Arta și știința predării

UN CADRU CUPRINZĂTOR PENTRU O INSTRUIRE

EFICIENTĂ-ROBERT J. MARZANO

Această carte vede lumina tiparului în anul 2007, în Alexandria,

Virginia, Statele Unite ale Americii, şi este o publicaţie a ASCD
(Association for Supervision and Curriculum Development). În
România cartea este publicată la Editura Trei, Bucureşti, în anul 2015.
Strategiile moderne de predare sunt clădite pe baze ştiinţifice. Însă a şti
când şi pentru cine să le aplici, aceasta reprezintă mai curând o artă care
se deprinde în urma examinării atente a fiecărei componente a
procesului de instruire. Folosind o serie de diagrame şi scheme de
organizare şi apelând la cercetări de ultimă oră, Marzano stabileşte 10
jaloane ale unei învăţări eficiente, pornind de la obiectivele educaţionale
şi structurarea cunoştinţelor şi terminând cu tehnici specifice unui bun
management al clasei.

Cum procedăm pentru a stabili și comunica obietivele educaționale

pentru a monitoriza progresele elevilor și a aprecia succesele?
Profesorii trebuie să urmărească 3 elemente de bază
1. Stabilirea și comunicarea obiectivelor de învățare presupun o trasare a unei distincții între
obiectivele educaționale și activitățile didactice, apoi scrierea obiectivelor într-un format potrivit.
2. Monitorizarea progreselor elevilor presupune utilizarea evaluărilor formative și a unei scale
special concepute pentru evaluările formative.
3. Aprecirea reușitei elevilor presupune aprecierea și celebrarea acumulărilor de cunoștințe.

Cum procedăm pentru a ne ajuta elevii să asimileze noțiuni noi?

Este extrem de important ca profesorul să identifice inputurile determinante pentru

învățare. Profesorii pot face următorii pași în vederea inițierii inputului determinant pentru
învățare într-o manieră sistematică:
- Familiarizarea cu noțiunile
- Împărțirea elevilor în grupuri mici
- Organizarea informațiilor din cadrul experienței decisive de învățare în segmente mici pe care
elevii să le poată descrie, dezbate, utiliza pentru a face predicții
- Formularea unor întrebări care să necesite o aprofundare din partea elevilor
- Consemnarea de către elevi a concluziilor atât în formă lingvistică, cât și nonlingvistică,
precum și reflecțiile finale pe care elevii sunt rugați să le facă asupra a ceea ce au învățat.

Ce trebuie să facem pentru a-i ajuta pe elevi să exerseze și să

aprofundeze conceptele nou-învățate?
• Cunoașterea proceduală
Rosenshine (2002) a observat că educatorii cei mai eficienți obișnuiau să predea odată
doar câte o mică parte din materie. După o scurtă prelegere, acești profesori îndrumau activitatea
de exersare a noilor cunoștințe. Exersarea dirijată este prilejul cel mai bun pentru ca elevii să se
implice (singuri, cu alți colegi sau cu educatorul) în activități de procesare cognitivă de tipul
organizării, recapitulării, repetării, sintetizării, comparării și opunerii. În plus, nu trebuie uitat că
toți elevii să ia parte la aceste activități.
 Exercițiul este cea mai bună cale de aprofundare pentru a dobândi o cunoaștere
proceduală.

• Cunoașterea declarativă
Este reprezentată de activități precum identificarea asemănărilor și deosebirilor ori
identificarea erorilor de raționament. Folosirea grupurilor de cooperare, a temelor pentru acasă
și a activităților de revizuire a înțelegerilor anterioare este adecvat pentru ambele tipuri de
cunoaștere.

Cum procedăm pentru a ne ajuta elevii să emită și să testeze ipoteze

despre noțiunile noi?

• Sarcinile de rezolvare de problem - Înainte de a se apucă de rezolvarea unei probleme, elevii

fac predicții privind modul în care noul context va afecta situația.
• Sarcinile de decizie - Sarcinile care impun ca profesorul să structureze atent lecția de la început.
• Sarcinile investigative - Proiectarea unei sarcini de investigare constă în determinarea clară a
evenimentelor trecute care trebuie explicate (investigare istorică), a evenimentelor viitoare sau
ipotetice ce trebuie explicate (investigare proiectivă) sau a conceptului ce trebuie definit
(investigare de definire).

Cum procedăm pentru a crește implicarea elevilor în procesul de învățare?

 Sporirea energiei ca stimul al implicării

Jensen (2005) explică faptul că oxigenul este facotrul esențial în acest caz. “Oxigenul este vital
pentru funcțiile creierului, iar un flux mare de oxigen sporește cantitatea de oxigen care ajunge la
creier. Activitatea fizică este totdeauna o modalitate excelentă prin care să mărim fluxul de
sânge, și prin urmare cantitatea de oxigen în creier.” Jensen (2005) mai spune: “Poate părea
uluitor dar partea aceea a creierului care procesează mișcarea este și partea creierului care
porcesează învățarea”.
 Aplicarea unei presiuni moderate ca stimulent pentru implicarea elevilor în procesul de
învățare
Deși anxietatea are efecte negative asupra oamenilor, dacă sunt create condiții propice, o
presiune moderată poate avea o influență pozitivă asupra procesului de învățare.
 Utilizarea dezbaterii și competiției moderate ca stimulent pentru implicarea elevilor în
procesul de învățare
Dacă este utilizată cum se cuvine, dezbaterea în clasă poate să crească nivelul de implicare din
partea elevilor, Jensen explicând faptul că atunci când dezbaterea este prea aprigă și îmbracă
forma unei controverse structurate, ea poate impulsiona procesul de învățare.
Atat dezbaterea cât și competiția se poate dovedi foarte utilă pentru implicarea elevilor în
procesul de învățare deoarece oportunitatea de a concura poate spori interesul față de activitățile
din clasă, indiferent de motivație: premii sau simpla satisfacție de a fi câștigător.
 Oferiți informații neobișnuite
Informațiile neobișnuite sunt și ele o formă de informație lipsă, ele oferind cititorului informații
neașteptate despre diverse lucruri. Profesorii pot să dea în mod sistematic astfel de date legate de
subiectele pe care le discută într-o unitate de învățare.

Cum procedăm pentru a stabili sau impune reguli și proceduri în clasă?

 Sala de clasă trebuie organizată pentru a eficientiza predarea și învățarea

- trebuie să se permită accesul la toate centrele de învățare,la tehnologie și echipament.
- aspecte privind decorarea sălii de clasă
- acordarea unei atenții sporite așezării pupitrelor si scaunelor copiilor.
 Stabilirea unui mic set de reguli și proceduri
În general este bine ca profesorii să stabilească un set de reguli și proceduri dar se recomandă
profesorilor să nu stabilească mai mult de 5-8 reguli pentru ciclul primar.
 Discuții cu elevii în legătură cu regulile și procedurile clasei
 Revizuirea periodică a regulilor și procedurilor, operând modificarile necesare.
Revizuirea este necesară atunci când se dovedește că elevii încalcă sau ignoră sistematic o
regulă sau o procedură.
 Organizați ședințe cu clasa
Ședințele cu clasa pot fi utile pentru conceperea și păstrarea regulilor și procedurilor și pot și
programate periodic. În cadrul acestora profesorul și elevii discută probleme legate de
managementul clasei.

Cum procedăm pentru a identifica și recunoaște respectarea sau

nerespectarea regulilor și procedurilor din clasă?
Profesorii trebuie să iși aducă aminte de abordarea echilibrată, care implică o sancționare
specifică a comportamentului pozitiv, dar și a comportamentului negativ și să conștientizeze
câțiva pași pe care îi pot urma pentru a recunoaște comportamentul pozitiv: aprecierea verbală și
nonverbală recompensele palpabile, implicarea celor de acasă.
Măsurile care trebuie luate pentru remedierea comportamentului negativ includ prezența de
spirit, sancțiunea directă, contingența grupului, contingența familiei, pregătirea unei strategii
pentru demonstrarea situatiilor extrem de tensionate, trasarea unui plan general de disciplină.
Cum procedăm pentru a stabili și menține o relație eficientă cu elevii?
Profesorii trebuie să aibă în vedere modul în care se comportă, în contrast cu sentimentele
și gândurile pe care le pot nutri Ei trebuie să conștientizeze ce măsuri pot lua pentru a încorpora
cele două componente care stau la baza unei relatii bune:
-comportamente care comunică un nivel corespunzător de considerație și cooperare;
-comportamente care comunică un nivel corespunzător de indrumare și control.

Cum procedăm pentru a comunica așteptările înalte pe care le avem

pentru toți elevii noștri?
Profesorul încurajează doar 20% dintre elevi și astfel randamentul lor crește, iar la ceilalți
80% care nu sunt luați în seamă, randamentul scade. Informațiile din dosarul unui elev, precum
etnia, rasa, categorie socială influențează așteptările înăinte ca elevul respectiv să arate ce poate.
Profesorii își formează încă de la început o părere despre fiecare elev în ceea ce privește șansele
de reușită, iar pe această bază ei știu cum să trateze elevii buni de cei mai puțin buni, iar acest
lucru se observă în tonul afectiv și în calitatea interacțiunii cu elevii.
Din punct de vedere al tonului afectiv, pentru elevi cu așteptări mai mari, profesorii au o
atitudine mult mai pozitivă față de cei pentru care au așteptări mai mici, precum și tendința de a
zâmbi mai mult, mențin un contact vizual timp îndelungat și sunt mai prietenoși.
Din punct de vedere al calitații interacțiunii cu elevii, profesorii îi solicită mai rar pe elevii
nepromițători să răspundă pentru că nu au răbdare să aștepte un răspuns din partea lor.
Interacționează foarte puțin cu ei și nu sunt atenți la ei, iar dacă ora s-a terminat nu utilizează
metode didactice eficiente pentru că le-ar lua mult timp.
În acest caz, trebuie urmați câțiva pași simpli în vedere reușitei comunicării așteptărilor pe care
le are profesorul pentru elevi:
Pasul 1: Identificați ce niveluri de așteptare aveți pentru elevii dumneavoastră.
Pasul 2: Identificați atitudinile diferite față de elevii nepromițători.
Pasul 3: Asigurați-vă că elevii nepromițători primesc indicii verbale și nonverbale, că sunt
prețuiți și respectați.
Pasul 4: Puneți-le întrebări și elevilor nepromițători.
Pasul 5: Atunci când elevii nepromițători nu răspund corect sau complet la o întrebare, nu
renunțați la dialog.

Cum procedăm pentru a organiza lecții eficace într-o unitate coerentă?

Observă fiecare lecție ca fiind o oportunitate pentru aplicarea sancționărilor, pentru

nerespectarea regulilor. Cadrul pentru care oscilează cuprinde modelarea proiectului de lecție
prin intermediul cărora elevii au parte de îndrumare.
În acest caz, este necesar sa urmați câțiva pași în vedere organizării eficace într-o unitate
coerentă:
Pasul 1: Identificați care este punctul de focalizare al unității de învățare.
Pasul 2: Planificați secvențele de lecție care urmează să fie componente de rutină ale fiecărei
lecții.
Pasul 3: Planificați secvențe de lecțiecu conținut științific.
Pasul 4: Planificați intervenții imediate.
Pasul 5: Dezvoltați un plan flexibil pentru activitățile zilnice ale unei unități de învățare.