Metodologia cercetării

În acest capitol al lucrării voi prezenta cercetarea propriu-zisă

Predarea limbii române ocupă un loc semnificativ în cadrul tuturor disciplinelor și se

realizează metodic de la grădiniță până la școala primară, acest proces continuând pe urmă la
toate nivelurile de învățământ. Este esențial pentru copil să vorbească cât mai mult și cât mai
corect posibil pentru ca abilitățile de limbaj și comunicare să se dezvolte. Pentru a încuraja
atât înțelegerea de către profesor a exprimării spontane și nestructurate dintre copii, cât și
cooperarea acestora, este recomandat să se creeze un mediu stimulativ pentru comunicarea
verbală, în special pentru comunicarea individuală. Astfel, un loc important îl ocupă
povestirile, care sunt folosite pentru a activa, a dezvolta și a îmbunătăți vocabularul copiilor,
datorită valorii lexicale a textelor narative, a contribuției semnificative a acestora la
îmbunătățirea arsenalului lexical și importanței pe care îl ocupă în viața preșcolarilor.
Activitatea de povestire nu numai că îi ajută pe elevi să învețe cuvinte noi prin memorarea
lor, dar le și pun în valoare printr-o varietate de situații. La intrarea în grădiniță, preșcolarii au
un bagaj lingvistic semnificativ diferit. Acest fond lexical este influențat de o gamă largă de
variabile, dar depinde în mare măsură de stimulii lingvistici la care îi supune familia. Astfel,
un rol important în ceea ce privește educarea limbajului îl ocupă cadrul didactic, mai precis
educatoarea, deoarece trebuie să le insufle copiilor mici dragostea pentru exprimarea clară,
corectă și precisă. De asemenea, aceasta maia re rolul de a corecta eventualele greșeli de
exprimare oferind, în același timp, exemple de vorbire corectă, prin intermediul unor cuvinte
bine articulate, ritm și intonație adecvată, pauze și accente relevante pentru conceptele
exprimate și pentru mesajul transmis.

Obiectivul fundamental al lucrării tematice, reprezintă studierea modului în care

povestirile influențează dezvoltarea limbajului la preșcolari. Cu toate acestea, cercetarea de
față pune accentul pe importanța povestirilor în dezvoltarea globală a copiilor mici, mai
precis pe dezvoltarea limbajului oral al acestora.

Cu ajutorul metodei observației urmează să redau în acest plan de cercetare

următoarele etape:
 Scopul este de a arăta cum limbajul, vocabularul și comunicarea sunt dezvoltate la
potențialul lor maxim prin intermediul povestirilor, precum și de a cuantifica măsura în care
povestirile îi modelează pe cei mici.

În cadrul acestei cercetări mi-am propus să urmăresc următoarele obiective:

a. Identificarea nivelului inițial de pregătire al copiilor;

b. Încurajarea utilizării mai frecvente a povestirilor în învățământul preșcolar, datorită

efectelor benefice ale acestora asupra dezvoltării copiilor

c. Identificarea rolului pe care îl ocupă povestirile în desfășurarea actului educațional;

Întrebări de cercetare:

1. Ce impact au povestirile în dezvoltarea globală a copiilor?

2. Cât de mult ajută povestirea în dezvoltarea limbajului celor mici?

Eșantion de subiecți

Vor fi incluși 24 de preșcolari de la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 42, Sibiu, din cadrul
grupei mari (Grupa Fluturașilor), fiind o grupă alcătuită din 14 fete și 10 băieți, 20 copii au
vârsta de 6 ani, iar 4 copii de 5 ani. De asemenea, 18 copii au venit la grădiniță de la vârsta de
3 ani, iar 6 copii de la vârsta de 2 ani.

Eșantion de conținut:

Povestirile au rolul de a:

-ajuta pe copii să își dezvolte abilitățile lingvistice prin repovestire și descrierea unor
scene/întâmplări din povestire;

-prin intermediul expresiilor din povestire copiii își extind vocabularul, capată expresii noi și
se pot exprima mult mai ușor
-contribuie la fixarea și consolidarea cunoștințelor despre tot ce în seamnă lumea iamginara a
poveștilor;

-dorința de cunoaștere, curiozitatea și creativitate a copiilor

-contribuie la dezvoltarea stimei de sine;

-Copilul învață comportamentul social și abilitățile de a înțelege efectele anumitor

comportamente și atitudini prin lupta dintre bine și rău și prin situațiile de conflict pe care le
întâlnește.

-Prin conflictul dintre bine si rău întâlnite în povestiri, elevul înțelege efectele anumitor fapte
și atitudini, ajutându-l să-și însușească amumite comportamente sociale pozitive.

-dezvolta anumite procese psihice, cum ar fi: gândirea logică, memoria voluntară, imaginația,
limbajul, atenția

Metode și procedee utilizate în cercetare

Metodele de cercetare includ metode, strategii și instrumente utilizate pentru a colecta,

analiza și interpreta datele despre o realitate în funcție de tema aleasă de cercetător.
Metodele de cercetare sunt o abordare amplă și strategică a realității, iar tehnicile sunt
formele pe care le iau aceste metode.
„Metodele de cercetare reprezintă modalitățile prin intermediul cărora se poate investiga
probleme de cercetare, iar literatura de specialitate consacrată acestui subiect este una
complexă.” (Nicola, 2003)
Una dintre metodele folosite în cercetare este:

Observația

„Privită ca proces, observația nu se reduce la simpla lectură a faptului brut, ea nu rămâne

la simpla înregistrare de date, ci se prelungește într-un act de clasificare, de încadrare a
informației în anumite categorii sau concepte.” (Radu, Ionescu, 1987)
Metoda observării presupune urmărirea atentă și sistematică a fenomenelor fără ca
cercetătorul să intervină.
Poate fi subiect de observație orice manifestare comportamentală care apare în mediul
educațional din perspectivă pedagogică.
LIPSESTE
Fișa de observație-instrument de cercetare

Instrumentul fundamental al metodei observației este fișa de observație, care oferă date
pentru analize și interpretări suplimentare.
Fișa de observație este folosită pentru a aduna informații specifice importante pentru scopul
urmărit. Deși nu există modele prestabilite pentru fișele de observație acestea conțin, în
general, date despre abilități, trăsături, comportamente etc.
Fișa de observație cuprinde 8 indicatori observabili ce se vor interpreta astfel: 5 puncte
(întotdeauna), 4 puncte (deseori), 3 puncte (uneori), 2 puncte (rareori), 1 punct (niciodată)
Indicatorii reflectă mai degrabă capacitatea copilului de a folosi ceea ce știe sau deduce decât
pe cantitatea de cunoștințe de care dispune.

Se vor avea în vedere următorii indicatori comportamentali:

I1-Demnostrează creativitate în realizarea unei povestiri pe baza unui plan dat

I2-Își însușește cuvinte și expresii noi prin intermediul povestirii

I3-Reușește să indetifice morala povestirii

I4-Identifică comportamente pozitive și negative ale personajelor din povestire

I5-Realizează cu seriozitate sarcinile primite

I6-Folosește un limbaj adecvat în relatarea unei povestiri

Etapele proiectului de cercetare

Pentru a efectua evaluarea inițială și pentru a determina stadiul de dezvoltare lingvistică a

celor 24 de copii implicați, am folosit o serie de sarcini, pe care le voi prezenta mai jos.

Sarcinile propuse pun accentul pe competențele lingvistice și de comunicare.

Procesul de cercetare a cuprins următoarele etape:

1.Etapa inițială cu carcater constatativ;

-Se aplică evaluarea inițială;

2.Etapa de desfășurare prorpiu-zisă

-Desfășurarea unor activități pe domenii experențiale, din cadrul domeniului limbă și
comunicare, folosind diverse metode interactive în cadru unor activități instructiv-educative.

3.Etapa finală

-se aplică testul de evaluare finală;

Etapele desfăşurării proriu-zise a cercetării:

• Etapa iniţială

Prima etapă în realizarea efectivă a cercetării constă în examinarea nivelului de dezvoltare a

limbajului la preșcolari la începutul experimentului. Scopul evaluării inițiale este de a măsura
cât de bine se descurcă un elev în raport cu el însuși în ceea ce privește progresul spre
atingerea obiectivelor prevăzute în Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani).

Testul de evaluare iniţială la grupa mare l-am aplicat în a doua săptămână de evaluare iniţală
şi am urmărit verificarea cunoştinţelor preşcolarilor din domeniul limbă şi comunicare
(educarea limbajului). Aceste cunoştinţe au fost dobândite de copii pe parcursul anului şcolar
precedent, aceştia au frecventat grădiniţa şi în anul şcolar anterior.

În cea de-a doua săptămână din luna septembrie 2022 a evaluării inițiale a fost administrat
testul de evaluare inițială în grup mare, care a fost folosit pentru a evalua competențele
preșcolarilor în domeniul limbajului și al comunicării. Elevii au dobândit aceste informații pe
parcursul anului școlar precedent. Tot în acel timp voi aplica și fișa de observație pentru a
evalua cât de bine au dobândit copiii aspectele scrise în itemii de pe fișă.

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (DLC: educarea limbajului)

Obiectivele pe care le-am urmărit sunt:

O1-Să recunoască atât poveștile, cât si personajele din povești ilustrate în imagini;
O2-Să redea conținutul unei povești folosind propoziții simple sau complexe;
O3-Să redea pasaje din poveste sau o conversație între două personaje
O4-Să facă legătura între personaje și imaginile din povești

I1- Identificați personajul și povestea;

I2- Descrieți secvența din imagine în cel puțin două propoziții;
I3- Identificați personajele din cele două coloane ale aceleiași povești, făcând legături între
ele.
I4-Reușește să coloreze personajul care îi place cel mai mult

Interpretare:
1-4 puncte-Insuficient (I)- CI (Comportament insuficient)
4-5 puncte-Suficient (S)-NS (necesită sprijin)
6-8 puncte-Bine (B)-CD (Comportament în dezvoltare)
8-10 puncte-Foarte bine (FB)-CA (Comportament atins) (Bersan, 2016, pg. 29)

Conținutul fișei de evaluare

1.Recunoaște personajele din prima coloană și precizeasă poveștile din care fac
parte.2.Prezintă în câteva propoziții secvențe din fiecare poveste.
3.Trasează cu linie dreaptă imaginile din prima coloană, în care sunt reprezentate persoanjele
cu imaginile din a doua coloană, ăn care sunt reprezentate poveștile din care acestea fac parte.
4.Colorează personajul care îți place ție cel mai mult.
Tabel 3.1. Centralizarea rezultatelor
Nr. crt. Inițiale I1 I2 I3 I4 Cfinal
preșcolar
1. A.C
2. A.R
3. A.I
4. B.B
5. B.O
6. C.A
7. C.E
8. C.A
9. F.Ș
10. F.A
11. F.R
12. G.A
14. I.S
15. L.A
16. L.R
17. M.A
18. M.G
19. P.F
20. P.A
21. R.R
22. R.I
23. T.A
24. T.Ș

Centralizare comportamente:
Item Comportament Necesită sprijin Comportament Comportament
insuficient în dezvoltare atins
I1
I2
I3
I4
I5

Etapa intermediara
 Proiect didactic

Data: 11.09.2022

Grupa: Mare A

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Domeniul experențial: Limbă și comunicare

Categoria de activitate: Educarea limbajului

Tema activității: „Căsuța din oală”

Mijloc de realizare: povestire

Tipul activității: transmitere și însușire de cunoștințe

Obiectiv fundamental:

 Familiarizarea copiilor cu conținutul povestirii „Căsuța din oală” și cu viața animalelor;

 Dezvoltarea capacității de a pronunța corect suntele limbii române, integrate în cuvinte.

Obiective operaționale:

O1-Să asculte cu atenție povestirea prezentată;

O2-Să rețină titlul poveștii;

O3-Să denumească animalele întâlnite în povestire;

O4-Să răspundă corect la întrebările referitoare la conținutul povestirii, respectând succesiunea evenimentelor;

O5-Să descopere morala povestirii;

Strategia didactică:

a.Metode și procedee: povestirea, exlicația, conversația, repovestirea

b.Mijloace didactice: planșe, siluete din carton reprezentând personajele din povestire, iepuraș de pluș, recompense

c.Forme de organizare: frontal, individual

Etapele lecției Ob Conținutul activității Metode și Mijloace didactice Forme de Evaluare
. procedee organizare
Op
.
1. Momentul Voi asigura condițiile unei bune Conversația Frontal Sunt antrenați în
organizatoric desfășurări a activității: aerisirea organizarea
sălii de grupă, aranjarea scăunelelor spațiului
în formî de semicerc, pregătirea de lucru
materialelor necesare, intrarea
ordonată a copiilor în sala de grupă.
2. Captarea atenției Voi prezenta copiilor un iepuraș de Conversația Iepuraș de pluș Frontal Observarea
pluș, care îmi șoptește la urche ce i comportamentului
s-a întâmplat lui și altor prieteni de- copiilor
ai lui. Iepurașul este îngrijorat pentr
că afară este frig, se apropie iarna, Sunt atenți la
iar el nu are o căsuță în care să se întâmplarea
adăpostească de frigul iernii. iepurașului
Îi voi întreba pe copii dacă doresc
să afle și ei povestea iepurașului și
a prietenilor săi.
3. Anunțarea temei Voi anunța titlul poveștii „Căsuța Conversația Frontal Observarea
și a obiectivelor din oală” comportamentului
Le voi cere copiilor să asculte cu copiilor
atenție povestirea pentru a o putea
repovesti apoi părinților
4. Dirijarea învățării Conținutul povestirii va fi prezentat Povestirea Planșe Sunt atenți la
clar, coerent, corect și expresiv, cu povestire
un ton și o mimică adecvată. Frontal
O1 Planul de idei al povestirii:
1.Șoricelul găsește oala în mijlocul
 câmului și se instalează în ea.
O2 2.Șoricelul o primește și ăe
broscuță în casă.
3.Pe rând în casă se instalează:
iepurele, vulpea și lupul. Povestirea
4.Oala se sparge sub greutatea șui
Moș Martin, care nu a știut că este
o căsuță.
5.Moș Martin se sperie de Frontal
spargerea oalei de pământ.
6.Cei cinci prieteni care locuiau în
oală se sperie și ei și fug în pădure.

Se va sublinia repetiția „Casă-

căsuță, cine locuiește aici?” pentru
a putea fi reținută de copii, în Planșe
vederea redării ei în partea finală.
De asemenea, se va pune accent pe
inflexiunile vocii cu scopul de a
imita glasul animalelor în dialogul
dintre acestea. Exlicația
Se vor explica expresiile și
cuvintele necunoscute, prin
utilizarea unor sinonime, fără a
întrerupe firul povestirii.

5. Fixarea și Voi adresa copiilor întrebări Observarea

consolidarea referitoare la conținutul povestirii: comportamentului
cunoștințelor O3 -Cum se numește povestea e care Conversația copiilor
ati ascultat-o? (Căsuța din oală) Siluete din caerton Frontal
-Cine a văzut prima dată oala? reprezentând Răspund la
(Șoricelul) personajele din întrebările adresate
poveste
O4 -Ce animale au mai venit să de către educatoare
locuiască în căsuța din oală?
(Broscuța, iepurașul, vulpea, lupul) Explicația

Voi prezenta copiilor siluete cu Reproduc secvențe

personajele din poveste și o oală din povestire
O5 desenată pe carton , apoi le voi cere Individual
să reproducă secvențele din
dialogul personajelor, ajutându-i cu
întrebări:
Observarea
-Cum a întrebat șoricelul când a
comportamentului
văzut oala? (Casă-căsuță, cine
copiilor
locuiește aici?)
-Și i-a răspuns cineva? (Nu) Conversația
-De ce nu i-a răspuns nimeni?
(Pentru că nu era nimeni înăuntru) Frontal
-Cine a venit apoi? (Broscuța)
-Cum a întrebat ea? (Casă-căsuță,
cine locuiște aici?)
-După aceea cine a venit? (Iepurele) Explicația
-Cine a urmat apoi? (Vulpea)
-Iar după vulpe cine a mai venit?
(Lupul)
-Cine s-a așezat pe căsuță? (Ursul) Repovestirea
-A vrut ursul să strice căsuța? (Nu a
vrut, dar a fosr atent)
Din neatenție putem să-i facem pe
cei din jur să sufere.
-Unde au fugit animalele?
Ele vor trebui să-și caute acum altă
căsuță, să nu le fie frig la iarnă, dar
o vor căuta împreună, pentru că au
 rămas prieteni.
Siluetele-personaje vor fi introduse
pe rând în căsuța din oală, pe
măsură ce copiii răspund la
întrebări, iar la final, când ursul se
așează pe căsuță, acestea vor fi
scoase afară și vor fi puse la
dispoziția copiilor, având
posibilitatea astfel să discute liber
despre poveste și despre
personajele ei
6. Încheierea Se vor face arecieri colective și Conversația Recompense Frontal Aprecieri verbale
activității individuale asupra participării
copiilor la activitate și se vor
distribui recompense: ecusoane cu
căsuța din oală
 Proiect didactic

Data: 14.09.2022

Grupa: Mare A

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Domeniul experențial: Limbă și comunicare

Categoria de activitate: Educarea limbajului

Tema activității: „Găinușa cea moțată”

Mijloc de realizare: povestire

Tipul activității: transmitere și însușire de cunoștințe

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.1Exersarea ascultarii active a unui mesaj pentru intelegerea si receptarea lui;

1.2Demonstrarea intelegerii unui mesaj oral prin valorificarea ideiilor,emotiilor,semnificatiilor;

2.3Exersarea si extinderea a vocabularului.

Obiectiv fundamental:
Formarea deprinderii de a asculta cu atenție o poveste, precum și dezvoltarea vocabularului.

Obiective operaționale:

O1- Să asculte cu mare atentie povestirea, urmarind ordinea evenimentelor;

O2-Să rețină titlul poveștii;

O3-Să reconstituie acțiunea povestirii;

O4-Să răspundă corect la întrebările adresate de educatoare referitor la conținutul poveștii,

Strategia didactică:

a.Metode și procedee: povestirea, exlicația, conversația, jocul didactic, repovestirea;

b.Mijloace didactice: planșe cu imagini din poveste, săculeț, jetoane

c.Forme de organizare: frontal, individual

Bibliografie: „Curriculum pentru învăţământul preşcolar” , MEN, 2019

Etapele lecției Ob Conținutul activității Metode și Mijloace Forme de Evaluare
. Activitatea Activitatea copiilor procedee didactice organizare
Op educatoarei
.
7. Momentul Sunt îndeplinite -Fiecare copil se Conversația Frontal Observarea
organizatoric condițiile necesare pregătește pentru comportamentului
pentru desfășurarea activitate copiilor
cu succes a
activității:
 aerisirea sălii -Se așează pe
de grupă, scăunel și așteaptă
 pregătirea indicațiile
materialelor educatoarei
didactice
necesare
activității de
limbă și
comunicare,
 așezarea
mobilierului
în semicerc
 crearea unui
mediu propice
desfășurării
activității.
8. Captarea atenției Educatoarea le spune Copiii sunt atenți la Conversația Planșe cu Frontal Observarea
copiilor că în această indicațiile imagini comportamentului
dimineață, în drum educatoarei copiilor
spre grădiniță s-a
întâlnit cu Zâna
Toamnă și a primit
de la aceasta o
surpriză.
„-Copii, vreți să Copiii răspund Individual Descriu ce văd în
vedeți ce am primit afirmativ la imagini
de la Zâna Toamnă?” întrebarea adresată
de educatoare.
Sunt tare curioși să Conversația Observarea
vadă ce le-a trimis Planșe cu comportamentului
Zâna Toamnă. imagini copiilor

Fiecare copil
Educatoarea le închide ochii, iar în
prezintă copiilor momentul în care îi
cadoul de la Zâna deschide observă o
Toamnă, și anume, o imagine.
imagine în care sunt
reprezentate diverse
animale la fermă.

Le adresează Fiecare copil spune

preșcolarilor un set pe rând ce observă
de întrebări cu în imagine.
referire la imagine:
„-Ce observați în
această imagine?”

„-Ce fel de animale „-În imagine sunt

animale domestice.” Frontal
sunt reprezentate în
imagine?”

„-Unde trăiesc „-Animalele

animalele domestice triesc în
 domestice?” curtea omului” Planșe cu Observarea
Conversația imagini Frontal comportamentului
Educatoarea le arată copiilor
copiilor o altă
imagine în care se
află o găinușă cu doi
puișori.
„-Copii, câți puișori
„-Găinușa are doi
are găinușa din
puișori galbeni.”
imagine?”
9. Anunțarea temei Educatoarea îi anunță Copii sunt atenți la Conversația Frontal Observarea
și a obiectivelor pe copiii ca astăzi la indicațiile comportamentului
O2 activitate le va spune educatoarei copiilor
povestea „Găinușa
cea moțată” de Călin Copii repetă titlul
Gruia poveștii

Educatoarea prezintă Copiii sunt atenți la Povestirea Observarea

conținutul poveștii . poveste comportamentului
(ANEXA 1) copiilor
Dirijarea învățării cu ajutorul unor Planșe cu Frontal
ilustrații. Pe iamgini
parcursul povestirii,
educatoarea explică
cuvintele
necunoascute pentru Ascultă conținutul
o bună înțelegere a poveștii
Povestirea
conținutului textului
de către preșcolari.

A înhama=a pune Exlicația

hamurile
 Hangiu=cârciumar Copiii răspund la
După ce educatoarea întrebările adresate
termină de prezentat de educatoare
povestirea, le
adresează copiilor o
serie de întrebări
pentru a vedea cât de Frontal Observarea
bine și-au însușit comportamentului
aceștia conținutul copiilor
„-Daaa!”
textului: Conversația
„-V-a plăcut povestea Răspund la
copii?” „-Titlul poveștii este Individual întrebările
găinușa cea moțată” Planșe cu adresate de
„-Care este titlul iamgini educatoare
poveștii?”

1. Fixarea și
consolidarea Educatoarea le cere Conversația
cunoștințelor copiilor să aranjeze
imaginile din poveste
în ordinea Explicația
întâmmplării
evenimentelor pentru
a vedea cât de atenți
au fost aceștia și știu
ce s-a întâmplat în
Pe rând, fiecare
poveste.
 copil va veni și va
Educatoarea le alege câte o
adresează copiilor imagine.
întrebări ajutătoare Conversația
despre ordinea „-Prima dată Individual
evenimentele din cocoșelul a invitat-o
poveste: pe găinușă la o
„-Cum a început plimbare în pădure
povestea? pentru a căuta Explicația
nuci.”
Ia imaginea și o
așează prima pe Observarea
panou. sistematică a
Repovestirea Frontal comportamentului
„-Găinușa nu mai copiilor
voia să meargă pe Planșe cu
„-În timp ce se iamgini
jos și îi ceruse
plimbau ei ce s-a
cocoșelului să
întâmplat?”
construiască o
trăsură. Între timp
„-Cu cine s-au trecuse p borscuță
întâlnit cei trei pe țestoasă care i-au
drum?” ajutat pe cei doi să Individual
tragă trăsura.
Pune imaginea
„-După ce s-au lângp cealaltă pe
întâlnit cu acul, ce s-a panou.
întâmplat?”
„-Cei trei s-au
întâlnit cu acul” Frontal
Caută imaginea
reprezentativă și o
 „-Ce au făcut pe așează pe panou.
urmă aceștia?” „-Împreună s-au
oprit la un han unde
s-au întâlnit cu un
„-Ce s-a întâmplat vulpoi.
mai departe? Copilul caută
Planșe cu imagini
imaginea potrivită și
din poveste
o așează lângă
celelalte. Individual
„Aceția s-au hotărât
„-Cum s-a sfârșit
să doarmă la hanul
povestea?”
vulpoiului.”

„-Cei trei l-au

păcălit pe vulpoi ca
să poată fugi din
han.”
Alege imaginea
potrivită
„-Cei trei au plecat.
Iar cocoșiul și
găiunșa i-au
mulțumit acului,
deoarece i-a ajutat.”

6.Obținerea performanței
Conversația
Educatoarea le
Fiecare copil va
propune copiilor un Observarea
veni în față, va Explicația
joculeț cu jetoane. sistematică a
extrage din săculeț
 Le exlică copiilor ce un jeton, vor spune comportamentului
au de făcut. ce se află în copiilor
imaginea respectivă Jocul didactic
și vor despărți în
Educatoarea silabe cuvântul. Pe
desemnează primul urmă vor alcătui
copil care să vină în câte o propoziție cu
față. acel cuvânt.
Se vor face arecieri
colective și Preșcolarul extrage
individuale asupra din săculeț un jeton
participării copiilor la și spune ce se află
în imaginea
respectivă, desparte
Încheierea cuvântul din Conversația
activității imagine și pe urmă
alcătuiește o
propoziție.

-Educatoarea face
aprecieri verbale
Ascultă cu atenție
individuale și globale
indicațiile
asupra modului în
educatoarei
care au participat
copiii la activitate

Anexa 1

Era o zi frumoasă. Cocoșelul cel pintenat îi propuse găinușei moțate să meargă în pădure să mănânce nuci, căci dacă n-o să meargă acum o să
le strângă veverița cea roșcată. Găinușa se bucură fiindcă era tare dornică de o plimbare. Au plecat ei voioși, nevoie mare, au trecut prin câmpie,
au urcat un deal și au ajuns în pădure, unde au găsit nucile și le-au mâncat pe săturate.
 Au stat ei ce au stat și s-a făcut seară, când la plecare găinușa i-a spus cocoșului că ea nu o să meargă pe joc acasă doar într-o trăsură. Supărat
nevoie mare, cocoșul i-a spus că nu are de unde să facă o trăsură, dar văzând că nu are încotro, cocoșelul s-a apucat să facă o trăsură, iar după ce
a terminat-o găinușa i-a spus cocoșului pe un ton răstit să o înhame și să o ducă acasă. Fiindcă nu s-au înțeles, au început să se certe până a trecut
o broscuță testoasă și le-a propus să tragă ea trăsura și așa au plecat la drum.

Au mers ei cât au mers și pe drum s-au întâlnit cu un ac de cusut, care i-a rugat să-l ia cu ei fiindcă era tare obosit. Găinușa nu a vurt să-l ia în
trăsură, dar cocoșelul ia permis să urce fiindcă era slab și nu ocupa foarte mult loc. Au plecat toți trei la drum, dar findcă se întunecase de-a
binelea au hotărât să oprească la un han, căci noaptea nu e bine să mergi pe jos. Broasca nu a rămas cu ei, dar i-a sfătuit să nu se bage în seamă
cu hangiul. La intrarea în han ia întâmpinat hangiul îmbrăcat cu un șorț și cu ohcelari pe nas. Drumeții nu ș-au recunoscut pe jupânul vulpoi care
i-au poftit înăuntru, unde mai erau și alți oaspeți. Drumeții își doreau tare mult să înopteze la han, dar l-au anunțat pe jupânul vulpoi că nu pot
plăti găzduirea, dar în schimb îi vor oferi un ou dimineață de la găinușă. Așadar cei trei au fost duși într-o încăpere unde găinușa și cocoșelul au
dormit în pat, iar acul a dormit pe jos, dar acul nu a reușit să adoarmă, iar vulpoiul a intrat în cameră unde s-a prefăcut că are ceva de căutat, dar
de fapt el se uita cu poftă la cei doi, la cocoșel și la găinușă. După ce a plecat din odaie, acul l-a trezit pe cocoșel și i-a povestiti totul și așa s-au
hotărât toți să fugă. Cei trei îl păcălesc pe hangiu și scapă de acesta. Cu ajutorul oului găinușei a fost pus în vatră și a fost acoperit de cenușă
fierbinte. Crezând că acesta este un cărbune, vulpoiul l-a luat și a vrut să-l folosească pentru cocoșel și găinușă, dar în momentul când a luat oul,
acesta a crăpat pentru că era foarte fierbinte, iar toată cenușa a sărit de pe el și a venit pe fața hangiului și acesta nu a mai văzut nimic, iar cei trei
au reușit să fugă. Cocoșelul și găinușa i-au mulțumit acului de cusut că l-au scăpat de vulpoi, fără caleașcă și așa s-a dezvățat moțata să mai
meargă cu trăsura.
Etapa finală

În etapa a treia am pregătit la sfârșitul anului școlar, un test de evaluare finală pentru a
urmări dezvoltarea lingvistică a copiilor. În acest sens, se va urmări modul în care povestirile
influențează achiziția limbajului. Se aplică din nou fișa de observație astfel încât să se poată
raporta constatările la fișa de observație care a fost completată în timpul evaluării inițiale.

Obiectivele pe care le-am urmărit sunt:

O1-Să recunoască personajele poveștii;

O2-Să răspundă corect la ghicitori;

O3-Să precizeze care sunt calitățile peronajelor din poveste;

O4-Să găsească antonimul potrivit cuvintelor date;

I1-Recunoaște cele 3 persoanje din poveste

I2-Găsește la fiecare ghicitoare răspunsul corect

I3-Precizează calitățile personajelor

I4-Găsește antonimul potrivit celor 5 cuvinte

Interpretare:
1-4 puncte-Insuficient (I)- CI
(Comportament insuficient)
4-5 puncte-Suficient (S)-NS (necesită
sprijin)
6-8 puncte-Bine (B)-CD (Comportament în dezvoltare)
8-10 puncte-Foarte bine (FB)-CA (Comportament atins) (Bersan, 2016, pg.
29)

Conținutul fișei de evaluare

1.Ce personaje fac parte din povestea ,,Ursul păcălit de vulpe”? Încercuiește
2.Răspunde corect la următoarele ghicitori

El e cel ce-a ascultat

Şi-n cuptor s-a furişat
Iar când mama a venit
Iute-n braţe i-a sărit.
Ghici, ghici cine este?
(Iedul cel mic)

În casa cu lucruri mici

Locuiau șapte.....(pitici)

Pe cărare tot mergând

A-ntâlnit lupul flămând.
De sfatul mamei a uitat
Şi greşeala a costat!
Ghici, ghici cine este?
(Scufiţa Roşie)

3.Colorează o bulină roșie daca afirmația este adevărată și cu negru

dacă afirmația este falsă

Fata moșului era

neascultătoare și foarte rea.
Datorită zânei, Cenușereasa a reușit să meargă și ea la bal.

Vulpea a fost păcălită de urs să stea cu coada în apă pentru a prinde pește.

În povestea „Capra cu trei iezi” iedul mare a fost singurul care nu a fost mâncat de lup.

4.Găsește cuvântul cu sens opus pentru cuvintele de mai jos:

Frumos-

Slab-

Curat-

Mic-

Rece-

Tabel 3.1. Centralizarea rezultatelor

Nr. crt. Inițiale I1 I2 I3 I4 Cfinal
preșcolar
1. A.C
2. A.R
3. A.I
4. B.B
5. B.O
6. C.A
7. C.E
8. C.A
9. F.Ș
10. F.A
11. F.R
12. G.A
14. I.S
15. L.A
16. L.R
17. M.A
18. M.G
19. P.F
20. P.A
21. R.R
22. R.I
23. T.A
24. T.Ș

Centralizare comportamente:
Item Comportament Necesită sprijin Comportament Comportament
insuficient în dezvoltare atins
I1
I2
I3
I4
I5