Toţi elevii au nevoie să experimenteze succesul pentru a putea învăţa în mod activ.

Metodele
de predare trebuie să se adreseze direct dificultăţilor elevilor, dar şi să le permită acestora să facă
progrese. O sarcină îndeplinită cu succes încurajează şi motivează elevul să continue şi să încerce
Şcoala incluzivă se referă în sens restrâns la integrarea tuturor copiilor, indiferent de
capacităţile şi competenţele de adaptare şi de învăţare, într-o formă de şcoală. În sens larg, ea înseamnă
preocuparea pentru ca fiecare copil să fie sprijinit şi să se lucreze în beneficiul învăţării tuturor.
Elevii cu dificultăţi emoţionale şi comportamentale sunt probabil obişnuiţi să fie mai degrabă
pedepsiţi decât recompensaţi de către adulţi.
Ce înseamnă dacă cineva are o tulburare psihică?
20% din populație, se confruntă cu o boală psihică în timpul vieții. În ultimii ani, prin centrele
universitare de consiliere și serviciile de sănătate, universitățile au identificat o creștere a numărului și
complexității bolilor mintale prezente.
Există multe strategii de predare care pot fi folosite pentru a asigura experiențe de învățare
eficiente și productive pentru toți elevii, inclusiv pentru cei cu tulburări.
În această prezentare v-om discuta despre următoarele tulburări: ADHD, TSA, tulburare
depresiva si anxioasa și câteva strategii de predare aferente.

ADHD – Tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate

Întrucăt ADHD-ul este cel mai întâlnit diagnostic în cazul elevilor care manifestă probleme de
sănătate mentală, acesta este un punct de pornire bun pentru ilustrarea metodelor de proiectare a
intervenților educaţionale ce abordează componentele-cheie ale diagnosticului de sănătate mentală.
Primul pas în acest proces este asigurarea faptului că personalul şcolii înţelege că ADHD-ul
este un diagnostic neurocomportamental real şi că simptomele acestuia pot cauza dificultăți pe care
elevul le întâmpină în clasă. Este esenţial să ne asigurăm că evaluările educaţionale şi evaluările
funcţional-comportamentale iau in considerare faptul că problemele identificate clasă sunt simptomele
tulburării clinice cu care elevul este diagnosicat, astfel încăt acesta să nu fie blamat pentru dizabilitatea
sa. Cu alte cuvinte, este inadecvată concluzia automată că un elev cu ADHD se preface că este distras
pentru a scăpa de teme. În mod obişnuit, în analizele comportamental-funcţionale sunt urmărite trei
funcţii externe de comportament (evitarea sarcinilor de lucru, atragerea atenţiei şi obţinerea de
recompense tangibile). Cu toate acestea, poate fi propusă şi o a patra funcţie, care indică în ce NIsură
comportamentele sunt cauzate de factori interni, intrinseci tulburării de sănătate mentală.
Profesorii trebuie să cunoască simptomele ADHD-ului, să înțeleagă faptul că unii dintre elevii
care au această tulburare nu sunt hiperactivi şi să realizeze că simptomele pot fi diferite în medii
diferite și să recunoască faptul că părintii ar putea să nu vadă acelaşi grad de deficiențe acasă.
Este important ca sala de clasă să fie bine organizată și personalul didactic să aibă reguli și
așteptări clar definite pentru fiecare elev. Consecvența este esențială. Metodele ce includ activități
practice tind să aibă mai mult succes decăt utilizarea în exces a cărțolor şi a altor materiale tipărite.
Folosirea mai multor simțuri în activități îl ajută pe elev să stăpănească mai bine materia.
Regulile clasei trebuie să fie ajustate în funcție de specificul nevoilor elevului. Ajustările se vor
schimba în timp, pe măsură ce elevul atinge obiectivele stabilite. Factorul-cheie, în intervențiile
comportamentale, este utilizarea talentelor şi abilităților existente ale elevilor şi provocarea lor de a-şi
dezvolta aceste resurce într-o modalitate rezonabilă.
Elevii cu ADHD pot fi foarte dezordonați si pot avea probleme majore în transmiterea
informațiilor de la profesori părinților. De aceea, este mai bună comunicarea directă între părinți și
profesori, prin e-mail, sau prin alte metode de comunicare, pentru a se asigura că părinții au informații
corecte despre activitatea școlară a copilului său.
Instrucțiunile date în clasă trebuie să fie clare și concise. În mod ideal, ele trebuie să fie scrise
și numerotate.
Este important să nu fie atrasă atenția asupra comportamentelor negative. Este mai util ca
elevul să primească semnale subtile care să încurajeze să-și modifice comportamentele inadecvate.
Elevilor trebuie să li se permită cât mai multe alegeri, pentru a le da încredere în forțele proprii
și pentru a-i ajuta să-și construiască ei înșiși succesul.
Atitudinea profesorului este extrem de importantă. Este esențial ca acesta sp evite să ia
personal problemele elevului, să evite luptele de putere, să-și păstreze calmul și atitudinea pozitivă și
să admită că problema este dată de dizabilitatea elevului și nu de elevul însuși
 Strategii de predare pentru elevii cu ADHD

Descriem în cele ce urmează câteva strategii eficiente pentru matematică:

- Reducerea numărului de probleme ce trebuie rezolvate. Numărul prea mare de probleme de
rezolvat poate fi copleșitor, iar astfel este ratat scopul temei.
- Sublinierea celor mai importante informații din cartea elevului
- Stabilirea clară a lucrarilor ce trebuie effectuate
- Adigurarea că fișele cu teme nu sunt prea încărcate și aglomerate cu informații. Fișele
trebuie să aibă multe spații albe.
- Permiterea elevilor să folosească instrumente de ajutor, precum: calculatoare, tabele de
multiplicare și așa mai departe.
- Evitarea testelor contra cronometru, dacă sunt prea frustrante pentru elev.
- Enumerarea clară și concisă a așteptărilor pe care le are profesorul de la elev.

Câteva strategii eficiente pentru studiul limbajului scris:

- Stabilirea standardelor într-o metodă clară pentru organizarea temelor, cum sunt scrierea
numelui, datei, numărului paginii etc.
- Reducerea potențialele distrageri. Elevii care au probleme de concentrare trebuie așezați în
apropierea sursei de instruire sau a ajuta elevul prin reducerea barierelor și distragerii dintre
el și lecție.
- Spațierea temelor pentru a asigura ordinea, de exemplu: scrisul la două rânduri, pe coloane
sau cu indicatoare
- Utilizarea calculatoarelor, atunci când este nevoie, pentru a verifica ortografia și încuraja
ordinea și acuratețea în scris.
- Învățarea elevilor abilități, precum: luarea notițelor
- Promovarea înțelegerii textului folosind anumite metode, precum: lecturare, întrebare,
citire, recitare și verificare.
- Angajarea elevului în cât mai multe moduri posibile în memorare și îmbunătățirea
tehnicilor de învățare
- Creșterea participării active la clasă. Învățarea în grupeste, de asemenea, eficientă.
- Folosirea acronimelor și mnemotehnicilor pentru a îmbunătăți abilități de memorare.

TSA - tulburare de spectru autist

Integrarea unui elev cu tulburare de spectru în învăţământul de masă necesită adoptarea unor
strategii prin care să se faciliteze adaptarea elevului la mediul şcolar. Integrarea unui elev cu TSA în
şcoala de masa poate să fie o provocare atât pentru cadrul didactic de la clasă, cât şi pentru clasa de
elevi.
Cei aflati la capatul extrem al spectrului autist primesc de regula asistenta prin sistemul de educatie
speciala.
Cei care prezinta forme mai blande au parte de servicii educaționale mai putin restrictive și pot chiar
să fie înscriși în sistemul educational general. Mulți dintre acești elevi nu prezintă dificultăți în ariile
cognitive, ale limbajului, dar pot prezenta probleme în domeniul abilităților sociale, în modularea
stărilor emoționale, integrare, în aria sensibilității la mediu etc.
Cei aflați la capătul bland al spectrului sau care au fost diagnosticați cu TSA în trecut, pot apărea mai
neobișnuiți în interacțiunile lor din clasă.
Capacitățile visual-spațiale relativ mai bune decât abilitățile de limbaj receptive și expressive îi pot
ajuta în activitatile de memorare mai bine a informațiilor dacă le sunt prezentate în format vizual.
Întrucât elevii cu TSA pot să devină cu ușurință frustrați dacă nu reușesc într-o sarcină școlară, este
foarte important ca persoana din fața lor, cadrul didactic, să fie bine informat cu privire la importanța
de a motiva elevii să își ofere capacitatea lor maximă în studiu, joacă, autocunoaștere și dezvoltare, cât
și despre fiecare elev al său.
Afișele cu imagini vizuale, suporturile de acest fel pot să ajute în abilitățile de autocontrol,
comunicare, organizarea rutinelor zilnice, la învățarea informațiilor noi. Pentru aria social, planșele cu
diferite situații/scenarii sociale, îi pot ajuta în integrare. Elevii care prezintă TSA sunt foarte afectați de
întaririle positive, dar care sunt diferite în cazul altor elevi. Aceștia pot alege să își petreaca timpul
singuri sau practicând o activitate care le aduce liniște, fericire, interes.

Strategii de predare pentru elevii cu TSA:

- Cum aceștia pot avea diferite fixații pe anumite subiecte, este recomandat sa se introducă
treptat și alte concepte școlare, cu timpul, subiectele respective pot fi lărgite
- Trebuie avut în vedere folosirea unor spații liniștite, calme pentru relaxare și reducerea
stimulilor nocivi
- Folosirea unui limbaj adecvat nivelului de dezvoltare al elevului pot ajuta în întărirea
abilităților de comunicare verbală. Cadrele didactice își pot adapta ritmul vorbirii la abilitatea
elevului de a procesa informația, folosind totodata un limbaj familiar, concretformulări simple,
clare și concise
- Abilitățile de ascultare pot fi îmbunătățite prin exemplul vizual al profesorului care ar trebui să
folosească cât mai mult gesticularea si verbalizarea informațiilor trasmise, având grijă la
excesul acestora pentru ca elevii să nu devină dependenți de ele.
- Efortul independent trebuie încurajat și răsplătit pentru a stimula continuarea sau încheierea
activităților
- Activitățile prin joc, structurate astfel încât sa faciliteze atenția, interacțiunea si comunicarea
socială pot fi foarte utile, fiind realizate în jurul rutinelor preferate ale elevului
- Utilizarea tehnologiilor de suport, al aplicațiilor pot fi eficiente, având un acces mai larg la
diferite surse pentru stimularea diferitelor arii ale eleuvului, dar cu o limită care să nu ajungă la
dependență. Cele mai utile soluții pentru elevii care prezinta TSA este prezența fizică a
persoanelor cu care se simt comfortabile, pentru observarea mimicii, gesturilor și a
interactiunilor în mediul social ca exemplu.

Depresia

Depresia sau boala secolului XXI  este o afectiune medicală serioasă care poate influența în mod
negativ starea, gândirea și comportamentul. Depresia se poate manifesta prin diverse simptome, cele
mai des întâlnite fiind un sentiment profund de tristețe si pierderea marcantă a interesului față de orice
fel de activități.
 Nivelurile anormale de serotonină si norepinefrină, două elemente chimice din creier, pot contribui la
apariția simptomelor depresiei,cum ar fi starea de anxietate, iritabilitate si oboseală.
Desigur că există și factori de mediu care pot conduce laaceastă boală (expunerea continua la violență,
neglijență, abuz sau sărăcie).
În rândul elevilor, aceștia pot suferi în liniște, simptomele fiind internalizate, dar datorită
randamentului scăzut în clasă, cu timpul, ei pot să fie luați în vizor de către profesori.
Cadrul didactic este recomandat să evalueze funcționalitatea social-emoțională a elevilor, precum și a
celei școlare și comportamentale, pentru a depista posibilitatea unei tulburari internalizate.

Cum putem depista elevii care manifestă stări depressive:

- Aceștia pot fi surprinși mâncând singuri în sala de mese
- Refuză interacțiunea cu colegii în curtea școlii, astfel ei pot să devină ușor ținta hărțuielilor,
ridiculizării din partea celorlalți
- Refuzul implicării la orele de studiu, în activitățile de grup, la discuțiile orale etc
- Unii elevi pot fi ușor iritabili, supărați, mereu în opoziție
- Prezintă dificultăți de concentrare, pierderi de memorie sau o dificultate în a reține informații
- Se pot angaja în comportamente antisociale, pot ajunge să consume droguri sau alcool.
- Le este dificil să formeze răspunsuri atunci când sunt intrebati la ore
- Pot fi ușor distrași de cumulul de sentimente îndoielnice la propria persoană, la stima de sine
Cum depresia poate avea diferite stagii, este importantă depistarea acesteia cât mai devreme pentru a
scădea șansele de a introduce medicația și psihoterapia. Medicația poate avea și efecte secundare, iar
simptomele depressive pot să nu se atenueze decât într-un interval de câteva săptămâni.

Strategii de predare pentru elevii cu depresie:

- Cum depresia majoră poate îngreuna adaptarea la factorii de stres ai vieții cotidiene, este foarte
importantă limitarea stresului la cel mai rezonail nivel
- Pot fi introduse pentru aceștia extinderea termenelor limită, modificari ale temelor, cerințe
reduse
- Datorită dificultății în a oferi răspunsuri exacte, pe loc, în cadrul orelor didactice, ei pot avea
mai multă nevoie de timp sau de permisiunea de a se retrage atunci când se simte prea
compleșit. Elevii care suferă de depresie în general nu ajung să formeze un obicei din aceste
intervenții deoarece ei vor să învețe și să fie tratați precum ceilalți elevi
- Cum atmosfera emoțională a unei clase îi afectează, este recomandat ca profesorii să asigure în
clasă un climat care să nu fie amenințător, să fie suportiv și să le dea elevilor sentimentul de
încredere
- Temele trebuie să fie clare, concise
- Profesorii îi pot ajuta să își țină materialele și temele în ordine, să-și clarifice așteptarile legate
de teme, să înțeleagă pașii necesari pentru finalizarea proiectelor
- Profesorii modela conversații pozitive despre sine, care să confere încredere și în momentele
în care se poate greși. Elevii au nevoie de îndrumare pentru a învăța metode de gestionare a
situațiilor sociale stresante.
- Este importantă setarea unor scopuri personale realizabile, pe termen scurt, pentru a-i ajuta în
creșterea stimei de sine și construirea propriului succes
- Prezența familiei, prietenilor, profesorilor si restul personalului școlar este importnata pentru a
forma o rețea de suport. Elevii au nevoie să se simta în siguranță pentru a comunica mai ușor
grijile lor afective
- Practicarea unui stil de viață sănătos trebuie să fie incurajată. Sănătatea organismului poate fi
îmbunătățită prin activități fizice, somnul adecvat, diete sănătoase, practicarea medidației sau a
unor exerciții de relaxare
Rezultatul unei depresii depistate târziu pot fi chiar și intențiile suicidare. Atentia sporita a familiei,
școlii si a persoanelor din jurul elevului care prezintă simptome, poate preveni această catastrofă.

Anxietatea

Starea cel mai des intalnită în rândul tinerilor, anxietatea poate apărea ca symptom al mai multor
tulburări de sănătate mentală, de aceea există mai multe metode de abordare pentru a îndeplini nevoile
educationale în randul elevilor.

Surse ale anxietății în rândul elevilor

1. Ambianţa fizică nefavorabilă

(iluminare, temperatură, miros, umiditate, zgomot)

2. Ambianţa socială a procesului de învățare:

 conflicte interpersonale şi familiale;
 conflicte cu colegii de clasă, cu dirigintele;
 izolarea în colectivul de învățare;
 învățători temporari;
 politica de notare, penalizări, premii.

3. Caracterul şi organizarea procesului de învățare:

 volumul temelor pentru acasă (sub sau suprasolicitare),
 ritmul desfăşurării activităţii,
 schimbarea orarului de învățare,
 controlul excesiv și/sau reguli rigide,
  ambiguitatea sarcinilor,
 nivelul de responsabilitate,
 învățarea în schimburi.

4. Schimbarea locului de învățare

(migrare, exmatriculare, mustrare, absolvire)

5. Factorii personali:
 sentimentul de inferioritate, de incompetenţă;
 emotivitate crescută;
 anxietate înaltă;
 frica de profesori, de colegi;
 toleranță scăzută la frustare;
 sentimentul de insecuritate.

6. Factorii competitivi:
(concursuri, olimpiade, examene)

7. Mediul familial

Manifestări ale stresului sau cum putem depista anxietatea:

Simptome Fizice:
Stare de oboseală
Dureri de cap frecvente
Crește sau scade pofta de mâncare
Dureri de stomac
Insomnie, coșmaruri
Dificultăți de respirație
Creşterea pulsului, transpiraţie,
Senzaţie de uscare în gură sau tremurături
Frecvente răceli sau alte infecții minore

Simptome Emoționale:
Izbucniri emoționale – irascibilitate, nervozitate
Tensiune
Frică; Panică
Stări frecvente de supărare
Lipsa entuziasmului
Lipsa motivaţiei
Sentiment de vinovăție
Subestimare, pierderea încrederii în sine

Simptome Cognitive:
Probleme de concentrare
Dificultăți de memorare
Scade capacitatea de organizare şi planificare
Scade reușita școlară
Gânduri că nu-i este dragă viața
Simptome Comportamentale:
Apatie; Pasivitate
Dezinteres pentru activități școlare
Lipsa dorinței de socializare
Izolare
Agresivitate; Negativism
Tipuri de anxietate:
- Anxietatea generalizată
- Tulburarea de panică
- Fobiile
- Anxietatea socială
- Anxietatea de separare

Metode de predare eficientă pentru elevii cu anxietate:

 Cadrele didactice trebuie sa le ofere elevilor un mediu prielnic studiului, evitand factorii de
stres si situatiile care le pot induce anxietate
 În punctul în care se ajunge la atacuri de panică sau probleme de sănătate, este necesară
intervenția medicilor/cabinetului medical pentru a se oferi un tratament adecvat
 Discutiile cu familia, preietenii și persoanele care au un puternic impact asupra vieții elevului
sunt indicate pentru a evita episoadele de anxietate din cadrul orelor
 Profesorii pot aborda un stil calm de predare, evitând punerea elevilor sub stres, altfel aceștia
pot să piardă din atenție, concentrare și nivelul anxietății să crească