Dezvoltarea competențelor de evaluare și intervenție psiho-

educațională la nivel primar și gimnazial

PORTOFOLIU PENTRU DEZVOLTARE

PROFESIONALĂ CONTINUĂ

Cursant : Blaga Veronica –Florentina

Unitatea de învățământ : Școala Gimnazială <Liviu Rebreanu>,
Tg. Mureș
Număr de pagini : 9
 Tema 1

Studiu de caz
C.R. este un elev de clasa a V-a, în vârstă de 12 ani care face parte dintr-o familie
organizată,el fiind mezinul și având încă doi frați. Relațiile dintre membrii familiei sunt
armonioase,iar acest lucru se reflectă în comportamentul elevului care este echilibrat și bine
integrat în colectivitate.

Performanța școlară este una medie,iar în urma aplicării chestionarului SMALSI am

constatat următoarele :

 Strategiile de studiu sunt de nivel mediu,își face un plan, dar nu reușește să își dezvolte
strategii eficiente;
 Abilitățile de luare de notițe sunt sub nivel mediu, are un nivel scăzut de atenție,în general
este meticulos, dar nu are un plan specific situației;
 Strategiile de citire/înțelegere sunt de nivel mediu, prezintă unele dificultăți în
identificarea aspectelor cheie ale unui text;
 Abilitățile de scriere/cercetare sunt dezvoltate la nivel mediu, utilizează uneori materiale și
surse de informații și foloșește scheme de idei;
 Strategiile folosite la teste sunt de nivel mediu, se descurcă mediocru în a-și elabora și
aplica strategii cu ocazia unui test;
 Tehnicile de gestionare și organizare a timpului sunt sub nivel mediu,își programează
activitățile și le respectă, dar nu în mod sistematic, folosește planuri, dar nu în mod
constant;
 Motivație academică scăzută, se observă o lipsă da motivație intrinseci a elevului de a se
implica în diferite sarcini școlare și de a le finaliza cu succes;
 Anxietatea față de teste a copilului este una de nivel mediu, asemănătoare cu cea resimțită
de majoritatea elevilor;
 Dificultățile de concentrare /atenție nu sunt problematice, are abilități medii de ascultare și
atenție în timpul orei de curs.

Dificultățile întâmpinate de elev se regăsesc la nivelul abilităților de luare de notițe, al

celor de gestionare a timpului si prezintă o motivație academică scăzută.

Drept urmare, am propus următorul plan de intervenție :

 Discuții cu elevul în urma cărora el să conștientizeze faptul că rezolvarea

problemelor pe care le întâmpină va duce la îmbunătățirea rezultatelor sale școlare;
 O observare mai atentă a elevului de către profesorii săi;
 Discuții cu părinții acestuia care vor fi sfătuiți să-i acorde un sprijin mai susținut
pe tot parcursul școlarizării și nu numai;
 Aplicarea unor activități care să-l ajute să-și amelioreze punctele slabe.

Primul punct slab identificat la elevul C.R. se referă la abilitățile de luare de notițe, în
aceste sens i-am explicat elevului că luarea de notițe îl poate ajuta să-și concentreze atenția
pe parcursul orelor, să-și reamintească ideile de bază, să facă legături între informații și să
aprofundeze temele discutate.Pe parcursul discuției am subliniat faptul că este foarte
important ca în perioada gimnaziului el să-și dezvolte această deprindere de a sesiza ideile
principale dintr-o prezentare scrisă sau orală și de a lua notițe clare și organizate pe care să
le folosească cu ușurință ulterior, acest lucru pregătindu-l mai departe pentru învățământul
liceal și pe piața muncii.După explicații amănunțite pe această temă, am aplicat fișa de
lucru < Ale cui sunt notițele?>,apoi l-am încurajat să își exprime propriul lui punct de
vedere în legătură cu acest subiect.Din răspunsurile pe care mi le-a dat, am putut observa
că a reușit să identifice modalitățile de evidențiere a informațiilor importante, să ghicească
cu ușurință profesiile unor persoane pe baza notițelor acestora și, cel mai important, să
găsească metoda de luare de notițe care să funcționeze cel mai bine pentru el.

Al doilea punct slab al elevului este legat de gestionarea defectuoasă a timpului.Pentru

remedierea acestei probleme cu care se confruntă, i-am propus elevului să urmărească cu
atenție modul în care își petrece timpul pe parcursul unei săptămâni, apoi să analizeze
modul în care și-a alocat timpul fiferitelor activități.I-am explicat că gestionarea eficientă a
timpului este o abilitate necesară pentru optimizarea procesului de învățare care va duce la
obținerea unor rezultate mult mai bune la învățătură. De asemenea,i-am cerut să răspundă
la întrebările de pe fișa <Unde zboară timpul?>.L-am încurajat să se gândească bine
înainte de a răspunde la fiecare întrebare, în acest fel putând el singur să conștientizeze
modul în care își folosește timpul și să identifice problema cu care se confruntă, pentru că
numai în acest fel poate să o rezolve printr-o mai bună planificare a tuturor activităților pe
care le desfășoară. În urma acestor activități și discuții, am observat că elevul este mai
conștient de faptul că trebuie să devină mai organizat pentru a-și folosi mai eficient timpul
pe care îl are la dispoziție și a duce la bun sfârșit sarcinile pe care le are de îndeplinit.

Al treilea punct slab al elevului are legătură cu o motivație academică scăzută.Am

purtat discuții cu elevul pentru a-l face conștient de faptul că, pentru a dobândi
competențele necesare în domeniul pe care îl va alege, este nevoie să acorde o importanță
deosebită tuturor noțiunilo care îi sunt transmise de către profesorii săi în cadrul orelor de
curs, dar și cunoștințelor ce rezultă din activitățile legate de muncă,familie sau petrecerea
timpului acestea din urmă ținând de autoeducare.Pentru a-și da seama mai bine că este
nevoie să învățăm pe tot parcursul vieții, i-am cerut elevului să redacteze un eseu pe tema
<Când terminăm cu învățatul?> ,scoțând în evidență faptul că într-o societate ce se află
intr-o continuă schimbare, noi trebuie să ne adaptăm în permanență.De asemenea, am
parcurs activitatea practică < De ce este nevoie să învățăm mereu?> și am aplicat
chestionarul.În urma discuțiilor și activităților parcurse,elevul a reușit să sesizeze
importanța învățării continue și să își dea seama că toate cunoștințele dobândite la școală
se pot armoniza cu ușurință cu cele dobândite în afara școlii și că tot acest proces îl va
ajuta în formarea lui ulterioară.

În concluzie, discuțiile și toate activitățile pe care le-am desfășurat cu elevul C.R. pe

parcursul a două luni, au dus la ameliorări ale ale punctelor sale slabe și nădăjduiesc că se
vor îmbunătăți și mai mult deoarece am observat un interes crescut din partea lui și o mare
dorință de a-și rezolva aceste probleme pe care le-am identificat în urma aplicării
chestionarului SMALSI.
 Tema 2

Planificare la nivelul clasei

Clasa a V-a C este o clasă rezultată în urma fuziunii a două clase a IV-a , iar din
această cauză există probleme de colaborare între elevi. Tendința lor este să-și păstreze
grupurile formate anterior fără a exista dorința de a forma un grup compact și unit.De
asemenea , am mai putut obseva faptul că există câțiva elevi care nu se regăsesc în niciun
fel de grup, sunt timizi și foarte nesiguri pe propriile lor forțe.

De aceea, îmi propun să găsesc activități și interese commune, astfel încât legăturile
dintre ei să se întărească, deoarece un grup coeziv, caracterizat de interacțiuni pozitive
între membri se arată deseori a fi mai productiv și mai performant decât unul brăzdat de
conflicte și relaționare negativă. Relațiile din cadrul grupului influențează nu doar
dinamica acestuia, ci și funcționarea individuală a membrilor, cu cât un grup prezintă
caracteristici și interacțiuni mai poztive și mai sănătoase, cu atât membrii acestuia se
declară mai satisfăcuți și mai împliniți.Relațiile pozitive cu ceilalți oameni din grup ne
ajută să ne implicăm mai mult în munca pe care o facem, să rezolvăm problemele și
conflictele apărute mai ușor,să depășim obstacole commune, să ne dezvoltăm și ne oferă
șansa de a profita cu success de oportunitățile care apar.Interacțiunile negative, conflictele
de grup și relațiile disfuncționale se asociază cu dificultăți emoționale si comportamentale
în rândul membrilor, cu oportunități ratate și consumul ridicat de energie pentru rezolvarea
unor probleme care împiedică progresul grupului. În privința elevilor neintegrați în
colectivitate, mi-am propus să identific și să-i ajut să-și identifice și ei singuri punctele lor
tari, să încurajez intercunoașterea și crearea de legături cu colegii lor, să scot frecvent în
evidență aspectele la care elevii sunt buni și să le atribui roluri importante care să ducă la
creșterea încrederii în propriile forțe,la dezvoltarea auto-eficacității și, în același timp să le
ofer șansa să reflecteze asupra propriilor abilități și să le îmbunătățească.

Una dintre dorințele mele este aceea de a avea o clasă unită, elevii să reușească să
creeze legături de calitate între ei deoarece aceste relații constituie context sigure în care
gândurile și personalitatea individului pot fi exprimate în moduri adaptative. Am aplicat
activitatea <Lanțul prieteniei> care se focalizează pe construirea de relații, iar elevii sunt
încurajați să găsească în ceilalți resurse pentru dezvoltarea lor și susținerea reciprocă a
învățăturii.Pe parcursul acestei activități port discuții și le adresez copiilor întrebări pentru
a afla modalitățile prin care ei își fac de obicei prieteni, care sunt aspectele pe care le
apreciază la o persoană care le-ar putea deveni prieten, care sunt lucrurile pe care le fac
împreună cu prietenii lor. În urma activității, elevii vor reuși să identifice câteva din
momentele lor preferate și punctele forte, să se auto-evalueze din punct de vedere al
abilităților în raport cu ceilați colegi și să identifice punctele commune din punct de vedere
al preferințelor pentru diferite activități.

Pentru a soluțona problema elevilor care se integrează mai greu în colectivul clasei,
mi-am propus să identific nevoile de dezvoltare ale copiilor în cauză, dar și resursele
proximecare pot suține acest proces. De asemenea, am avut în vedere creșterea simțului
măiestriei prin atragerea atenției asupra modalității în care ei pot reprezenta resurse unii
pentru ceilalți în procesul lor de dezvoltare, fiind cunoscut faptul că experiența de a învăța
pe cineva ajută la sedimentarea și învățarea mai în profunzime. Se știe că, odată cu intrarea
la școală, copiii încep să preia o parte mai mare din controlul asupra propriului
comportament.Ei încep să acțoineze într-un grup de copii cu aceiași vârstă și să reflecteze
mai mult asupra poziției lor în grupul respectiv, asupra resurselor cu care pot contribui la
funcționarea grupului, dar și cele de care se pot folosi în cadrul acestuia.În timp ce familia
reprezintăun cadru relativ simplu, cu roluri și așteptări clare de la copil, grupul social
școlar este mai puțin structurat, mai dinamic din punct de vedere al așteptărilor și rolurilor
individuale, dar și unul cu un impact major asupra individului în dezvoltare.În acest
mediu, rolul copilului este de a explora dinamica grupului, de a identifica nevoile, punctele
forte și cele slabe ale colegilor și de a-și găsi poziția potrivităîn structura acestuia.Unul
dintre principalele elemente care influențează poziția copilului în grupul social de aceeași
vârstă este colecția de resurse de care dispune și felul în care acestea sunt de interes pentru
ceilalți membri ai grupului.Am aplicat activitatea <Dixit pentru autocunoaștere> deoarece
aceasta caută să folosească elemente care susțin dezvolatarea relațiilor dintre colegi și care
influențează dinamica dintre aceștia, aspectele care constituie resurse pentru sine, direcții
de dezvolatare și aspecte care pot constitui resurse pentru grup și care pot susține
schimbarea dinamicii de grup.Autocunoașterea este primul pas spre construirea resurselor,
ajută la obținerea unei imagini clareale asupra punctelor forte ale persoanei și asupra
punctelor care necesită dezvoltare.Inter-cunoașterea este al doilea pas și ajută la
identificarea surselor de cunoștințe și abilitățicare pot contribui la construirea și
compensarea punctelor slabe ale individului.Îin urma parcurgerii acestei activităși
împreună cu elevii clasei, aceștia vor reuși să își cunoască cel puțin unul din punctele
forte, să cunoască unul din punctele forte ale colegilor,să identifice un aspect pe care și-ar
dori să îl dezvolte și să identifice resurse care să susțină dezvolatarea aspectului dorit.

Nu în ultimul rând voi căuta să stimulez cunoașterea între elevii clasei pentru a crea un
mediu sigur în care ei să poată vorbi despre sine și să cunoască lucruri care îi definesc pe
colegii lor. Considerânad că imaginea de sine a individului este o componentă a abilităților
sociale,i-am ăncurajat să reflecteze asupra propriei persoane pentru a identifica un aspect
care le este caracteristic și care ar putea constitui o sursă de informațiepentru ceilalți colegi
cu privire la preferințele sau pasiunile lor.În acest sens, am aplicat activitatea practică
<Cutia cu obiecte pierdute> pe parcursul căreia i-am îndemnat pe elevi să rețină acele
trăsături ale colegilor care îi reprezintă în activitate și să se folosească de acestea pentru a
realiza activități comune.Acest tip de interacțiune stimulează copiii să analizeze lucrurile
și din perspectiva colegilor, ajută la formarea relațiilor dintre aceștia și la creșterea
coeziunii grupului, toate acestea reprezentând aspecte esențiale ale competențelor
sociale.Le-am atras atenția asupra faptului că,ei făcând parte dintr-un grup social, își vor
petrece o mare parte a timpului în colectivitate, drept urmare, dezvoltarea unor strategii
adaptative de a lega relații apropiate cu ceilați reprezintă un scop care nu trebuie neglijat,
asociat unor beneficii pe termen lung. Primii pași spre acest obiectiv sunt intercunoașterea
și descoperirea punctelor comune, urmate de interacțiunile pozitive și cultivarea
respectului reciproc.La sfârșitul acestei activități, copiii au reușit să evalueze măsura în
care își cunosc colegii de clasă, să cunoască anumite preferințeși caracteristici ale colegilor
și să utilizeze aceste cunoștințe despre colegi pentru a realiza activități împreună.
 După aproximativ patru luni de la preluarea acestei clase ca diriginte, am putut observa
o ameliorare semnificativă a relațiilor dintre elevi și acest fapt se datorează discuțiilor
îndelungate și activităților derulate în timpul orelor de dirigenție, dar și activităților
extrașcolare pe care le-am desfășurat în afara școlii, activități la care elevii participă cu
mare drag și ]n timpul cărora sunt mult mai relaxați, mai dornici de a purta discuții pe
orice temă și, cel mai important, mai dispuși să se cunoască mai bine și să lege prietenii.

Sunt sigură că,în cel mai scurt timp, legăturile între elevi vor fi de cea mai bună
calitate, atmosfera din clasă să-i invite pe copii să petreacă multe momente frumoase
împreună, iar școala să devină pentru ei o adevărată a doua casă unde ei să-și dorească să
vină cu plăcere să învețe lucruri noi și folositoare și să-și întâlnească colegii și prietenii.
 Dezvoltarea competenlclor de cvalLlare si interventie psiho-
edr"rca!ionala la nivel prirnar si girnr-razial

PORTOFOLIU PENTRU DEZYOLTARE

PROFESIONALA CONTINUA

Cursant : 13laga Veronica Florentina Y-/,t*- '/

u
tJnitatea de irrvdtdrnAnt : $coala Girnnaziali <[,iviur Rebreanu],
'fg. Mr"rreE
Nurndr de pagini : 9
 la

cognifuil- ($j r:rm i*v*:

Anexa 2

O meserie pentru fiecare

irr.:nrrrrti, roti'
Mai jos vd sunt prezentate cazurile unor personaje de diferite vdrste si o serie de cursuri de
formare profesionald continud (educalie non-formal5) care le-ar putea ajuta sd dob6ndeascd cr
noud meserie pe care sd o practice cu plScere gi entuziasm.

Citifi cu atenlie cazurile 9i asociali fiecdrui personaj programul de formare profesionald continud
pe care il considerali cel mai potrrvit.

Marius tocmai s-a pensionat gi nu ii place deloc acest lucru. Ar dori

sa mai aibd o actrvitate poate chrar sd isi deschida o afacere. Este i t
pasionat cie flori si aranjarea grddinii qi are experienld de manager. ^.) Dezvoltarea competenlelor
il-\
antreprenoriale p'
Matei lucreazei intr-o firma de lr, deja de trer ani. Ar dori sii ,, ,
avanseze, devenind geful echipei de lucru. El cautd un curs care /:"
sd-l pregdteascd pentru asta gi sd ?i ofere un avantajin cornpetilie.
4j i:',)nrator - curs de
'
.: specializare -C
Sanclra este casnici Copiii ei sunt deja la gcoald si ar dori sd igi
niciodati. 7
caute un loc de munca. A ternrinat liceul gi nu a lucrat niciodatS. 7) J

Ar cloriceva cu prograrn flexibil pentru a se putea ocupa gide copii. ./ 'l,4anager de

LJg PI Utgut -
proiect - curs cjc
UUt ) \lg /
A\,
specializare ,,0
J
Miruna lucreaza la o firma de tmport-export. Dupii o pericradri h
destul de dificila financiar, firma a reugit sd oblind un contract ctr/ i
o organiza{ie importantS din Germania. Miruna nu gtie germana. i, ,Perrsagrst floricultor - crirs de ,1
Au translator, dar interacliunile directe ar stimula mai bine calificare "t
af acerea.

Mara llrcreaz:a in prezent la o firmi care desfAgoard mai rrrulte - Designer paginiweb.-curs de l^
proiecte din foncjuri europene. Este priceputd in atragerea O, calificare sau curs de 4z)
[)
fonduri, iar managetnentul ii propune s6 lind cursuri pe aceasta J specializare
temd. Din pdcate, ea nu are diplomd de formator.

Mihai lucrea zd in vdnz-dri. ii place meseria sa 9i nu ar vrea sd o / , Coafor - curs c.ie calificare )
schimbe. Sirnte nevoia, totirgi, sd facd gi altceva, pe lAngd UnaJ /
dintre pasiunile sale este ll -ul.
. Comunicare in limba I
\ l-aura a lucrat ca si contabild mai bine de zece ani. Simte cd .f, Germana 4 \
7
rneseria nu i se mai potrivegte 9i ar dori si igi valorifice ;;;;;^';; /)
(qi priceperea) pentru gdtit, deschizAnd o micd afacere in
domeniu.

,i(t,it tlt,:ll('fi:rl lr lr;,,i ir-i, alliirii iirii,i (iiiir:r !'r )i.,,: j4it.:,;' ifii i.,;r,!;4{
',i;it.;r;t:,if
 ,$ i$,mi.is:NilffilkffiMs

Anexa 1

FISA DE LUCRU - Ale cui sunt notilele?

incearcd sa iti dai seama ce profesie ar putea aveil persoanele care au scris aceste notite.
Scrie raspunsurile irr coloana din dreapta.

Notile Ale cui sunt notilele?

AR13ORI
4 nrolizi
2 stc j:r li'k
2 ar[ari
.3pini
[ermen finalizare: 10 rnartie

(*de-a lr-rngul aleiiJ

18 ani
febrd
durere de git
a inceput acurr 3 zile
.s-air-rtors din Africa sSptimAna trecuti
alergic la paracetamol!I!

1 Irrnonodd more f drd gheotdll

1suc de portocole
2 pizzc cu ciuperci
,/^il,,*
1 sos de rosii

Acesi rnateriai a fr.rsl clabr:rat in cadrul p;rrii*r:tului P0altJ 74i{:i,:.tti ifiJ34 i

 .i. i

{ ' {},,...1
i'"i r. } i i (fftmrffiis$llffiffiffi,ffi*
,
;r
'(yj
Ane.xa 2

FiEa de lucru - tJnde zboard timpul?

S-ar putea sd fii surpins de ceea ce ai descoperit completanO catenOarLrl zilnic. Uitd-te cu
aten!ie la rez:ultaie. Apoi, reflecteazdla irrtrebdrile de maijos.

1 irr r;e ar:tivitairt irr prrtrecut r;ei n''ai mLrlt timp?

Nt tlt rl.'t

o privind la televizor? _*).-?

.\
" rjiscutfrnd cLr prietenlt?
--! 7!!4
e rucanriu te pe calculatot/teleforr',' AL-^..*.
-S - -.- -.---.1.. "--
--
3 Ciit tirnp ai petrecut
e pregAtindu-te pentru qcoald (invd{at. teme etc )? " )@L
)
a citind rje pl5cere? --ru)r-A$U!*
4. La ce or:i rnc.rqr tie obicei la cLtlcare? 22--:A0

,::,;*,v.,_ffi2
Dormi cel putirr opt ore pe noapte?
-t/"-. --

Caredintreactivitdtinuaufostplanificate?&a[N4-.-Lo,q_
n

6 Care dintre activit6ti a reprezentat cea mat bund uttlizare a timpuluitdu'?

7. Care estcr tr,t lucru pe care l-ai aflat despre nrodul in care ili petre:ct tintpitl'/

I Scrie iin lucru pc. care ai clori si il schimbi in ceea ce priveste nlodul in care ili petre'ct
tinrpu I

A(f,<jl rrl,ltt,ri,rl ,i ii:';i i'i;;llt;1,:ii.3;:1..;,l1,ri r;ii.,,:ii1;;1li l)L.},.'i..J l,X.t.t;'.i8i itlt84r,.