Universitatea din București

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Examen la Teoria și metodologia

curriculumului

Sesiunea iunie 2021

Nume: Percă Ecaterina Simona (Vârgă)

Anul I, Semestrul 2
Program de studii: Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar
Disciplina: Teoria și metodologia curriculumului

Profesor: Prof. univ. dr. Marin MANOLESCU

1. Identificați un auxiliar curricular pentru invățământul primar sau preșcolar, la alegere, editat
în ultimii zece ani. Mentionați titlul, autorul/ autorii, anul apariției, editura, orașul. Realizați
analiza auxiliarului pentru care ați optat în funcție de criteriul “Conținut”. Va veți folosi de
suportul de curs. Răspunsul dumneavoastră se va incadra în spațiul alocat.

* Fișe interdisciplinare pentru clasa a III-a/ Adina Grigore, Cristina Ipate- Toma, Georgeta-
Mihaela Crivac- Buzoești: Ars Libri, 2017

Analiza privitoare la conţinuturi:

• răspunde obiectivelor învăţământului primar

• este la nivelul de înţelegere al elevului

• este exact, precis, actual şi variat

• este suficient de dezvoltat în raport cu enunţurile sintetice ale programei

• progresia cunoştinţelor şi conceptelor vehiculate se realizează de a simplu la complex

• activităţile de învăţare propuse sunt suficient de variate

• autorii au făcut eforturi pentru integrarea conţinuturilor a două sau mai multe discipline

2. a) În lista de mai jos sunt prezentate subiecte ale unor lecții din învățământul primar.
Identificați/ bifați subiectele de lecții gresite:

 Subiectul lectiei: Exercitii si probleme;- Gresit

 Subiectul lectiei :Recapitulare - Gresit

 Subiectul lectiei: Textul narativ. Text suport “Capra cu trei iezi/ Ion Creanga”;( sau alt
exemplu!)

 Subiectul lectiei: “La cirese” ( din Amintiri din copilarie, de Ion Creanga)- Gresit

b) Argumentați răspunsul.
 Subiectul lecției trebuie să răspundă la întrebarea ce conținut urmează a fi abordat, cu
ce specific, ca să se știe de unde se porneste procesul de predare – învățare.

Subiectul lecției se ia din programa școlară. In exemplele de mai sus, am bifat ca fiind
greșite subiectele care nu conțin toate detaliile cu privire la conținutul ce urmează a fi abordat.

3. Alegeti o lectie/ activitate din invatamantul primar sau prescolar. Mentionati subiectul/ tema
acesteia, tipul lectiei, clasa/ grupa. Pe baza modelului lui B. Bloom formulati un obiectiv
operational folosind tehnica lui Mager care sa solicite “aplicarea continuturilor” invatate.

Obiectul: Matematică

Subiectul: Înmulțirea și împărțirea numerelor de la 0-10000

Tipul activității: Lecție de consolidare, sistematizare și recapitularea cunoștințelor

Clasa a-III-a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
a) Cognitive:
O.C.1 - să recunoască expresii (terminologia) care presupun efectuarea unor operaţii de
înmulţire, împărţire (“produs”, “cât”, “de atâtea ori mai mare”, “ de atâtea ori mai mic” etc.);
obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii au calculat corect cel puțin 5 operații din 10
făcând calcul mintal, demonstrând astfel că și-au însușit terminologia.
O.C.2 - să afle numărul necunoscut; obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii descoperă o
necunoscută dintre cele 2 exercitii;
O.C.3 - să efectueze calculele, respectând ordinea operaţiilor; obiectivul se consideră atins dacă
toți elevii au calculat corect cel puțin 2 din 3 exerciții;
O.C.4 - să exprime clar şi concis semnificaţia calculelor făcute în rezolvarea problemei;
obiectivul se consideră realizat, dacă elevii reușesc să scrie corect modul de rezolvare al
problemei.
b) Afective:
OA1 - să manifeste interes activ pentru realizarea sarcinii.
c) Psihomotrice:
OM1 - să păstreze o poziţie adecvată corpului pe parcursul lecţiei;
OM2- să scrie ordonat în caiete.

4. a) Numiti cinci lucrari ( carti, articole, proiecte etc) din domeniul teoriei curriculumului
aparute in ultimii zece ani ( titlul lucrarii, autorii, anul aparitiei, editura, orasul);

1. Manolescu, M. (2015). Referențialul în evaluarea școlară. București: Editura Universitară.

2. Potolea, D., Toma, S., Borzea, A. (coord.) (2012). Coordonate ale unui nou cadru de referință
al curriculumului național. București: Centrul național de Evaluare și Examinare, Editura
Didactică și Pedagogică.

3. Barthes, A. (2018),” The Hidden curriculum of sustainable development: the case of

curriculum analysis in France. Journal of Sustainability Education,18.

4. Pânișoară, I.-O, (2017). Ghidul profesorului. Iași: Editura Polirom.

5. *** (2015). Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului national. Document de

politici educaționale. Versiune de lucru, decembrie, 2015. București: ISE.

b) Alegeti una dintre acestea. Sintetizati in trei propozitii/ fraze esenta acesteia.

Pânișoară, I.-O, (2017). Ghidul profesorului. Iași: Editura Polirom

„Ghidul profesorului este o carte pentru toţi profesorii: atât pentru cei care debutează în
sistem, cât şi pentru dascălii cu experienţă care vor să vadă ce se mai scrie în pedagogie. Nu
contează dacă predau matematica sau geografia ori dacă lucrează la un after-school cu copiii.
Este vorba despre acele lucruri care trebuie să se afle în «rucsacul» profesional, acele
instrumente care, scoase la momentul oportun, vor face diferenţa între «proful» şi «profesorul
nostru».
Ghidul profesorului este un volum de pedagogie, dar un alt fel de pedagogie. Într-o lume a
schimbării, pedagogia trebuie şi ea să se reinventeze, devenind tot mai mult cea mai bună
prietenă a profesorului.” (Ion-Ovidiu Pânişoară)

5. a) Numiți cel puțin trei niveluri ale integrării conținuturilor în învățământul primar sau
preșcolar.

Integrarea conținuturilor vizează stabilirea de relații strânse, convergențe între

elemente precum: concepte, abilități, valori aparținând disciplinelor școlare distincte. (Gilbert
de Landsheere, Dicționnaire de l’evaluation et de recherche en education, Paris, PUF 1992)

Literatura de specialitate identifică urmatoarele posibilități de niveluri ale integrării

conținuturilor:

- Integrare intradisciplinară
- Integrare multidisciplinară
- Integrare pluridisciplinară
- Integrare interdisciplinară
- Integrare transdisciplinară

Integrarea intradisciplinară este operația care constă în a conjuga două sau mai multe
conținuturi interdependente aparținând aceluiași domeniu de studiu, în vederea rezolvării unei
probleme, studierii unei teme sau dezvoltării abilităților.

Multidisciplinarea înseamnă juxtapunerea disciplinelor diverse, uneori fără relații aparente

între ele (OCDE, 1972)

Abordarea pluridisciplinară este definită ca juxtapunere a disciplinelor mai mult sau mai
pițin înrudite...Fiecare disciplină este studiată în funcție de o sinteză finală de efectuat (OCDE,
1972)
 Interdisciplinaritatea este ca o „interacţiune existentă între două sau mai multe discipline,
care poate să meargă de la simpla comunicare de idei până la integrarea conceptelor
fundamentale privind epistemologia, terminologia, metodologia, procedeele, datele şi
orientarea cercetării” (OCDE, 1972).

Transdisciplinaritatea este astfel caracterizată: „cercetările transdisciplinare descoperă o

manieră originală de a aborda un subiect comun. Cercetătorii, pornind din orizonturi teoretice
diferite, pun la punct o metodologie comună. Demersul lor anunţă naşterea unei noi discipline,
înglobând şi depăşindu-le pe primele” (Jean Cardinet).

b) Enumerati trei avantaje si trei dezavantaje ale predarii- invatarii- evaluarii integrate.

Avantaje ale predării- învățării- evaluaării integrate:

- obiectivele şi conţinuturile sunt precizate cu rigoare; se parcurg pas cu pas.

- pe prim plan trec nevoile, interesele, aspiraţiile elevului; învăţarea disciplinelor devine
importantă numai în măsura în care conţinuturile respectă cerinţele celui care învaţă;
cadrul didactic care rolul de organizator de învăţare
- dezvoltă inteligenţa socială; dezvoltă trăsăturile de personalitate (toleranţă, cooperare
etc.)

Dezavantaje ale predării- învățării- evaluaării integrate:

- nu se dă atenţie elevului care învaţă ci materiei de parcurs; cunoştinţele sunt

fărâmiţate; învăţarea se realizează de dragul învăţării, nu al dezvoltării personalităţii
elevului; uitarea se instalează rapid.
- nu se poate asigura însuşirea sistematică a cunoştinţelor ; profesorul munceşte mai
mult, trebuie să diferenţieze instruirea.
- individul este plasat pe loc secund, se supune cerinţelor sociale.

6. Concepeti, la alegere intre a si b:

a) un orar al unei clase din ciclul primar care sa respecte cerintele psihopedagogice; considerati
ca lucrati in conditii ideale;

Orarul școlar este instrumentul de alocare a timpului de instruire. Orarul școlar se

construiește în funcție de anumite cerințe și condiții care acționează sub forma unor permisiuni
și interdicții:

- cerințele de psihoigienă a muncii intelectuale

- disponibilitatea sălilor de clasă, numărul claselor de elevi/ profesori, alte condiții materiale.

Indiferent de condițiite în care se lucrează ideea fundamentală care trebuie să

călăuzească întocmirea orarului este centrarea pe elev si nu pe interesele cadrului didactic.

Orar școlar- Clasa a III-a

LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI

8:00- 8:50 Limba și Limba și Limba și Limba și Educație
literatura literatura literatura literatura civică
română română română română
9:00- 9:50 Matematică Matematică Limba și Matematică Matematică
literatura
română
10:00- 10:50 Educație Joc și mișcare Religie cultul Educație Limba
fizică ortodox/ fizică engleză
catolic
11:00- 11:50 Muzică si Limba Științe ale Arte vizuale Arte vizuale
mișcare Engleză naturii și abilități și abilități
practice practice