faca
A face fata mai multor

solicitari multiple
Informatii despre ce sa
faca
A lua lucrurile pe rand
STRATEGIA GLOBALA
Strategia globala vizeaza folosirea unei

structuri vizuale si unor elemente vizuale de
sprijin care sa :
Faca mediul inconjurator mai previzibil si

comprehensibil
Ajute elevul sa realizeze activitatile mai

independent
Ajute elevul sa inteleaga mai bine comunicarea si

sa se exprime mai usor
STRATEGIA GLOBALA
Folosirea structurii vizuale in mediul

inconjurator are cele mai mari foloase in:
Oganizarea vizuala
Intelegerea informatiei prezentate vizual
Gandirea concreta
Urmarea unor rutine
Elementele vizuale de sprijin minimizeaza in

acelasi timp dificultatile legate de procesarea
auditiva/de limbaj, si reduc sansele de
anxietate, supra-stimulare si confuzie.
10
STRATEGIA GLOBALA
Principalele componente:
Structura fizica aranjati clasa si materialele

astfel incat sa ofere indicatii vizuale pentru a ajuta
elevul sa stie ce are de facut si sa se reduca
elementele care il distrag.
Creati o atmosfera de liniste, fara o
dezordine inutila (lucruri, zgomot)
Creati delimitari fizice si vizuale pentru a defini
zone specifice
Organizati mediul astfel incat elevul sa stie
unde sa mearga si ce are de facut cand ajunge
acolo
11
STRATEGIA GLOBALA
Zone tipice in clasa:
Educatie in grup
Invatare 1:1
Activitati independente
Joaca / relaxare
Activitati senzoriale
12
STRATEGIA GLOBALA
Instrumente:
Mobilier aranjat astfel incat sa creeze

delimitari
Divizori
Gresie si zone cu covoare
Banda (banda izolatoare de diferite culori)
pentru a defini zonele
Etichete/imagini pentru a marca in mod
clar recipientii, dosarele, etc pentru
materialele educative
13
STRATEGIA GLOBALA
Folosirea culorilor, fotografiilor, numelor Folositi culori personale unice, precum si

fotografii si nume tiparite, pentru a ajuta
elevul sa-si gaseasca locul in mediul
inconjurator.
Raspunsuri vizuale la intrebari:
Care este locul meu?

Care sunt lucrurile mele?
14
STRATEGIA GLOBALA
Exemple:
Locul la masa / scaunul

Zona pentru activitati independente
Locul in timpul alinierii
Dulapiorul
Dosarul sau sertarul cu corespondenta
Cosuri cu sarcini si materiale
15
PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

PROGRAME
Un program raspunde la intrebarile:
Unde merg?
Cand?
Poate deasemena ajuta sa raspunda la:
Cine va fi acolo?
Ce se va intampla?
16
Un program invata elevul sa anticipeze

evenimentele si sa le organizeze in timp.
Anxietatea si frustrarea sunt reduse cand elevul

intelege ce urmeaza sa se intample, cand
urmeaza sa se implice in activitati placute.
Elevul poate astepta activitatile preferate mai

bine daca stie ca se poate baza pe aceste
intamplari la un anumit moment dat.
17
Programe:
Invatati conceptul ca activitatile sunt separate si

distincte
Invatati conceptul Mai intai Apoi
Stabiliti rutine
Faceti ziua predictibila
Anuntati in avans schimbarile
Lasati elevul sa stie cand se petrec pauzele si
activitatile placute, precum si activitatile legate de
scoala
Concentrati-va pe punctele tari ale memoriei
secventiale
Asigurati flexibilitate
18
Programe vizuale:
Variaza ca si complexitate in functie de

elev.
Durata:
Mai intai - Apoi

Ziua partiala
Toata ziua
19
Reprezentati informatia folosind (in

functie de complexitate):
Obiecte
Fotografii
Desene/scheme (ex programul
Boardmaker)
Desene + cuvinte
Tipariti doar text
20
Programe vizuale exemplu tipic:
Fiecare elev are un program cu imagini individualizat,

de cele mai multe ori localizat in zona sa de activitati
independente. Panglica folosita pentru a atarna
imaginile are culoarea personala a elevului si / sau are
fotografia acestuia sau numele tiparit la inceput.
Imaginile sunt anexate de panglica cu Velcro, si pot fi
luate si mutate la urmatoarea locatie /activitate.
O imagine mai mare, identica este lipita in fiecare
locatie din incapere, cu mai multe puncte Velcro unde
elevul isi poate atasa imaginea programului sau.
21
La finalul fiecarei activitati, adultul da elevului un

card de verificare a programului (in functie de
nivelul copilului, acesta poate fi o panglica mica
de culoarea individuala a elevului, posibil cu
numele lui, sau simplu cu casute de bifat sau alti
indicatori vizuali)
Elevul merge la programul sau, pune cadrul de
verificare intr-un plic atasat sau o cana,
indeparteaza prima imagine a programului, o duce
la locatia ilustrata si o pune pe unul din punctele
Velcro.
22
Variatiuni:
Stationar (sta intr-un loc, dupa descrierea de mai

sus) sau portabil (mutat de elev in fiecare locatie)
Individual sau de grup: un program de grup este
in general folosit doar pentru elevii avansati care
pot face fata mai usor unui mediu inconjurator
mai mare sau general, mai degraba decat unor
indicatori personalizati
De sus in jos sau de la stanga la dreapta: de la
stanga la dreapta corespunde directiei de citire;
de sus in jos este un format utilizat deseori pentru
liste.
23

Exista multe metode de a reprezenta un
program. Trebuie folosita acea metoda care
are cel mai mult sens pentru un anumit elev.
Pe masura ce devine posibil, treceti catre un
format care este convenabil si similar cu cel
folosit de colegii de aceeasi varsta.
24
Rutina:
Verificati programul
Mergeti la locatia respectiva
Urmati sistemul folosit pentru a finaliza
activitatea
25

ATENTIE:
Programul raspunde la intrebarile:
Unde merg?
Cand?
Sistemul de lucru: raspunde la intrebarile :
Ce fac?
Cum imi realizez activitatea?
26

SISTEMUL DE LUCRU:
O metoda foarte structurata de prezentare a

activitatii care-i permite elevului sa lucreze
individual.
Incorporeaza o rutina pentru realizarea unei serii

de sarcini educative sau aptituni practice de
viata.
27
Cel mai des utilizat in statiile de lucru

independente. In aceasta aplicatie, sunt incluse:
Unde se afla sarcinile care trebuie finalizate
Unde trebuie realizata activitatea
Unde trebuie pusa fiecare sarcina odata finalizata
In ce ordine trebuie realizate aceste sarcini
Ce trebuie facut la incheierea activitatii
28
Sistemul de lucru vorbeste cu copilul.

Cand acesta ajunge la statia de munca
independenta, mediul trebuie sa ii spuna
ce are de facut, fara alte explicatii sau
indicatii din partea profesorului.
29

4 intrebari la care sistemul de lucru trebuie sa
raspunda
1. Ce trebuie sa fac?
2. Cat trebuie sa fac?
3. Cum stiu cand am terminat?
4. Ce fac sau ce primesc cand termin?

30

Examplu amplasament fizic:
Banca elevului semnalizata cu eticheta lucru si

cu o banda cu carduri detasabile (Velcro) cu
numerele 1, 2, 3, si cardul de verificare
Raftul din stanga bancii cu trei cutii/recipienti

continand sarcinile
Fiecare recipient este numerotat cu 1, 2, sau 3 si

are un punct Velcro langa numar
O cutie mare in drepta bancii etichetata cu

Terminat
31

Examplu proces:
Elevul indeparteaza cardul cu numarul 1 de pe banda

de pe banca
Il ataseaza la punctul Velcro de langa numarul 1 pe
primul recipient
Isi ia indicatia din recipient si o pune pe banca
Finalizeaza sarcina
O pune in cutia Terminat
Repeta procedura pentru numarul 2, si apoi numarul 3
Ia cardul de verificare ramas si merge la programul
sau sa vada ce are de facut in continuare
32

4 Intrebari:
1. Ce am de facut?
2. Cat am de facut?
3 sarcini
3. De unde stiu cand am terminat?
Sarcinile sunt in recipiente
Toate sarcinile sunt in cutia Terminat
4. Ce fac dupa ce am terminat?
Imi verific programul

33

Alte exemple de conectare a sistemului de
lucru la sarcinile care trebuie realizate :
Potrivirea culorilor, formelor sau simbolurilor

(litere, numere)
Mutarea sarcinilor din cutia/dosarul Lucru in

cutia/dosarul Terminat la final
Luarea sarcinilor in ordine dintr-un dosar

compartimentat
34

Obiectivul statiei de munca independenta este
de a avea un spatiu stabilit unde elevul isi
realizeaza activitatile in mod independent, cu o
structura si cu indicatii vizuale suficiente pentru
a elimina nevoia de asistenta si dirijare din
partea unui adult. Desi va fi nevoie de asistenta
la inceput pentru a-l invata pe elev procesul
propriului sistem de lucru, adultul ar trebui sa-si
reduca nivelul de implicare cat de repede posibil.
35

Sarcinile si aptitudinile sunt predate prin
metoda 1:1. Odata insusite, acestea pot fi
transferate catre munca independenta pentru
a intari aptitudinea si munca independenta.
36

Alte aplicatii ale unui sistem de lucru:
Pasii pentru rutina folosirii toaletei
Dezbracarea
Folosirea toaletei
Stergerea
Trasul apei
Imbracarea
Spalatul mainilor
Uscatul mainilor
Aruncatul prosopului de hartie la gunoi
Verificarea programului
37
Pasii pentru rutina venirii la scoala
Dat jos rucsac si haina
Deschis rucsac
Caietul si mancarea in cosulete
Haina in dulapior
Rucsacul in dulapior
Verificarea programului
38
Activitati in clasa (prezenta)
Verificat grupul de la masa
Plasarea pozei (sau numelui) fiecarul elev pe La

scoala
Plasarea clorlalte pozei (sau nume) pe Acasa
Prezenta dusa la birou
Verificat programul
39

Formate comune
Fiecare imagine sau cuvant/propozitie pentru pasii

de urmat dintr-o rutina este atasata de un card
laminat cu Velcro
Pe masura ce fiecare pas este finalizat, acesta este

indepartat si plasat intr-un plic sau o punga de
plastic atasata in spatele sau in partea de jos a
cardului
Imaginile sau cuvintele/propozitiile sunt lipite pe

partea dreapta a cardului, apoi laminate; o clapa se
inchide si deschide la fiecare pas.
40

Formate comune
Pe masura ce fiecare pas este finalizat, clapa

se inchide (punctul Velcro)
Imaginile sau cuvintele/propozitiile sunt lipite

pe partea dreapta a cardului, apoi laminate.
Pe masura ce fiecare pas este finalizat,
acesta este bifat folosind un marker nepermanent
41
SUNT INTREBARI PANA

ACUM?
42
ADAPTARI INSTRUCTIONALE
Includeti organizarea vizuala, claritatea vizuala si

instructiunile vizuale in activitatile de predare pentru
a ajuta elevii sa invete aptitudini si sa le efectueze
independent pe cat posibil.
Organizare vizuala
Organizati spatiul si materialele, facand pasii usor de urmat.
Delimitati doar zona si materialele care sunt necesare
Clarificati scopul fiecarei sectiuni si fiecarei componente
43
Folositi recipienti, sectiuni delimitate, etc pentru a

separa sarcinile si partile lor componente
Claritate vizuala Evidentiati informatia

importanta pentru a clarifica conceptele si a
ajuta elevul sa se concentreze pe informatiile
cele mai relevante.
Exemple: codificare pe culori; etichetarea

categoriilor importante
44
Instructiuni vizuale Oferiti elevului

informatii despre ce are de facut si ce pasi
trebuie urmati pentru finalizarea sarcinii.
Instructiunile vizuale vor ajuta elevul sa fie
flexibil si sa generalizeze o aptitudine.
Acestea pot include:
Imagini/fotografii
Mostre
Instructiuni scrise
45
CREAREA DE SARCINI PENTRU

EDUCATIE
Incepeti cu acele aptitudini care sunt in

proces de dezvoltare
Prezentati sarcinile astfel incat sa foloseasca

punctele tari ale elevului; oferiti sprijin
pentru punctele slabe
46

EDUCATIE
Succesiunea tipica de dezvoltare a
conceptelor:
Potrivire
Copierea unui model simplu
Alaturare (sortarea
obiectelor/imaginilor/simbolurilor pe categorii)
Repetarea unei scheme
Succesiune logica
Sortare mai avansata (in ordine alfabetica,
numerica)
Urmarea de instructiuni pentru realizarea
sarcinilor mai complexe
47

EDUCATIE
Vocabular pentru citire
De obicei, din cauza predispozitiei pentru

aptitudini vizuale si slabiciunilor in procesarea
auditiva sau in limbaj, elevii cu autism citesc mai
usor folosind metoda cuvantului imagine mai
degraba decat abordarea fonica.
Pentru a intari asocierea dintre cuvant si sensul
acestuia, faceti perechi de cuvinte cu imagini
48

EDUCATIE
Intelegerea unui text
Punctele slabe in limbajul receptiv si expresiv fac

intelegerea unui text dificila pentru elevii cu
autism.
Intelegerea prin deductie ramane de obicei foarte

dificila chiar si pentru cei mai functionali elevi.
Dificultatea transformarii ideilor in cuvinte pentru

a comunica cunostintele si gandurile este un
obstacol esential in incercarea elevilor de a
exprima ceea ce inteleg.
49

EDUCATIE
Succesiunea de dezvoltare pentru activitatile
de intelegere a unui text :
Alegeti imaginea corecta

Completati spatiile goale (alegeti cuvintele)
Alegeti propozitia corecta
Puneti in ordine ideile prezentate
Lcalizati informatia necesara dintr-un paragraf si
scrieti cuvantul/fraza/propozitia care raspunde la
o intrebare simpla
Generati cunostinte si idei proprii ca raspuns la
intrebari sau la un grafic
50

EDUCATIE
Scriere
Scrierea este deseori cea mai dificila
aptitudine academica pentru elevii cu autism
din cauza unor factori combinati de:
Puncte slabe generale legate de limbaj
Dificultatea de a transpune ideile in cuvinte
Puncte slabe de motricitate fina care afecteaza

scrisul de mana
51

EDUCATIE
Multe din strategiile enumerate pentru

intelegerea unui text pot fi folosite si in
activitatile de scriere. In plus, alternativele la
scrisul de mana pot permite elevului sa isi
comunice ideile si cunostintele mai eficient.
52

EDUCATIE
Alternative la scrisul de mana:
Cuvinte pre-tiparite
Forme sau stampile cu litere
Alpha Smart
Calculatorul
Cu aceste adaptari, unii indivizi cu autism

invata sa comunice mult mai eficient prin
limbaj scris decat prin limbaj vorbit.
53

EDUCATIE
Matematica
Unii indivizi cu autism au dificultati in a percepe

conceptul de cantitate si de aici, dificultatile
legate de operatiile matematice.
Metoda Touch Math (matematica prin atingere)

face adunarea si scaderea un proces foarte
concret si sistematic
Elevii care pot invata sa numere pot face operatii

simple de adunare si scadere
Touch Math poate fi aplicat si la invatarea banilor

54
INCURAJAND INDEPENDENTA
Scopul a tot ce am prezentat pana acum este
de a ajuta elevul sa fie cat mai independent
posibil, de a reduce dependenta de indicatii
din partea altora pentru a realiza niste
activitati. Cand indicatiile sunt necesare,
folositi doar ceea ce este necesar pentru ca
elevul sa realizeze sarcina, si apropiati-va cat
de repede posibil de cresterea gradului de
independenta.
55
INCURAJAND INDEPENDENTA
Indicatiile: Ierarhia de la cel mai mic la cel mai

mare pentru indicatii = grad de independenta de la
cel mai ridicat la cel mai scazut
Indicatorii vizuali in mediul inconjurator permit cel

mai ridicat grad de independenta
Toate cele de mai jos necesita prezenta unei alte

persoane
Gestica
Vizual
Verbal (vorbit)
Fizic (mana-peste-mana; umbra)

56
DIFICULTATI DE LIMBAJ
Comunicarea Un schimb de informatii dintre

o persoana care comunica si un ascultator.
57
Individul cu autism:
Are dificultati atat la limbajul receptiv cat si la cel

expresiv
Proceseaza limbajul mai lent
Nu intelege limbajul corpului, gesturile, expresiile
fetei
Are dificultati in procesul de comunicare (vorbit,
ascultat, gandit, raspuns)
58
Are dificultati in sustinerea unei

conversatii, care include :
Atentia comuna Suntem amandoi atenti la

acelasi lucru in acelasi timp.
Reciprocitate Suntem amandoi parteneri in

aceasta conversatie.Pe rand, vorbim si ascultam.
59
APTITUDINI DE COMUNICARE
Solicitare
A atentiei
A unor obiecte
A unor activitati
Elemente de sprijin senzorial
A finalizarii unei activitati
Respingerea sau refuzul
unor obiecte
unor evenimente/activitati
unei persoane
60
Comentarii
Oferirea de informatii
Cautarea de informatii
Salutul
Raspund la propuneri de socializare
Initierea interactiunii sociale
Actionat pe rand
Clarificare
Negociere
61
Pasi pentru comunicarea unui mesaj
Castigarea atentiei ascultatorului
Construirea unei solicitari, a unui mesaj

sau raspuns (solicitarea este o aptitudine
mai timpurie)
Asteptarea unui raspuns A fost

comunicarea un succes?
62
Pauza de masa de obicei cel mai bun loc
pentru inceperea invatarii celor mai simple
aptitudini de comunicare. Copilul este
motivat, iar subiectul comunicarii este
concret.
63
Formate comune de comunicare timpurie
_________ eu vreau __________

(nume)
(obiect)
Poza la alegere
Poza la alegere
Ma simt _____________
(emotii, bolnav, obosit, etc.)
Am nevoie de _________
(o pauza, o plimbare, cutia senzoriala, etc.)
64
Adaptari:
Folositi imagini/obiecte/fotografii,texte
tiparite pentru limbajul receptiv si expresiv.
65
Succesiunea comportamentelor in comunicare:
Comportamente emotionale - ex., plans, crize

Gesturi ex. apucarea, indicarea
Schimbul de obiecte ex., a da adultului o cana
sau un bol
Schimbul de imagini imaginea spune
ascultatorului ce se doreste, fotografii
Benzi cu propozitii (sau fraze)
Solicitari verbale (sau prin alte forme de
comunicare, ex. Limbajul semnelor)
Comunicarea verbala extinsa
66
Metode si instrumente
PECS Sistem de comunicare prin schimb de

imagini
ALS (stimularea limbajului prin sprijin) table de

comunicare
Alegeri prin imagini
Inceputuri de propozitii
Scenarii
Povesti sociale
67
Adaptarea pentru dificultati:
Reduceti limbajul vorbit
Mai ales cand este confuz sau stresat
Folositi fraze/propozitii simple,

concrete, consecvente
68
ASPECTE SENZORIALE
Caracteristici senzoriale
Poate fi hipo-activ: obosit, lipsit de interes,

neantrenat
Poate fi hiper-activ: neastamparat, distras de o

energie excesiva
Miscarile repetitive persista in ciuda eforturilor de

a le opri
Elevul poate fi neindemanatic sau poate avea o

coordonare motrica fina si/sau grosiera slaba
69
ASPECTE SENZORIALE
Nevoi:
Spatiu/distanta fata de ceilalti
Liniste
Presiune asupra corpului
Miscare
Accentuarea activitatilor care il ajuta pe elev sa fie

calm sau mai activ
Pauze senzoriale incluse in program

70
ASPECTE SENZORIALE
Adaptari, strategii si obiecte care ajuta reglarea
senzoriala:
Zone linistite, departe de ceilalti
Casti in urechi
Obiecte de imbracaminte gen vesta de greutate,

de imbratisare, spandex
Patura cu greutati, greutati in poala, fular cu

greutati peste umeri
body sock (soseta pentru tot corpul)
bean bag chairs (fotolii tip para)

71
ASPECTE SENZORIALE
Obiecte senzoriale (tactile, vizuale)
perne
Mingea terapeutica
Leagan
Muzica (inclusiv melodiile preferate)
Carti (mai ales repetitive; inclusiv cele preferate)
Munca grea
Etape de relaxare
72
ASPECTE SENZORIALE
Strategii senzoariale de crestere a nivelului

de excitare/atentie:
Concentrare pe senzatiile schimbatoare

(imprevizibile, cu input variabil)
Miscare:
Miscari rapide, neregulate pe leagan

Schimbarea ritmului in timpul plimbarii de
rezistenta, a dansului, a trambulinei, a salturilor
cu mingea, intinderilor
Statul pe loc si intoarceri
73
ASPECTE SENZORIALE
Miscare:
Miscari ale animalelor
Jocul cu franghia
Imitarea miscarilor capului
Activitati motrice grosiere: saltul, sarituri,

alergarea catre o tinta si inapoi
Statul sau asezatul pe o minge in timpul activitatii
74
ASPECTE SENZORIALE
Tactile:
Glaspapir, sandpaper, thera-putty (pentru

dezvoltarea puterii si coordonarii mainilor), gel in
baggie (??), joaca cu apa rece, neastampar
vibratii: squiggle pen (??), perna vibranta
Vizuale:
Lanterna pentru luminarea hartiei, hartie viu

colorata, fonturi diverse
Auditiv:
Muzica alerta, ritm schimbator

75
ASPECTE SENZORIALE
Olfactive:
menta
Orale:
Periuta de dinti cu baterii
Mancare condimentata, amara, crocanta
Gheata
76
ASPECTE DE COMPORTAMENT
Caracteristici emotionale si comportementale
Rapunsurile emotionale pot fi intense si
neinhibate
Starile se pot schimba rapid, deseori fara o
cauza
Reactiile pot fi neadecvate stimulului
Anxietatea poate fi deseori o problema;
elevul poate avea temeri neobisnuite
77
Rigiditatea este deseori legata de emotii puternice

Iesirile explozive sunt comune si pot dura mult timp
Individul poate avea dificultati in a se calma odata
suparat
Distragerea este deseori cel mai bun instrument
O atentie slaba si de scurta durata pentru interese
mai putin intense; usor distras de ganduri si de
sentimente interne precum si de imagini, sunete si
mirosuri din mediul inconjurator, etc.
78
Nevoi:
Reguli si asteptari foarte clare postate in locuri

relevante
Consecventa
Oportunitati frecvente de a practica

comportamente pozitive
Feed-back clar, imediat si intariri
79
Instrumente:
Imagini ilustrand comportamente pozitive
Scheme de comportament ce arata progresul

catre intariri
Povesti sociale
80
Intarirea/consecintele trebuie :
Sa fie rapide
Sa aiba sens
Sa conteze pentru copil
81
Practica specifica a comportamentelor
pozitive si intaririlor frecvente sunt
instrumente importante in a ajuta elevii cu
autism sa invete aptitudini sociale, autocontrolul si abilitatea de a raspunde la
solicitari externe. Aceste aptitudini sunt
esentiale pentru castigarea acceptarii sociale
care le va oferi cele mai bune oportunitati de
incluziune in comunitate si in roluri
vocationale.
82
Din cauza dificultatilor in a citi indicatiile
sociale, in a regla sentimentele si
comportamentul si in a generaliza aptitudini
dintr-un context intr-altul, persoanele cu
autism au nevoie sa invete sistematic cum sa
se comporte in situatii specifice.
83
De obicei, feed-back-ul social nu are aceeasi

putere la indivizii fara autism, prin urmare
un management atent al consecintelor
pozitive sau negative devine necesar pentru
o invatare optima.
Consecintele trebuie sa sublinieze intarirea

comportamentelor pozitive mai degraba
decat pedepsirea comportamentelor
negative.
84
Intarirea este folosita pentru a creste sau a

intari comportamentele dorite.
Intarirea pozitiva are loc cand elevul isi

intareste un comportament pentru a obtine
ceea ce doreste.
85
Exemple de intariri pozitive :
Consumabile ceva dorit de mancare, de baut sau

de folosit
Tangibile ceva dorit de atins, tinut sau pastrat
Simboluri obiecte neutre care pot fi schimbate
cu obiecte dorite
Sociale interactiuni precum zambete, atingeri,
laude
Naturale privilegii la clasa, timp liber, activitati la
alegere
86
Pedeapsta este folosita pentru a scadea sau

a slabi comportamentele nedorite.
Exemple de pedepse potrivite la clasa :
Supracorectarea cerand elevului sa completeze

o sarcina mai presus de parametrii naturali ai
consecintelor comportamentului (ex., rupe si
arunca pe jos bucatele de hartie -> I se cere sa
adune toate bucatelele, sa le duca la gunoi, si sa
stranga orice alte hartiute de pe jos).
Cosul raspunsului pierderea intaririi asteptate,
simbol, sau privilegiu
87
PROGRAMUL NOSTRU
Personalul la clasa
Raport ideal: 5-6 elevi, cu un raport de

aproape 1:1 majoritatea zilei
88
PROGRAMUL NOSTRU
Specialisti
Patolog logoped/de limbaj se adreseaza

unei game largi de comunicare functionala si
sociala, nevoia de forme alternative de
comunicare (ex. Dispozitive high-tech de
imbunatatire a comunicarii vorbitori
computerizati) si low-tech (Picture Exchange
Communication System (PECS) sau Aided
Language Stimulation (ALS) boards)
89
PROGRAMUL NOSTRU
Specialisti
Terapeut ocupational se adreseaza atat

nevoilor senzoriale cat si ale motricitatii fine
Asistent social preda aptitudinile sociale,

creeaza povesti sociale si alte instrumente
pentru dezvoltarea aptitudinilor sociale
90
PROGRAMUL NOSTRU
Specialisti
Psiholog scolar evalueaza punctele tari si

slabe de invatare si ajuta la adaptarea
instructiunilor in consecinta; adresaza
aspectele comportamentale
Profesor de Educatie Fizica Adaptata
Terapeut muzical
Terapeut prin arta

91
PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi
Intrare
Rutina dulapiorului
Perioada senzoriala reglare/ calmare/
angajare
Revizuirea programului
Activitate de grup
Saluturi
Raspunsuri la intrebari
Intrebari, comentarii, complimente
Calendar/ vreme
92
PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi
Rotatii
Statia de munca independenta
Instructiuni 1:1
Zona senzoriala
Citire independenta
Joaca/relaxare
93
PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi
Computer
Muzica/carti audio
Aptitudini adresate de alte servicii conexe
(specialisti)
Motricitatea fina
Limbaj
Aptitudini sociale
94
PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi
Sarcini la clasa si la birou

Specialitati (o data sau de doua ori pe
saptamana timp de 60 de minute in total)
Educatie fizica adaptata
Terapie muzicala
Arta
95
PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi
Servicii conexe (data sau de doua ori pe

saptamana timp de 60 120 de minute in
total)
Grup de logopedie/limbaj
Grup de aptitudini sociale
Grup de gatit
96
PROGRAMUL NOSTRU
Exemplu de zi
Colegi de suflet elevi din clasele de

educatie normala se alatura elevilor cu
autism la jocuri, citire sau la alte activitati
organizate
Inchiderea Ziua mea revizuirea

activitatilor zilei, cu o foaie se duc acasa la
parinti
97
INTREBARI
98

Terapia Teacch

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Terapia Teacch

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

O INTRODUCERE IN METODA

Bazata pe Modelul de predare pentru elevi cu

Combina cele mai bune practici dintr-o varietate

Important: Creati conditiile necesare pentru

Planificarea conditiilor care

Introduction to Structured Teaching

Dificultati cognitive / de comportament

Autismul restrictioneaza abilitatea persoanei

Schita mediul inconjurator

Dificultati cognitive / de comportament

Cand aceste dificultati sunt combinate cu

Introduction to Structured Teaching

Persoanele cu autism tind sa:

Asteptari si reguli clare

Introduction to Structured Teaching

Persoanele cu autism tind sa:

Invatarea unor metode

A realiza ce sa faca cand li

A face fata mai multor

A lua lucrurile pe rand

Introduction to Structured Teaching

Strategia globala vizeaza folosirea unei

Faca mediul inconjurator mai previzibil si

Ajute elevul sa realizeze activitatile mai

Ajute elevul sa inteleaga mai bine comunicarea si

Folosirea structurii vizuale in mediul

Elementele vizuale de sprijin minimizeaza in

Structura fizica aranjati clasa si materialele

Zone tipice in clasa:

Mobilier aranjat astfel incat sa creeze

Folosirea culorilor, fotografiilor, numelor Folositi culori personale unice, precum si

Care este locul meu?

Introduction to Structured Teaching

Locul la masa / scaunul

Introduction to Structured Teaching

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Un program raspunde la intrebarile:

Poate deasemena ajuta sa raspunda la:

Introduction to Structured Teaching

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Un program invata elevul sa anticipeze

Anxietatea si frustrarea sunt reduse cand elevul

Elevul poate astepta activitatile preferate mai

Introduction to Structured Teaching

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Invatati conceptul ca activitatile sunt separate si

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Variaza ca si complexitate in functie de

Mai intai - Apoi

Introduction to Structured Teaching

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Reprezentati informatia folosind (in

Introduction to Structured Teaching

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Programe vizuale exemplu tipic:

Fiecare elev are un program cu imagini individualizat,

Introduction to Structured Teaching

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

La finalul fiecarei activitati, adultul da elevului un

Introduction to Structured Teaching

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

Stationar (sta intr-un loc, dupa descrierea de mai

PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU