ISTORIA PEDAGOGIEI ROMÂNEȘTI

ONISIFOR GHIBU
ÎNCEPUTURILE UNEI PEDAGOGI NAȚIONALE

PROIECT RELIZAT DE:

 RĂDOIU IULIA
 DANCU ALINA
 ONISIFOR GHIBU

Se naşte la 31 mai
1883, comuna Sălişte,
judeţul Sibiu
Moare în 31 oct. 1972,
Sibiu

Pedagog şi memorialist
 BIOGRAFIE
01

ACTIVITATEA LUI GHIBU

02

03 OPERELE SALE

04
CUPRINS
CONCEPȚIA DESPRE EDUCAȚIE

05 EDUCAŢIA MORALĂ

06 OPERELE SALE

07 PEDEPSE
 08 EDUCAŢIA INTELECTUALĂ

09 EDUCAŢIA ESTETICĂ

10 EDUCAŢIA FIZICĂ

11 EDUCAŢIA PRACTICĂ

CUPRINS
12 CONCLUZII
BIOGRAFIE
ONISIFOR GHIBU
 STUDII Coreferent şcolar la 1914-1918 După 1 dec. 1918, secretar 1919
Arhiepiscopia Sibiului, general al Resortului de
paralel profesor Instrucție al Consiliului
suplinitor la Institutul Dirigent. În 1919, din
teologic-pedagogic încredinţarea Consiliului
pentru disciplinele Dirigent,a preluat Universitatea
pedagogice din Cluj

Studiile le-a urmat la Liceul În 1914-1918 activează la A fost ales membru

de stat din Sibiu şi la Liceul Bucureşti, Iaşi şi Chişinău, corespondent al Academiei
“Andrei Şaguna” din Braşov, unde desfăşoară o intensă Române şi numit profesor titular
continuând la Institutul activitate politică şi culturală, la catedra de Pedagogie a
Teologic din Sibiu , apoi la militând pentru făurirea Universităţii din Cluj, la care a
Universităţile din Bucureşti, statului naţional român unitar, funcţionat până la pensionarea
Budapesta, Strasbourg şi Jena, îndeosebi prin ziarele fondate forţată din 1945. În timpul
cu doctoratul în Filosofie şi de el la Chişinău: "Tribuna", regimului comunist, a fost
Pedagogie la Jena "Ardealul în Basarabia", condamnat la mai mulţi ani de
"Şcoala Moldovenească‫״‬ închisoare
ACTIVITATEA LUI
ONISIFOR GHIBU
 A contribuit la naţionalizarea
învăţământului, la introducerea
1917 pleacă în Basarabia unde alfabetului latin în şcoală şi în
desfăşoară o vastă activitate
02 administraţie
01 pentru obţinerea autonomiei
culturale şi politice a
basarabenilor

Ca secretar general conduce opera de organizare a

A tipărit primele periodice şi manuale învăţământului din Transilvania, deschizând :
şcolare cu acest alfabet, precum şi singura
03 publicaţie pedagogică (“Şcoala - peste 1300 de şcoli primare româneşti de stat
Moldovenească”) de pe teritoriul locuit de - 20 de licee
români - 40 de şcoli civile
04 - 11 de arte şi meserii
- 8 şcoli normale
- 3 universităţi (Universitatea din Cluj, Politehnica din
Timişoara şi Conservatorul de muzică şi artă dramatică din
Cluj).
 ACTIVITATEA LUI ONISIFOR GHIBU
Principalele direcţii ale activităţii sale ar putea fi
reduse la câteva mai importante :

1 Naţionalizarea şcolilor şi a instituţiilor şcolare din

Transilvania;

2 Pregătirea şi sprijinirea înfiinţării Universităţii din Cluj ;

Contribuţia însemnată la istoria şcolii şi a culturii româneşti

3
(politica şcolară);

Îmbogăţirea literaturii didactice, atât prin op-

4 erele proprii, cât şi prin popularizarea unor ped-
agogi
străini;
5 Militarea consecventă pentru o pedagogie naţio-
nală şi pentru unirea Basarabiei cu România.
OPERELE SALE
ONISIFOR GHIBU
 Până în 1945 a publicat aproximativ 100 de
lucrări în volume sau broşuri şi peste 1500
01 articole şi studii pe teme de politică şcolară,
bisericească, universitară, pedagogie, educaţie şi

OPERELE istorie naţională, în diverse periodice la care a

colaborat.

SALE
Prin grija în special a fiilor săi, Octavian şi
02 Mihai Ghibu, s-au publicat postum, până în
2010, 33 de volume mari, din manuscrisele
rămase după moartea lui Onisifor Ghibu.
CONCEPȚIA
DESPRE EDUCAȚIE
ONISIFOR GHIBU
 Grija şcolii, ca a instituţiei
chemate să-i dea omului o
educaţie completă, va trebui
să se îndrepte atât spre
trupul cât şi spre sufletul
copilului

Omul constă din trup şi

II
suflet

I
.
CONCEPŢIA
DESPRE
EDUCAŢIE

„Preocuparea mea de
pedagog n-a mers niciodată
numai până la şcoală, ci a
. III trecut întotdeauna peste
şcoală, în sensul de a
asigura şi de a întări prin
toate mijloacele forţele
morale ale întregii naţiuni”
EDUCAȚIA MORALĂ
ONISIFOR GHIBU
„Şcoala e un institut de educaţie şi de instrucţie”
Onisifor Ghibu

 Educaţia îl face pe om cinstit şi binecrescut

 Instrucţia îl face pe om învăţat

Învăţătorul trebuie să fie înainte de toate un

educator spre cinste şi adevăr şi spre moralitate
curată

Educaţia morală se face şi în familie, dar şi

în şcoală
„Şcoala e un institut de educaţie şi de instrucţie”
Onisifor Ghibu

În loc de multe vorbe învăţătorul să dea mai multe

fapte morale, care vor avea un efect incomparabil mai
mare decât cuvintele

Toate cunoştinţele care se predau copiilor în şcoală trebuie s ă

aibă ca scop curăţenia minţii şi inimii lor şi aducerea spre o
înţelegere ideală a lumii, atât în ce priveşte raportul oamenilor
între sine, cât şi cu Dumnezeu şi cu natura
PEDEPSELE
ONISIFOR GHIBU
 PEDEPSELE
Pedeapsa cu bătaia a
fost desfiinţată în toate
ţările culte

4
Pedeapsa prea
aspră poate duce la
tâmpirea simţurilor
copilului
3
Greşelile involuntare
se vor pedepsi altfel
(de exemplu prin
admonestare uşoară)
decât cele voluntare

Fără pedepse nu se
2
poate ieşi la cale în
educaţie, dar
aplicarea lor
neinteligentă poate
duce la rezultate

1 negative
EDUCAȚIA
INTELECTUALĂ
ONISIFOR GHIBU
EDUCAŢIA INTELECTUALĂ

Ar fi greşit a crede că scopul şcolii e să dea cunoştinţe

de-a gata, şi mai greşit, că şcoala are să dea multe cunoştinţe

Şcoala azi păcătuieşte nu numai printr-o strâmtă şi prea

superficială înţelegere a intuiţiei. Ea crede că arătând
elevilor tablouri atârnate pe pereţii şcolii a făcut intuiţie

Tablourile nu pot înlocui realitatea, nu pot înlocui lucruri

necunoscute. De aceea când e vorba de ceva ce se poate vedea în
realitate, să se părăsească clasele şi să se iasă în aer liber
EDUCAȚIA ESTETICĂ
ONISIFOR GHIBU
Natura ne oferă cele mai minunate prilejuri
de educaţie estetică. O plimbare prin
pădure sau la şes ne arată acea bogăţie de
specii de animale, de plante, şi acea
caleidoscopică variaţie de culori pe care
ochiul omenesc nu poate să le admire
îndeajuns
EDUCAȚIA FIZICĂ
ONISIFOR GHIBU
 EDUCAȚIA FIZICĂ
„Paralel cu grija faţă de sufletul
01 copilului, şcoala trebuie să se
îngrijească şi de cultivarea trupului,
fără de care nici sufletul, fie el cât de
înzestrat cu de toate, nu se poate
afirma în mod statornic”. Onisifor
Ghibu
Vechea maximă a lui Juvenal “Mens
sana in corpore sano”, este de o
02 valoare eternă şi trebuie accentuată zi
cu zi cu îndoită tărie: întâi, fiindcă ea
s-a cam uitat, şi a doua, fiindcă uitarea
ei este împreunată cu mari primejdii
pentru sănătatea nu numai trupească ci
şi sufletească a poporului nostru
EDUCAȚIA PRACTICĂ
ONISIFOR GHIBU
Lucrul principal în şcoală îl are lucrarea învăţătorului cu elevii

Şcoala are datoria să pregătească elevii pentru viaţă

Grija ei necontenită trebuie să fie aceea de a da întregii educaţii şi

instrucţii un caracter practic: elevul să poată trage un folos real din
strădania sa de anii petrecuţi, uneori contra voinţei sale,în şcoală

Manualele şcolare sunt mijloace de instrucţie foarte relativă. Ele

nu trebuie să aibă un rol conducător în învăţământ, ci un rol
ajutător
 CONCLUZII

Onisifor Ghibu
Rămâne în istoria pedagogiei româneşti ca o
figură originală, dinamică, nonconformistă şi
cu o largă deschidere pentru toate
problemele sociale (istorice, religioase,
culturale, publice, pedagogice şi chiar
economice ale timpului său). Ancorat
puternic în realităţile româneşti, Onisifor
Ghibu rămâne un model de slujitor fidel al
intereselor poporului din care s-a născut
 BIBLIOGRAFIE

ONISFOR
GHIBU
Ghibu, O. (1996) Pagini de jurnal, Bucureşti:
Editura Albatros
Ghibu, O. (1991) Ziar de lagăr Caracal - 1945,
Bucureşti: Editura Albatros
Ghibu, O. (1990) Oameni între oameni, Bucureşti:
Editura Eminescu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4
%83

http://www.referatele.com/referate/romana/Onisif
or-Ghibu/
MULȚUMIM!