Metode specifice de realizare a obiectivelor dezvoltării limbajului la vârsta preșcolară

Miric Lucia Lucrare științifică

Buzău
 Mirică Lucia

Metode specifice de realizare a

obiectivelor dezvoltă rii limbajului la
vâ rsta preșcolară
Lucrare științifică

Buzău

2023
1
 1. METODE SPECIFICE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR
DEZVOLTARII LIMBAJULUI

Avand in vedere importanta pe care o are vorbirea la varsta prescolara,

dezvoltarea limbajului constituie o sarcina de mare importanta a procesului
instructiv -educativ din gradinita. Programa stabileste o serie de obiective ale
activitatii de dezvoltare a limbajului:
 formarea la copii a deprinderilor de exprimare corecta sub aspect
fonetic, lexical, gramatical; stimularea vorbirii coerente si expresive;
 imbogatirea si activizarea vocabularului copiilor, ca urmare a insusirii
unor cunostinte despre natura si om;
 insusirea treptata a structurilor gramaticale specifice limbii romane;
 stimularea si dezvoltarea gandirii pe baza imbogatirii si activizarii
limbajului, cultivand dialogul, comunicarea activa si limbajul
monologat;
 formarea deprinderilor de exprimare independenta a gandurilor si
ideilor;
 prevenirea si corectarea unor defecte de vorbire;
 urmarirea sistematica a trecerii de la limbajul concret-situativ spre cel
contextual;
 dezvoltarea creativitatii verbale la copii, a fluentei si originalitatii in
gandire si vorbire, stimuland imaginatia acestora in interpretarea unor
imagini, a unor roulri in crearea unor povestiri.
Pentru indeplinirea acestor obiective este necesara aplicarea unei serii de
metode si procedee cum arfi:
a) METODA DESCOPERIRII - prin care copiii isi insusesc cuvinte prin
descoperire, pe diferite cai:

2
 Pe cale analitica - in care descoperirea constituie rezultatul efortului analitic
depus de prescolar pentru a stabili cuvintele cuprinse in cuvinte compuse;
 Pe calea observatiei - in care prescolarul este pus in contact direct cu unele
obiecte, carora urmeaza sa le descopere calitatile, insusirile si pe care
urmeaza sa le exprime verbal;
 Pe cale pracica - in care copilul descopera noi adevaruri si le denumeste in
activitati practice in care este pus sa construiasca, sa ingrijeasca flori, pasari,
animale;
 Pe cale inductiva - in care copilul trebuie sa denumeasca clasa din care fac
parte anumite obiecte, fiinte, fenomene care le sunt prezentate;
 Pe cale asociativa - situatie in care se da prescolarilor un cuvant, cerandu-le
sa il asocieze cu altele pentru a arata o realitate.
b) METODA TRANSFERULUI - da posibilitatea folosirii unor procedee de
lucru de la un anumit tip de activitate la alt tip, cu scopul de a inlesni
insusirea unor priceperi si deprinderi si acoperirea lor verbala.
c) METODA AMESTECULUI - creearea de noi cuvinte din amestecul
sunetelor unui cuvant deja cunoscut.
d) METODA PROBLEMATIZARII - prin care copiii isi insusesc noi cuvinte
prin crearea unor situatii problema. Aceasta metoda poate fi folosita cu
succes in cadrul povestirilor cu inceput dat, unde copiii sunt pusi in situatia
de a gasi sfarsitul logic al povestirii.
O conditie de capatai in dezvoltarea si activizarea vocabularului o constituie
cunoasterea temeinica a nivelului de dezvoltare intelectuala si a limbajului a
fiecarui copil.
Evaluarea este o componenta importanta a procesului de invatamant,
deoarece ea permite adoptarea unor decizii in vederea reglarii, ameliorarii,
perfectionarii continue a activitatii. Educatoarea trebuie sa dovedeasca suficient
tact si competenta pentru a gasi si aplica actiunea educativa adecvata la
momentul oportun.
3
 In vederea stabilirii nivelului de dezvoltare a limbajului copiilor am aplicat o
serie de probe la inceputul anului scolar:

TESTUL NR. 1 - PRONUNTIA

Instructaj: "Asculta cu atentie si repeta dupa mine, in aceeasi ordine:
a) sunetele: r, s , t, v, f, c, ce, ci;
b) diftongii si triftongii - ea, oa, eau, in cuvinte ca: floare, vreau,
jgheab;
c) grupuri biconsonantice sau triconsonantice - mn, cr, st, str, ltf,
in cuvinte ca: pumn, creanga, stanca, strada, altfel.
Notare: Am notat reusita fiecarui copil cu cate 1 punct si am facut lista cu
copiii ce au gresit.

TESTUL NR. 2 - DETERMINAREA VOLUMULUI VOCABULARULUI

Instructaj: "Asculta cu atentie si spune tot ce stii despre: papusa, scaun, mar
pisica, masina, brad, pasare," etc.
Notare: 1 punct pentru continut si 1 punct pentru amplitudinea fluxului.

TESTUL NR. 3 - ALCATUIREA DE PROPOZITII CU UN CUVANT DAT

Am urmarit sa alcatuiasca propozitii corecte din punct de vedere gramatical si
sa utilizeze corect sensul cuvintelor date.
Instructaj: "Gandeste-te si spune o propozitie despre lucrurile denimite de
mine: floare, tata, mama, copil, creion, pantof, jucarie, pisica, masa."
Notare: 1 punct pentru fiecare propozitie corecta.

Rezultatele obtinute pot fi cuprinse intr-un tabel

Teste Nr. copii Nr. Nr. Procent de Procent de

4
 aplicate participanti raspunsuri raspunsuri realizare nerealizare
F.B. eronate
Test 1 25 22 3 88% 12%
Test 2 25 20 5 80% 20%
Test 3 25 18 7 72% 28%

Reprezentarea grafica a testelor:

12 % 20 % 28 %

88 % 80 % 72 %

5
 2. CONTRIBUȚIA JOCULUI DIDACTIC LA ÎMBOGĂȚIREA ȘI
ACTIVIZAREA VOCABULARULUI

In procesul instructiv-educativ desfasurat in gradinita, in cadrul

activitatilor de dezvoltare a vorbirii, prin obiectivele urmarite se formeaza
deprinderea de exprimare corecta sub aspectul ei oral.
Prescolarul invata, sub indrumarea educatorului, sa foloseasca imagini ca
instrument de informare, comunicare si exprimare. El isi insuseste sistemul
fonematic pe cale intuitiva, isi dezvolta vocabularul atat acasa, cat si in
gradinita. Concmitent cu insusirea lexicului, copiii isi insusesc in mod corect, pe
cale practica, structura fonetica si gramaticala a limbii. Este cinoscut ca orice
limba implica un sistem de reguli si folosirea ei e susceptibila de greseli, de
incalcarea acestor reguli.
Cadrelor didactice le revine sarcina de a sesiza si a corecta greselile de
ordin gramatical aparute in vorbirea copiilor pe parcursul intregului program
desfasurat in gradinita.
Dintre multiplele metode de activitate didactica utilizate in gradinita, o
valoare deosebita o are jocul, in special cel didactic si jocurile exercitiu, ce
angajeaza nu numai vorbirea copiilor, ci si cele mai importante procese psihice,
operatiile acestora avand in acelasi timp un deosebit rol formativ si educativ.
Procesele intelectuale declansate de joc au rolul de a-i conduce pe copii
spre "a afla ", "a descoperi" unele adevaruri noi pentru ei.
Valoarea principala a jocului rezida din faptul ca ii face pe copiii
participanti direct interesati la propria lor formare. Practic, in gradinita nu exista
nici o activitate care sa nu contribuie la sporirea cunostintelor, la cunoasterea si
dezvoltarea vorbirii.

6
2.1.Jocul didactic
Jocul didactic influenteaza nemijlocit activitatea tuturor analizatorilor,
a gadirii, a intelectului.
La varsta prescolara copilul distinge cu greu culorile si nuantele
asemanatoare, indicand prin cuvinte cu destula dificultate calitatile obiectelor.
Se stie ca la aceasta varsta exista tendinte de a percepe obiectele in intregime,
fara a le deosbi partile componente, ca perceptia copilului prescolar respecta in
mod inegal insusirile, se opreste la detalii si scapa esentialul.
Jocul didactic contribuie la imbogatirea, exactitatea si finetea senzatiilor,
perceptiilor si reprezentarilor despre lumea inconjuratoare, la precizarea,
largirea si intarirea reprezentarilor copilului, la imbogatirea si activizarea
vocabularului lui.
Copiii compara si scot in evidenta asemanarile si deosebirile dintre
obiecte, analizeaza, sintetizeaza si fac generalizari si clasificari simple, tinand
seama de elemente specifice si constante ale obiectelor.
In conditiile jocului didactic copiii invata sa rationeze, isi perfectioneaza
si isi dezvolta memoria, atentia si spiritul de observatie. In acest mod, operatiile
gandirii - analiza, sinteza, generalizarea si abstractizarea - sunt activizate si
copilul le ridica de la senzatii, perceptii si reprezentari la notiuni, judecati si
rationamente.
Prin jocul "Ce a gasit papusa?" de la grupa mica, am urmarit activizarea
vocabularului cu unele cuvinte care denumesc jucarii, iar jocul "Cine are
aceeasi figura?" de la grupa mijlocie le actualizeaza reprezentarile de forma:
cerc, patrat, dreptunghi, triunghi, oval. La grupa mare, prin jocul "Gaseste
aceeasi culoare!" am urmarit precizarea si verificarea denumirii diferitelor
culori invatate anterior.
Spiritul creator, imaginatia sunt stimulate intens prin jocurile didactice
care pun in fata copiilor sarcina de a compune o ghicitoare, de a crea o poveste.

7
 Jocurile "Giceste cine este?", "Telefonul", "Ghiceste la ce m-am gandit"
antreneaza in mod deosebit imaginatia si vocabularul copiilor.
Jocurile didactice solicita in mare masura gandirea. Astfel, in cadrul unor
jocuri didactice copiii trebuie sa deosebeasca obiectele mari de cele mici, sa
compare obiectele in functie de forma si de culoarea lor.
Unele jocuri contribuie la folosirea de catre copii a unor constructii
gramaticale si anume: formarea pluralului, acordul dintre subiect si predicat,
folosirea frazelor in care sa existe propozitii subordonate cauzale sau temporale.
In multe jocuri se dezvolta cinstea,rabdarea, spiritul critic si autocritic,
stapanirea de sine. Jocurile "Ce s-a schimbat?" sau "Unde a zburat pasarea?"
cer copiilor sa fie cinstiti, sa nu priveasca in timp ce educatoarea schimba sau
ascunde jucariile. O situatie asemanatoare se creeaza si in jocul "Gaseste si
taci!", in care regula impune copilului sa se retina de la manifestarea spontana
pe care ar avea-o la gasirea obiectului ascuns.
Jocul didactic are un aport deosebit si la integrarea in colectiv, precum si
la formarea disciplinei constiente.
Dezvoltarea vorbirii copiilor sub aspect fonematic, lexicalsi al structurii
gramaticale il ajuta pe copil sa se adapteze cu usurinta la cerintele clasei I.
Urmaind pregatirea pentru scoala a copiilor si cunascand ca insusirea scris-
cititului in clasa I depinde, in mare masura, de nivelul in care se realizeaza
pronuntia, am desfasurat jocurile: "Spune mai departe!", "Jocul silabelor",
"Completeaza ce lipseste!" care au contribuit la dezvoltarea auzului fonematic,
la exersarea pronuntiei corecte a unor sunete, atat in mod izolat, cat si in
cuvinte.
Vorbirea prescolarilor nu este legata numai de suma elementelor lexicale,
ci si de capacitatea creatoare a prescolarilor, de modul in care copiii pot imbina
cuvintele pentru a exprima nuantat gandurile lor si pentru a pune in functiune
sensurile secundare ale cuvintelor.

8
 Pentru a putea introduce copiilor tehnica exprimarii corecte, am organizat
multe jocuri de completare a propozitiilor ca: "Ghiceste cuvantul care lipseste",
"Mai adauga si tu un cuvant".
Exercitiile de completare a propozitiilor le-am gradat, plecand de la
completarea partii care cerea cel mai mic efort: predicatul, subiectul, urmand
complementul si atributul.
In jocul "Ghiceste cuvantul care lipseste!" copiii au avut sarcina de a
completa propozitii eliptice, ca de exemplu:
1. Primavara, zapada incepe sa…..
2. Albinele……din floare in floare.
3. ……se joaca in parc.
4. Pe sosea…… multe masini.
5. Animalele salbatice traiesc …….
In partea a doua a jocului au fost antrenati si copiii la conducerea jocului.
Conducatorului spunea un cuvant, ceilalti copii trebuind sa alcatuiasca o
propozitie logica, corecta din punct de vedere gramatical, care sa contina
cuvantul respectiv.
Prin jocul didactic "Spune-mi cum este?" am urmarit realizarea acordului
adjectivului cu substantivul in gen. Am cerut copiilor sa completeze propozitiile
cu adjectivele corespunzatoare. De exemplu:
1. Foarea este……
2. Copilul este……
3. Rochita mea este……
4. Mama este ……
5. Tatal meu este……
In partea a doua a jocului s-a realizat acordul adjectivului cu substantivul,
atat in gen, cat si in numar. Am folosit propozitii de tipul:
1. Floarea este……
2. Florile sunt……

9
 3. Copilul rste……
4. Copiii sunt……
Copiii care nu au reusit sa realizeze corect acordul au fost ajutati cu
intrebari de genul: Cum este?, Cum poate fi?, Cum sunt?, Cum pot fi?.
Pentru insusirea formelor corecte a substantivelor in genitiv am
desfasurat jocul "Cine stie sa-mi raspunda?". In locul propozitiilor am folosit
intrebari la care copiii au dat raspusul ce cuprindea forma de genitiv a
substantivului:
1. A cui este mingea?
2. Ale cui sunt creioanele?
3. Al cui este caietul?
4. Ai cui sunt pantofii?
Deoarece copiii fac deseori greseli, am repeta de cateva ori aceste jocuri
didactice.
Familiarizarea copiilor cu separarea cuvintelor din propozitii, a silabelor
din cuvinte, a sunetelor din silabe a constituit, de asemenea, o preocupare de
baza. Am constatat ca sunt despartite mai usor in cuvinte propozitiile care nu
contin prepozitii sau conjunctii.
Izolarea cuvintelor din propozitie am practicat-o cu eficienta in jocurile
didactice cu material ilstrativ,inca de la grupa mijlocie. In acest scop,am folosit
jocul ''Alege imgini potrivite!''
OBIECTIVE:-dezvoltarea capacitatii de analiza si sinteza fonetica,
formarea deprinderii de a separa cuvintele din propozitii, pronuntarea corecta a
acestora.
SARCINA DIDACTICA:-separarea cuvintelor din propozitia data prin
pauze,alegerea imaginilor potrivite.
REGULILE JOCULUI:- copiii asculta propozitia enuntata de educatoare
si memoreaza in gand. Copilulnumit reproduce propozitia cu pauze intre cuvinte
si alege imaginile potrivite de pe masuta si le asaza pe tabla mgnetica.

10
 ELEMENTE DE JOC:- aplauze
MATERIAL DIDACTIC:- jetoane ce ilustreaza obiecte cunoscute de
copii.
DESFASURAREA JOCULUI:- educatoarea spune copiilor o propozitie:
''Copiii deseneaza.'',dupa care numeste un copil care repeta clar propozitia
respectiva,cu pauze intre cuvinte. Apoi, alege jetoanele cu imaginile potrivite si
le asaza pe tabla magnetica in succesiunea ceruta de propozitie. Intimp ce
copilul lucreaza la tabla, un alt copil va reproduce propozitia concomitent cu
afisarea imaginilor.
Pentru inceput se folosesc propozitii formate din doua cuvinte, apoi din
trei sau mai multe, in functie de nivelul grupei.
Varianta:- copiii sunt asezati in semicerc si merg in jurul educatoarei,
educatoarea rosteste o propozitie:''Irina culege flori'', moment in care copiii se
opresc din mers. Uncopilnumit rosteste primul cuvant din propozitie, copilul din
dreapta lui continua propozitia cu urmatorul cuvant, cel din dreapta acestuia
spune urmatorul cuvant,etc. Propozitia este repetata de intreaga grupa,
accentuand fiecare cuvant cu batai din palme.
Activitatea am incheuat-o cu o proba de evaluare. Fiecare copil primeste
o fisa de munca independenta pe care sunt trasate trei spatii. Inficare spatiu ei
vor trasa atatea liniute cate cuvinte are propozitia ilustrata in imagine.
Izolarea silabelor din cuvant poate fi practicata cu succes atat la grupa
mijlocie, cat si la grupa mare.
La grupa mijlocie am desfasurat jocul''Repeta ce spun eu!'', care are
sarcina didactica gasirea unor silabe paronimice.
REGULILE JOCULUI:- educatoarea va pronunta in fata copiilor o
anumita silaba, iar copilul cu care va da mana trebuie sa repete si sa gaseasca o
alta silaba asemanatoar, diferind doar printr-un sumet. Daca nu raspunde prompt
copilul solicitat, va cere ajutorul unui coleg. Se vor pronunta silabe perechi,
apoi se vot cauta combinatii de silabe care sa aiba sens.

11
 La grupa mare am desfasurat "Jocul silabelor", urmarind perfectionarea
capacitatii de analiza si sinteza fonetica a cuvintelor care contin doua, trei
consoane consecutive si incep cu aceeasi silaba, de exemplu: castan, castravete,
casca, strada, straturi, strasnic, drapel, drajeuri, draperii.
Am folosit jetoane din jocul "Alegeti si grupati" care sugerau copiilor
cuvinte care incep cu o anumita silaba, mai intai silabe mai usoare, iar pe
parcurs cu un grad mai ridicat de dificultate. La acest joc am folosit si fise de
evaluare sumativa.
Pentru a stabili mai usor numarul de silabe al cuvantului indicat de
imagine, copiii vor pronunta cuvantul propus cu mana dreapta sub barbie,
simtind astfel miscarea gurii, ei putand stabili mai usor numarul silabelor din
cuvant.
Izolarea sunetului din cuvant este cel mai greu moment din analiza
silabica pentru ca prescolarii nu au experienta in acest sens. In general, copiii
disting mai greu sunetele pure ale consoanelor, acestea necesitand o stapanire
corecta a articularii lor.De aceea, la grupa mica si mijlocie am insistat asupra
acestui aspect. La grupa mare, am inceput separarea sunetelor din cuvinte
izolate. De exemplu, sunetul "z" din zumzaitul albinelor si sunetul "r" din
taraitul ceasului.
Cand majoritatea copiilor au inteles procesul izolarii sunetelor din
cuvinte, am desfasurat mai multe jocuri didactice: "Cu ce sunet incepe
cuvantul?", "Stafeta", "Cine spune mai multe cuvinte?"
"Cu ce sunet incepe cuvantul?"
SCOPUL:- sa sesizeze sunetul initial al diferitelor cuvinte
SARCINA DIDACTICA:- pronuntarea corecta a sunetelor din
componenta cuvintelor si gasirea unor cuvinte care incep cu acelasi sunet
REGULILE JOCULUI:-copiii trebuie sa denumeasca obiectul descoperit,
sa precizeze sunetul cu care incepesi sa gaseasca alte cuvinte care incep cu
acelasi sunet

12
 MATERIAL DIDACTIC:- obiecte si jucarii ca- papusa, penar, pix,
creion, creta, caiet, masina, masa, mar, fular, floare, farfurie,etc.
ELEMENTE DE JOC:- acoperirea ochilor
DESFASURARE:- se asaza obiectele intr-un saculet. Copilul numit este
legat la ochi si apoi alege un obiect. Descoperindu-si ochii,el are sarcina sa
identifice obiectul ales din saculet.La intrebarea educatoarei"Cu ce sunet incepe
cuvantul?", copilul trebuie sa denumeasca sunetul. Este apoi solicitat sa
gaseasca mai multe cuvinte care incep cu acelasi sunet. Jocul continua pana la
epuizarea obiectelor.
EVALUARE:- copiii au primit fise pe care erau desenate mai multe imagini si
au avut sarcina sa lege cu o linie cuvintele care incep cu acelasi sunet

Toate aceste jocuri si multe altele au fost reluate in cadrul activitatilor

liber-creative sub diferite variante. Copiii care si-au insusit foarte bine sarcinile
jocurilor au fost lasati sa se joace singuri, educatoarea implicandu-se in jocul
copiilor care au intampinat dificultati in realizarea sarcinilor. Amrepetat jocurile
pana cand toti copii au reusit sa rezolve sarcina didactica propusa.
La sfarsitul anului scolar am reluat aplicarea testelor date la inceput
pentru a evalua corect rezultatele obtinute de copii in cadrul activitatilor de
dezvoltare a vorbirii.
Teste Nr. copii Nr. Nr. Procent de Procent de
aplicate participanti raspunsuri raspunsuri realizare nerealizare
F.B. eronate
Test 1 25 25 0 100% 0%
Test 2 25 24 1 96% 4%
Test 3 25 24 1 96% 4%

Reprezentarea grafica a testelor:

13
 100%

Rezultatele acestor teste arata clar valoarea jocurilor didactice in

gradinita. Printr-o buna organizare a lor si folosirea unui material didactic
adecvat se realizeaza imbogatirea vocabularului copiilor, a limbajului, a
corectitudinii vorbirii si se exerseaza toate priceperile, deprinderile si procesele
psihice.
Jocurile didactice sunt un izvor nesecat pentru exersarea vorbirii si
gandirii copiilor, pentru dezvoltarea memoriei voluntare si a imaginatiei
creatoare.

2.2. Jocurile-exercițiu
Jocurile-exercitiu,prin marea lor diversitate, prin variantele pe care le
pot avea fiecare din ele, precum si prin faptul ca pot fi jucate cu o grupa
numaroasa, de colective mai mici sau chiar individual, constituie un instrument
didactic foarte maleabil. Ele au calitatea da a putea fi adaptate nivelului de
dezvoltare a fiecarui copil si de a permite repetarea exercitiului de atatea ori cat
este necesar pentru a se putea obtine saltul calitativ pe o treapta de dezvoltare a
copilului.
De aceea, din punct de vedere metodic, gradarea sarcinilor jocurilor-
exercitiu trebuie facuta in fiecare problema in parte, pornindu-se de la etapa de
dezvoltare in care se gaseste copilul si dozandu-i in asa fel efortul,incat, fara sa i

14
se para obositor,el sa fie atras de la ceea ce stie spre ceva nou, dar totusi usor de
realizat. Acests exercitii trebuie sa imbrace forme atractive pentru a nu-l plictisi
pe copil.
Atractivitatea se obtine prin formele noi prin care se prezinta aceeasi
sarcina, prin folosirea de materiale didactice variate, prin alternareaunor sarcini
cu altele de acelasi grad de dificultate. Joccurile-exercitiu pot asigura o gama
infinita de astfel de variatii, daca se respecta urmatoarele conditii esentiale:
 Sa se tina seama de particularitatile individuale ale fiecarui copil;
 Sa nu se treaca la nou pana ce vechiul nu e bine insusit prin diferite
jocuri-exercitii,prin variantele lor sau prin alte mijloace;
 Indemnul de a se porni spre nou sau spre mai greutrebuie sa fie facut intr-
o forma care sa creeze copilului acea stare afectiva capabila sa-i
mobilizeze resursele energeticenecesare efectuarii acestui pas, acea
motivatie care sa-i creeze dorinta de realiza sarcina jocului.
Intrucat dezvoltarea vorbirii copilului constituie o sarcina de baza a
invatamantului prescolar,stiuta fiind importanta pe care o are vorbirea la aceasta
varsta, jocurile exercitiu care vizeaza acest aspect sunt privite cu cea mai mare
seriozitate in cadrul gradinitei de copii.
Exercitiile din acest domeniu au fost impartite in doua mari grupe. Cele
din prima grupa se ocupa de analiza fonetica, iar cele din a doua grupa, de
explicarea intelesului unor cuvinte si expresii necesare in unele jocuri si
activitati si de formare a unei exprimari corecte si fluente.
In general, metodica desfasurarii acestor exercitii este urmatoarea:
a) copiii sunt introdusi in mod atratctiv in exercitiul respectiv
prin trezirea si mentinerea interesului pentru el;
b) educatoarea explica si demonstreaza exercitiul pe care
copiii il au de realizat;
c) copiii executa exercitiul sub suprvegherea educatoarei;

15
 d) in incheiere, educatoarea sintetizeaza materialul verbal
exersat, analizeaza si apreciaza munca prescolarilor,
folosind fise de evaluare sumativa.

EXERCITIILE DE ANALIZA FONETICA au ca obiectiv familiarizarea

copilului prescolar cu exercitii care sunt destinate sa pregateasca copiii pentru
trecerea la perioada preabecedara din clasa I.
In acest scop am desfasurat o data pe saptamana exercitii care presupun
alcatuirea propozitiei, precizarea numarului de cuvinte dintr-o propozitie simpla
cu precizarea pozitiilor lor in context, dezvoltarea si contragerea propozitiilor,
despartirea cuvintelor in silabe, izolarea sunetelor din silaba si rostirea lor
corecta .
Exercitii pentru izolarea cuvintelor din propozitii
Pentru a forma deprinderea copiilor de a izola si sesiza pozitia cuvintelor
din propozitiile formulate de mine sau de copii, am desfasurat jocuri-exercitiu
cum ar fi: "Spune ceva despre " , "Acum spune tu'' .
Am formulat propozitii din doua trei cuvinte fara prepozitii sau
conjunctii. Exemple : Cainele latra.
Tata lucreaza.
Bunicul citeste ziarul.
Dupa ce am rostit prima propozitie , la semnalul meu , copilul indicat de
mine marcheaza numarul de cuvinte prin batai din palme. Alt copil precizeaza
numarul cuvintelor si ordinea lor in propozitie, prin numarare.
Pentru alcatuirea de propozitii dezvoltate, am desfasurat o serie de jocuri-
exercitiu, unul dintre acestea fiind ''Mai spune ceva''
Le-am aratat o ilustrata cu un anumit obiect . Copilul numit formuleaza o
propozitie, un coleg mai adaugand ceva propozitiei initiale. Am atrs atentia
copiilor ca ceea ce vor adauga propozitiei trebuie sa aiba legatura cu ceea ce sa

16
spus. Se repeta apoi propozitia dezvoltata si cea simpla, marcandu-se numarul
de cuvinte prin batai din palme.
Izolarea cuvintelor scurte din propozitii a constituit o etapa careia a
trebuit sa-I acord o atentie deosebita, desfasurand mai multe exercitii deoarece
prescolarii au sesizat destul de greu existenta unor prepozitii sau conjunctii,
legandule de cuvantul urmator.
In cadrul jocului ''Stii sa spui'' am intrbuintat imagini care sa sugereze
diferite actiuni, dupa ele copii alcatuind propozitii. Le-am cerut copiilor sa
retina propozitia in gand, apoi sa aranjeze pe masa cate o bulina mare pentru
fiecare cuvant lung si cate o bulina mica pentru fiecare cuvant scurt.
Un alt procedeu pe care l-am folosit a fost redarea prin diferite semne
invatate - linii, cercuri - a cuvintelor din propozitii, a silabelor din cuvinte, a
sunetelor din silabe.
Am propus copiilor dictari si autodictari cerandu-le sa scrie de la stanga
la dreapta liniute pentru cuvintele lungi si puncte pentru cuvintele scurte, in
ordinea cuvintelor din propozitia data.
Pentru autodictare am ales versurile unei poezii bine cunoscute de ei,
solicitand copiii sa procedeze la fel.
Dupa ce am fixat ce este propozitia, cuvantul, am trcut la formarea
deprinderii de a desparti cuvintele in silabe si in sunete.Sarcinile au fost
gradate.Intai copii au denumit prin cuvinte imagini reprezentate pe jetoane apoi
am cerut copiilor sa desparta cuvintele in silabe si sa formuleze propozitii cu
aceste cuvinte .
In jocul ''spune mai departe'' copiii au lucrat din nou cu silabele. La o
silaba ei au avut de completat o alta, pentru obtinerea unor cuvinte care incep
sau se termina cu acea silaba si chiar sa gaseasca cuvinte formate din aceeasi
silaba care se repeta.

17
 Dupa parcurgerea setului de jocuri dedicat analizelor fonetice, am
desfasurat jocurile -exercitiu ''cum rostim sa nu gresim'' si ''jocul cuvintelor'',
ambele fiind jocuri de evaluare.
Obiectivele urmarite in cadrul jocului ''cum rostim sa nu gresim'' au fost:
1. Sa alcatuiasca una-doua propozitii simple si una-doua propozitii
dezvoltate pe baza materialului intuitiv
2. Sa transforme propozitia simpla in propozitie dezvoltata, iar
propozitia dezvoltata s-o contraga intr-o propozitie simpla, facand
apel la cunostintele anterioare
3. Sa stabileasca numarul de cuvinte din cel putin doua propozitii,
indicand cuvintele scurte si lungi
4. Sa formuleze una-doua propozitii la singular si la plural, facand corect
acordul intre subiect si predicat
5. Sa identifice numarul si ordinea silabelor din acele cuvinte indicate,
stabilind numarul lor, reprezentandu-le cu ajutorul materialului
individual.
Fisele de evaluare au avut aceeasi sarcina pentru toti copiii- sa traseze tot
atatea liniute cate silabe are un cuvant- dar au fost diferentiate in functie de
nivelul fiecarui copil .
Exercitiul ''jocul cuvintelor'' a avut ca obiective :
1. Sa gaseasca cel putin doua-trei cuvinte care incep, contin cau se
sfasesc cu vocalele: a, e, i, o, u,
2. Sa identifice numarul si ordinea silabelor din cuvintele gasite,
stabilind numarul lor
3. Sa identifice si sa denumeasca numarul sunetelor ce compun cuvintele
4. Sa reprezinte grafic cuvintele, silabele si sunetele lui
Fisele de evaluare au avut si de aceasta data aceeasi sarcina pentru toti
copii: sa traseze tot atatea liniute cate cuvinte are propozitia sau cate silabe are
fiecare cuvant, apoi tot atatea liniute cate sunete are cuvantul.

18
 Exercitii pentru exlicarea unor cuvinte si expresii

Un alt tip de greseli ce apar la varsta prescolara sunt greselile de sens.

Semnificatia cuvantului este o categorie elastica si dinamica, ea ingaduind si
abateri pana la un punct si, totodata, nu este insusita dintr-odata in toate
nuantele si nici chiar in notele sale esentiale.
Memoria copiilor prescolari are o mare plasticitate, ei invatand cu relativa
usurinta diverse cuvinte si fapte lingvistice. Dar daca au capacitatea de a
memora inseamna ca au si capacitatea de a intelege ceea ce ei explica in mod
inteligent.
Copiii, prin frecventarea gradinitei, prin contactul cu adultii si cu alti
copiii, capata un limbaj nuantat si expresiv. Indreptarea si formarea unei
exprimari corecte depinde de felul cum vorbesc adultii, educatoarele si de
mijloacele si metodele folosite in acest scop.
Am folosit cu succes exercitiile pentru explicarea si precizarea sensurilor
cuvintelor invatate. Astfel am facut exercitii cu copiii pentru intelegerea
sensurilor unor cuvinte, mai ales a celor mai greu de sesizat de prescolari si
anume: antonime, sinonime, omonime, cuvinte, expresii sau dialoguri cu care
copiii trebuie sa se obisnuiasca si pe care trebuie sa le foloseasca in jocuri si
activitati in cadrul gradinitei si acasa.
Aceste exercitii le-am efectuat in diverse momente ale zilei, la activitatile
comune cu intreaga grupa sau cu grupuri mici de copii in timpul activitatilor
liber-alese.
Pentru antonime am desfasurat jocurile urmatoare:
''Hai sa impachetam'':- pe masa se afla diferite perechi de obiecte cu
insusiri fizice contrastante (cuburi mari si mici, cercuri albe si negre, creioane
lungi si scurte), toate amestecate.
Educatoarea anunta grupul de copii ca pe masa se afla obiecte perechi,
dar cu insusiri contrare. Laindemnul ei,un copil vine si incearca sa aleaga doua

19
obiecte perechi cu insusiri contrare. In caz ca nu a putut sa rezolve sarcina, va
trece la loc, fiind antrenati ceilalti copii. Daca a ales corect, copilul trebuie sa
spuna care sunt insusirile opuse ale celor doua obiecte si are dreptul sa
numeasca el un coleg care sa vina la masa pentru a alege alta pereche de
obiecte.
''Cand si cum'' : -se pregateste un set de intrebari in al caror raspuns sa fie
cuprinse adverbe antonime. Dupa fiecare perechi de raspunsuri, un copil este
rugat sa repete adverbele antonime perechi. In functie de nivelul grupei, li se
cere copiilor sa formuleze propozitii cu aceste antonime.
Pentru omonime am folosit jocul ''La televizor''.
Am distribuit copiilor cate doua sau trei imagini ce reprezinta obiecte
diferite dar se numesc la fel. Expun pe rand cate o imagine intrun ecran de
televizor cerand copiilor sa numeasca obiectul cu glas tare, sa arate la ce sau
cum se foloseste si sa alcatuiasca o propozitie cu acel cuvant. Dupa ce se
epuizeaza imaginile se reprezinta omonimele unor cuvinte fara sprijinul unui
material intuitiv.
In incheiere am tras concluzia ca am folosit cuvinte la fel, dar care au
inteles diferit.
Pentru sinonime am desfasurat jocul ''Zapada''
Arat copiilor o imagine ce reprezinta o scena de iarna cu zapada
abundenta. Dupa ce copiii au intuit liber imaginea, ei o descriu pentru a putea
ajunge la cuvantul zapada. Aleg o propozitie care sa contina acest cuvant si ii
intreb daca stiu un alt cuvant care sa insemne tot zapada. Inlocuim cuvantul
zapada cu nea sau cu omat. Sensul propozitiei nu sa schimbat si subliniez acest
lucru spunand copiilor ca exista unele cuvinte pe care le putem inlocui cu alte
cuvinte cu acelasi inteles.
''Spune mai departe''
SCOP: - sa alcatuiasca propozitii corecte din punct de vedere gra matical,
folosind semnificatia cuvintelor date de educatoare

20
 SARCINA DIDACTICA: - sa alcatuiasca o propozitie in care cuvantul
dat de educatoare sa aiba rol de subiect.
REGULILE JOCULUI: - spune propozitia numai copilul care esta
solicitat de educatoare.
MATERIAL DIDACTIC: - jucarii
ELEMENTE DE JOC: - aplauze
DESFASURARE: - dupa ce am explicat copiilor ca vom lucra cu
jucariile, incercand sa spunem cele mai frumoase lucruri despre ele, am trecut la
desfasurarea propriu zisa a jocului in care am pronuntat urmatoarele cuvinte:
papusa, masina, caiet, carte, mar, etc.,cu care copii au format propozitii.
Am solicitat copiii sa fie atenti la corectitudinea propozitiei spusa de
copilul numit, aplaudand raspunsurile corecte si spunand ''nu!'' la cele gresite .
In acest fel am mobilizat atentia si spiritul de observatie al copiilor.
EVALUARE: - copiii au primit fise cu diferite imagini si au avut sarcina
sa formuleze o propozitie pe care sa o reprezinte grafic..

''Jocul silabelor''
SCOP: - sa desparta cuvintele in silabe pe baza modelului educatoarei
SARCINA DIDACTICA: - sa spuna numarul silabelor dintrun cuvant
REGULILE JOCULUI: - copilul numit desparte cuvantul in silabe
MATERIAL DIDACTIC: - jetoane cu diferite imagini
DESFASURARE: - am descoperit imaginea unei pere si am cerut copiilor
sa o denumeasca. Am despartit apoi imaginea in doua si am explicat copiilor ca
acum trebuie sa pronuntam pa-ra, iar acest lucru se poate scrie trasand cate o
linie mica in dreptul fiecarei parti. Partile componente se numesc silabe.
Am descoperit apoi imaginea unui fluture si am rugat copiiisa-mi spuna
in cate partiar trebui despartita. In urmaobtinerii raspunsului corect am cerut
unui copil sa desparta atat imaginea cat si cuvantul in silabe, avand grija sa

21
reprezinte si grafic acest lucru. Am trecut apoi la numararea silabelor si am
observat ca sunt mai multe decat in primul cuvant.
EVALUARE: - copiii au primit fise cu diferite imagini, avand sarcina sa
reprezinte grafic silabele cuvantului respectiv

''Raspunde repede si bine''

SCOP: - activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar
SARCINA DIDACTICA: - sa gaseasca antonimele unor cuvinte si sa
formuleze propozitii
REGULILE JOCULUI: - raspunde numai copilul care este numit
MATERIAL DIDACTIC: - planse cu urmatoarele imgini -
cos gol - cos plin;
caiet curat - caiet murdar;
creion lung - creion scurt;
-jetoane cu diferite imagini
DESFASURARE: - am asezat pe panou fiecare din imaginile prezentate
si am cerut copiilor sa ''citeasca'' prima imagine si apoi perechea ei.
Am continuat jocul formuland propozitii si cerand copiilor sa le reia,
folosind cuvinte cu sens opus: - Copilul este harnic - Copilul este lenes
Baiatul este trist - Baiatul este vesel
Am cerut apoi copiilor sa formuleze si cate o propozitie si sa numeasca
fiecare un alt copil care sa raspunda folosind cuvinte cu sens opus.
EVALUARE: - copilul primeste o imagine de la educatoaresi are sarcina
sa formuleze o propozitie sugerata de jetonul respectiv si apoi o alta folosind
antonime.

22
 3. LECTURILE DUPĂ IMAGINI ȘI CONVORBIRILE - METODE DE
STIMULARE A VORBIRII COPIILOR PREȘCOLARI ÎN VEDEREA
ACTIVIZĂRII ȘI ÎMBOGĂȚIRII VOCABULARULUI

3.1. Lectura după imagini

Lectura dupa imagini este o forma de activitate instructiv-educativa care

solicita intens reprezentarile copilului, experienta lui de viata, capacitatea si
potentele sale de a folosi in mod independent cunostintele dobandite in diferite
ocazii referitoare la mediul social si natural. Lectura dupa imagini este o
activitate in cadrul careia copiii sunt stimulati si invatati sa vorbeasca cu
ajutorul imaginilor.
Imaginea devine un mijloc de comunicare cu ajutorul caruia se exerseaza
gandirea. Asa cum adultul citeste textul scris, copilul citeste imaginea, primeste
un mesaj exprimandu-se pe baza lui, comunica. In procesul perceperii acestor
ilustratii , accentul cade pe reactualizarea reprezentarilor lor, pe verificarea
elementelor cunoscute si a experientei anterioare a copiilor si mai ales pe
stimularea exprimarii corecte si complete a impresiilor provocate de datele
intuite.
Discutarea unor ilustratii, interpretarea lor, impune copiilor eforturi de
gandire si atentie, le solicita memoria , imaginatia. Cu alte cuvinte pe langa
imbogatirea limbajului, lectura dupa imagini are o contributie remarcabila si la
dezvoltarea celorlalte procese psihice.
Aceste imagini, nu numai ca evidentiaza aspecte din viata, ci pun si
probleme care se cer intuite, descifrate, intelese si simtite de catre copii, iar apoi
exprimate pe plan verbal si ulterior actional si comportamental .
Tinand seama de faptul ca ilustratia esta un stomulent complex, in timp ce
capacitatea copiilor de a percepe in mod independent este destul de limitata,

23
apare evidenta necesitatea procesului de intuire si interpretare a ilustratiilor in
cadrul activitatilor de lectura dupa imagini.
In acest sens, activitatea mea a fost orientata spre urmatoarele directii:
 Sa deprind pe copii in perceperea sistematica a ilustratiilor, in
desprinderea tematicii si intelegerea continutului pe baza procesului de
analiza si sinteza
 Sa precizez, sa corectez si sa adancesc procesul intuirii independente
si sa ii ajut pe copii sa se ridice la generalizari
 Sa precizez si sa activizez vocabularul copiilor
 Sa le formez deprinderea de a se exprima corect, coerent si expresiv in
propozitii corect formulate pe baza interpretarii ilustratiei
Trezirea interesului copilului si valorificarea cunostintelor lui insusite
anterior se poate realiza, mai ales prin calitatea imaginii prezentate, ceea ce
impune o atentie deosebita din partea educatoarei in privinta selectarii si
prezentarii unor ilustratii adecvate intereselor si preocuparilor sale.
Copilul incepe mai intai prin a recunoaste in imagine elementele
percepute anterior, respectiv face o lectura prin enumerare. In fata imaginii,
copilul comenteaza, povesteste cu voce tare, exclama, intreaba, ramane tacut.
Rolul cel mai important in dirijarea activitatii creatoare a copilului il are
educatoarea prin modul de conducere al lecturilor dupa imagine. Cu tact si
pricepere, educatoarea va dirija copilul nu numai prin intuirea si expunerea
verbala a celor ilustrate, ci si spre interpretarea lor, solicitand procesele gandirii
- analiza, sinteza, generalizare, etc.

Stabilirea de legaturi intre elementele compozitionale si actiunile redate

Se stie ca la varsta prescolara apar interesele intelectuale propriu zise,
copilul fiind preocupat de legaturile dintre diferitele lucruri, de alcatuirea lor.
Imaginea are calitatea de a prezenta copilului elemente compozitionale in
stransa legatura intre ele,cum ar fi, de exemplu, in lectura dupa imagini

24
''Jocurile copiilor iarna'' care infatiseaza un grup de copii facand un om de
zapada. Pentru a se ajunge la forma finala, copiii au intuit actiunile separate.
Copiii din tablou aveau sarcini diferite, dar un scop comun - realizarea unui om
de zapada. Acelasi lucru se poate spune si despre celelalte elemente
compozitionale ale tabloului, care, printr-o trasatura comuna, se integreaza in
tema ''Copiii se joaca''.

Stabilirea de legaturi intre continutul tabloului si experienta de viata a

copilului.
De exemplu, in lectura dupa imagini cu tema ''Sarbatorirea pomului de
iarna '' bogatia experientei lor de viata s-a reflectat intr-o lecturare amanuntita a
tabloului si analiza a fost completata cu confectionarea unor jucarii si
impodobirea bradului pentru serbare.

O modalitate interesanta, oferita de o atenta analiza a tabloului, este

interpretarea variata a semnificatiei diferitelor actiuni. In aceasta idee, trebuie
sa excludem pe educatorul care considera ca adevarul este numai acela sustinut
de el si il impune copilului.
Materialul ilustrativ destinat activitatii trebuie studiat cu atentie si, pe
baza acestuia, se alcatuieste un chestionar corespunzator temei ilustrate,
stabilind in acelasi timp si indicatiile verbale pe care educatoarea le va da
copiilor in legatura cu continutul ilustratiilor. Chestionarul trebuie sa prevada
planul de intrebari prin care educatoarea conduce perceptia copiilor de la
ansamblul ilustratiei la diferite parti ale sale, de la un element la altul, de la o
idee la alta.
In functie de toate acestea putem avea diverse tipuri de intrebari cu
caracter problematizat:
a) intrebari care stimuleaza capacitatea de a stabili diferite
legaturi intre elementele tabloului si realitatea obiectiva.

25
 Exemplu: in lectura dupa imagini '' Iarna '', dupa ce copiii au
observat elementele compozitionale,s-a precizat ca actiunea
se petrece intr-un sat in timpul iernii. Copiii, pe baza
comparatiei intre elementele tabloului si experienta lor
personala au reusit sa concluzioneze ca este un sat pentru ca
nu se vad blocuri, sunt case mici, nu sunt masini, tramvaie,
etc.
b) intrebari care cer copiilor sa motiveze diferite actiuni. De
exemplu, in lectura dupa imagini ''Sosirea primaverii'', la
intrebarea - de ce oamenii uda plantele? , copiii au raspuns ca
fara apa plantele mor.
c) Intrebari care stimuleaza capacitatea copiilor de a sintetiza si
generaliza. In lectura dupa imagini ''Ce ne povesteste vantul
'', copiii au fost intrebati din ce parte sufla vantul. Pentru a
putea raspunde corect, copiii au analizat cu atentie tabloul,
sesizand ca unele elemente din tablou - pomii, florile, erau
aplecate in aceeasi directie. Acest gen de intrebari apeleaza la
rationamentul inductiv.
d) Intrebari care solicita rationamentul deductiv. Rationamentul
deductiv este mai greu accesibil prescolarilor, dar cand
premisa de la care se porneste nu are caracter abstract, copiii
pot sa-l utilizeze cu ajutorul tabloului. De exemplu, in
activitatea cu tema '' La coltul naturii'', am pus copiilor
intrebarea : - dupa ce ne dam seama ca acestor copii le sunt
dragi animalele si plantele ?, iar ei au raspuns :- pentru ca
ingrijesc plantele si animalele cu atentie si multa placere.
Folosind aceste tipuri de intrebari, copiii se deprind cu o munca
intelectuala independenta, invata si cauta sa distinga esentialul din lucrurile,
faptele, evenimentele intalnite in continutul ilustratiei.

26
 Este firesc faptul ca, dupa aceasta, copiii trec la stadiul perceperii
nediferentiate, de ansamblu, la perceperea deplina a lor.
Intrebarile trebuie sa puna problemecopiilor, ei reusind sa scoata in
evidenta elementele principale,sa sublinieze caracteristicile ilustratiilor in
ansamblu si a elementelor in parte, sa explice raporturile de dependenta, sa
determine pe copii sa-si motiveze ideile, sa chibzuiasca pentru a gasi un raspuns
corespunzator.
In cadrul activitatilor de lectura dupa imagini, rolul intrebarilor problema
in dirijarea perceptiei, a determinarii corecte a obiectelor, a fenomenelor, a
actiunilor este hotarator.
Prin intermediul lecturilor dupa imagini, copiii sunt familiarizati cu
variatele aspecte ale peisajului geografic (munte, mare, deal), cu diferite edificii,
aspecte de munca in fabrici, pe ogoare, in gradini, etc. pusi in situatia sa
priveasca si sa descrie ilustratii care infatiseaza aspecte legate de viata si munca
oamenilor sau de frumusetile patriei, copiii iau cunostinta cu aspectele
respective, insusindu-si notiuni noi, imbogatindu-si astfel vocabularul. Cuvantul
trebuie integrat in propozitii si fraze scurte, dar corecte, pentru a putea interpreta
corespunzator fiecare imagine.
Cunostintele copiilor privind activitatea membrilor familiei au fost
reactualizate si precizate in lectura dupa imagini ''Munca in familia mea'',
desfasurata la grupa mijlocie.
Pentru a le trezi interesul am folosit in introducere ghicitori:
Cine in serile de iarna,
Impletind cu drag la toti,
Povesti frumoase ea spune,
Iubitilor nepoti? (bunica)

Cine vegheaza mereu,

Cu drag langa copilul sau ?(mama)

27
 Am solicitat copiii sa depuna efort de gandire si atentie, dezvoltandu-le
spiritul de observatie, antrenandu-le memoria, ei realizand cu usurinta
verbalizarea. Copiii au descris multiple activitati pe care le desfasoara membrii
familiei.

In incheierea activitatii am desfasurat un test, vizand unele exercitii

fonetice si avand urmatoarele cerinte :
1. Formulati despre fiecare membru al familiei cate o propozitie.
2. Analizati fiecare propozitie dupa cerintele : numar de cuvinte, sa
desparta in silabe si apoi sa pronunte in intregime cuvintele-
pregateste, clanta, sterge; sa precizeze cu ce sunet incep cuvintele -
ciorapi, ciorba;
3. Gasiti si alte cuvinte care incep cu sunetul ''ci''

Evaluarea experimentului:

Subiecti:25
Raspunsuri : 1-S; 5-B; 19-F.B.

Lectura dupa imagini ''Jocurile copiilor iarna'', am desfasurat-o la grupa

mijlocie, stabilind urmatoarele obiective generale :
 Fixarea cunostintelor despre jocurile copiilor in anotimpul iarna
 Reactualizarea cunostintelor privind insusirile zapezii, ale ghetii si a
modului cum trebuie sa ne imbracam iarna
 Educarea sentimentului de prietenie in jocurile colective
 Dezvoltarea spiritului de observatie si a gandirii logice

28
  Dezvoltarea capacitatii de exprimare a gandurilor in propozitii corect
alcatuite
 Imbogatirea si activizarea vocabularului cu cuvintele : nea, derdelus

Introducerea in activitate am realizat-o prin recitarea unei strofe din

poezia ''Fulgi de nea'' :
''Obositi de batalie
Construim un om de nea
Hai sa-i punem o tichie
Ce frumos ii sta cu ea !
Uite-asa, uite-asa,
Buna ziua, om de nea.''

Dupa descoperirea tabloului si anuntarea temei s-a facut o percepere

sumara dirijata prin intrebari ca :
- Ce vedeti ?(copii, zapada, saniute)
- Ce fac copiii din acest tablou ?(construiesc un om de zapada, se bat cu
bulgari, patineaza, etc.)

Analiza sistematica pe planuri :

Planul I - dirijarea atentiei copiilor spre cei ce construiesc un om de

zapada.
- Ce fac acesti copii ?
- Ce ii lipseste omului de zapada ?
- Cum au reusit copiii sa faca asa bulgari mari ?
- Cine sunt acesti copii ? Cum sunt imbracati ?
- Cum este zapada ?

29
 - Mai sunt si alti copii in apropiere ? Ce fac ei ?
Dupa acest set de intrebari am realizat sinteza partiala- in imagini se vad
copii carora le place anotimpul iarna deoarece pot face bulgari si oameni de
zapada.

Planul II - copii care se dau cu sania

- Priviti acesti copii ! Cu ce se joaca ei ?
- De ce nu si-au adus si bicicletele sa se dea pe zapada ?
- De ce derdelusul este facut cu o parte mai sus si una mai jos ?
- De ce nu stau copiii pe sanie cand urca pe derdelus ?
- De ce au toate saniile varfurile intoarse ?
- Ce vedeti in spatele derdelusului ?
Sinteza partiala o voi face tot eu - copiilor le place sa mearga la sanius in
grup pentru a fi jocul mai frumos, mai vesel.

Planul III - grupul copiilor care se dau pe gheata

- Tot copiii se joaca pe zapada ?
- De ce tin mainile intinse copiii care patineaza ?
- Toti copiii de pe gheata au patine ?
- Ce vor sa faca prietenii de joaca ai copilului care a cazut ?
Sinteza partiala am realizat-o printr-o ghicitoare :
Toata vara sus in cui
Plang de dorul gerului
Cand ingheata apele
Buzna dau cu toatele
Cine-or fi suratele ?(patinele)

Planul IV - bataia cu bulgari

- Cum se mai joaca copiii ?

30
 - Cum sunt bulgarii cu care se bat ?
- De ce nu se bat cu bulgari mari ?

Sinteza generala - am vazut astazi ca venirea iernii este un moment de

bucurie pentru copii deoarece ei se pot juca cu zapada. Fac oameni de zapada,
se dau cu saniile, se bat cu bulgari, patineaza pe gheata.
In incheiere am solicitat copiii sa dea un titlu tabloului.

In activitatile complementare am folosit o fisa de evaluare care solicita

rezolvarea urmatoarelor sarcini :
1. sa formuleze cate o propozitie cu cuvintele- derdelus, omat, sanie;
2. sa traseze atatea linii cate silabe are fiecare cuvant ce denumeste
imaginea de pe fisa;
3. sa incercuiasca toate imaginile a caror denumire incepe cu sunetul ''s''

Interpretarea rezultatelor :
Subiecti : 25
Raspunsuri : 2- S; 2-B; 21-F.B.

Prin activitatile individuale si cu grupuri mici de copii am urmarit

rezolvarea problemelor individuale prezentate de unii copii, in privinta
diferitelor aspecte ale limbajului cat si o buna pregatire a tuturor copiilor pentru
integrarea in clasa I.

Gradinita are o contributie deosebita in formarea la copii a unei gandiri

logice, a unei exprimari corecte, coerente, aspecte care se realizeaza printr-o
gama larga de activitati, una dintre acestea fiind convorbirea.

31
3.2. Convorbirea

CONVORBIREA este o forma de activitate comuna, independenta,

care prin dialog contribuie la rezolvarea unor sarcini de baza ale cunoasterii
mediului inconjurator si ale dezvoltarii vorbiri, si anume : fixarea, precizarea,
sistematizarea, verificarea cunostintelor si a vocabularului prescolarilor.
In gradinita, ca si la scoala, conversatia ca metoda de invatamant este
folosita in scopul de a stimula pe copii sa-si actualizeze cunostintele dobandite,
sa si le fixeze, sa le aprofundeze si sa le sistematizeze, uneori sa traga concluzii
si sa faca generalizari pe baza materialului perceput anterior.
Datorita efectului dinamizator, convorbirea prezinta importante valente
formative :
- activizeaza starea generala a copiilor, stimulandu-i la o participare
activa;
- solicita procesele intelectuale, creand o stare tonifianta propice unei
activitati eficiente;
- este mai eficace pentru actualizarea fondului de cunostinte si implicit
si pentru activizarea vocabularului;
- sporeste mult capacitatea de concentrare a atentiei;
- cultiva vorbirea dialogata care este superioara celei monologate.
Prin tematica convorbirilor si prin modul cum sunt dirijate, solicita
diferite laturi ale personalitatii : intelectuala, morala, estetica.
In afara convorbirilor care fac parte din categoria activitatilor comune, se
mai folosesc si convorbiri cu grupuri mici de copii, convorbiri libere,
desfasurate in timpul activitatilor liber- creative, al plimbarilor, excursiilor.
Convorbirile propriu-zise necesita din partea educatoarei o pregatire temeinica,
in timp ce convorbirile libere se pot organiza in orice etapa a zilei, cu grupuri
mici sau individual.
32
 La grupa mare se planifica o activitate de convorbire cu grupa intreaga de
copii la un interval de doua saptamani. Insusirea de cunostinte necesare ca
suport pentru discutii cu anumite teme se realizeaza intr-un interval de timp mai
indelungat, mai ales in convorbirile care au fost concepute ca activitati de
sistematizare, de verificare sau de incheiere a unui ciclu de activitati.
Teme ca : ''Ce stiu despre anotimpul primavara ?'', ''Toamna, toamna
harnica'' necesita o pregatire aproape de un an intreg si in acest caz pregatirea
lor se interfereaza cu pregatirea altor convorbiri.
Temele convorbirilor pot fi etice si se pot realiza in cursul anului
deoarece prezinta o relativa independenta fata de celelalte activitati programate.
Aceste convorbiri necesita o pregatire atenta prin studierea unor texte adecvate
si constientizarea unor fapte din viata copiilor intr-o perioada mai indelungata
de timp, pentru a-i putea face sa inteleaga bogatia de semnificatii a valorilor
morale respective. In acest mod am procedat in activitati ca : ''Ce inseamna
cinstea '', ''Cum ne purtam la gradinita, pe strada, acasa''.
Studiile recente de specialitate au aratat ca este necesar sa se depaseasca
structura clasica a convorbirii care era conceputa ca o succesiune de intrebari si
raspunsuri. Pe parcursul desfasurarii trebuie stimulate si intrebarile copiilor,
expresia curiozitatii si spiritului lor de cercetare.
Intrebarile educatoarei trebuie sa asigure o succesiune logica, o inlantuire
fireasca, astfel incat o intrebare sa decurga in mod necesar din precedenta.
Raspunsurile copiilor trebuie sa fie corectate de educatoare atat din cauza
inexactitatii unora, cat, mai ales, din cauza unei exprimari gramaticale incorecte,
intalnite adesea la prescolari.
Greselile tipice ale copiilor se pot grupa in urmatoarele categorii:
- confuzii, inexactitati in continutul raspunsului;
- pronuntarea gresita a unor sunete mai grele din cuvintele folosite;
- incorectitudine in structura gramaticala a vorbirii;
- lipsa de logica si coerenta raspunsului;

33
 - insuficienta stapanire a mijloacelor fonematice: pauza, accentul verbal,
ritmica, etc.
Dupa locul pe care -l ocupa in desfasurarea convorbirii, exista doua tipuri
de concluzii: concluzii partiale si concluzii generale.
Concluzia partiala este o sinteza care se face la sfarsitul fiecarei idei
principale.
Concluziile generale se formuleaza la sfarsitul convorbirii pentru a face o
sinteza mai ampla asupra celor discutate, cat si pentru a sublinia mai pregnant
ideile principale.
Stabilirea concluziilor se poate face de catre un copil sau educatoare.

Incheierea convorbirilor poate fi facuta prin:

-folosirea unui text literar, a unor versuri recitate de copii sau de
educatoare (la convorbirilor care au ca tema natura );
-folosirea inor ghicitori adecvate continutului discutiei (ghicitori despre
fructe si legume pentru incheierea convorbirii ''Ce stim despre toamna'' );
- intrepretarea unui cantec de catre copii sau de catre educatoare;
- organizarea unui joc, continutul lui fiind in stransa legatura cu tema
convorbirii (acest procedeu l-am aplicat la teme ca: ''Jucariile noastre'',
''Cu ce calatorim'' , ''Ce stim despre scoala'' );
- analiza raspunsurilor copiilor, aprecieri colective si individuale asupra
continutului si calitatii raspunsurilor date de copii.

Voi prezenta in continuare modul cum am desfasurat activitatea de

convorbire cu tema: ''Ce stim despre localitatea noastra''.

OBIECTIVE GENERALE :
 verificarea si fixarea cunostintelor legate de locul natal, privitoare la
denumirea, asezarea, aspectul acesteia;
34
 cunoasterea de catre copii a principalelor institutii din localitate;
 trezirea sentimentului de apartenenta la comunitate, a grijii pentru pastrarea
si ocrotirea bunurilor tuturor cetatenilor;
 imbgatirea si activizarea vocabularului prin cuvinte ca: cetatean, monument,
pasarela, pasaj,etc.;
 dezvoltarea memoriei, a gandirii, a claritatii, coerentei si corectitudinii
limbajului.

OBIECTIVE OPERATIONALE:
 sa relateze cursiv despre cele observate cu prilejul plimbarilor in localitate, a
vizitelor la unele institutii: scoala, spital, primarie,etc.;
 sa denumeasca locul natal, doua-trei strazisiunele vecinatati;
 sa enumere cateva institutii mai importante ale localitatii;
 sa denumeasca mijloacele de transport folosite in localitate;
 sa se exprime corect, coerent, expresiv folosind in exprimare cuvintele:
cetatean, pasarela, monument.

INTODUCEREA IN ACTIVITATE am realizat-o prin cateva intrebari

prin care am facut legatura cu activitatea anterioara de observare a localitatii.
Le-am cerut copiilor sa-si reaminteasca tot ce au vazut, deoarece vom desfasura
o activitate in cadrul careia vom discuta impreuna ''Ce stim despre localitatea
noastra''.

Convorbirea sa desfasurat dupa urmatorul plan:

1. Denumirea localitatii, asezarea in raport cu alte localitati.
2. Aspectul localitatii, diferenta dintre oras si sat.
3. Principalele institutii ale localitatii, cladirile, strazile, etc.
4. Locuitorii - ocupatiile si obiceiurile acestora.

35
 5. Grija pentru pastrarea curateniei si avutului comun.

INCHEIEREA ACTIVITATII am facuto prin aprecierea prestatiei

copiilor la activitate, dupa care am cantat cantecul ''Frumoasa este strada
noastra''.

Participarea copiilor la convorbire presupune o activitate intelectuala

sustinuta. Ei trebuie sa se concentreze pentru a intelege continutul si sensul
intrebarilor, sa-si aminteasca acele cunostinte la care se face apel, sa selecteze si
sa formuleze raspunsurile efectuand legaturile, generalizarile, solicitate de
context.
Convorbirea dezvolta curajul opiniei, capacitatea de a-si exprima si
sustine parerile proprii in fata unui colectiv, calitati necesarela intrarea în
școală.

36
 4. VALORIFICAREA ACTIVITATILOR DE MEMORIZARE IN
VEDEREA IMBOGATIRII SI ACTIVIZARII VOCABULARULUI

In dezvoltarea limbajului copiilor, poeziile constituie o forma specifica cu

maxima eficienta informativ-formativa, constituind de multe ori un instrument
care actioneaza magic asupra sufletelor copiilor.
Inbogatindu-se continuu, literatura pentru copii ofera noi creatii
valoroase.
Noua programa recomanda sa realizam selectia poeziilor destinate
copiilor, in asa masura incat sa raspunda unor cerinte de prim ordin pentru
dezvoltarea vorbirii copiilor si anume: sa posede adevarate valente formative, sa
fie valoroase atat din punct de vedere al formei artistice, acestea contribuind la
dezvoltarea memoriei, imaginatiei gandirii si in mod special a vorbirii
expresive.
Activitatile de memorizare au o deosebita valoare in educatia
intelectuala.Prin continutul lor tematic, foarte variat si bogat, poeziile audiate de
copii favorizeaza consolidarea pronuntiei clare si corecte a cuvintelor si
influenteaza expresivitatea vorbirii copiilor. Prin realizarea artistica, prin
limbajul poetic si metaforic, prin muzicalitatea versurilor imprimate de ritm si
rima, poezia dezvolta copiilor auzul fonematic, ii sensibilizeaza fata de
mijloacele specifice artei literare.
Spre deosebire de cartea cu poze, poezia implica contactarea directa a
artei cuvantului. Chiar mai mult decat prin cartea cu versuri ilustrate care I se
pune in mana, poezia intra in viata copilului si copilul intra in lumea poezie,
prin asocierea jocului propriu-zis cu jocul cuvintelor versificate.

37
 Pe masura varstei, de la o grupa la alta, copiii sunt introdusi in lumea
poeziilor lui M. Eminescu, G. Cosbuc, El. Farago, O. Cazimir, etc. Poezia il
ajuta pe copil sa descopere frumusetia naturii in diferite anotimpuri, sa-si
apropie figuri legendare din istoria neamului, sa inteleaga universul apropiat lui,
de la jucarie pana la zambetul mamei, dar si mai indepartate (aspecte legate de
munca, caracteristicile unor animale indragite).
Pentru memorarea unui material oarecare si cu atat mai mult a unei poezii
este necesar sa se educe la copii dorinta de a invata. Copilului trebuie sa-I placa
poezia, sa sesizeze mijloacele de exprimare poetica.
Valoarea activitatilor de memorizare, ca si interesul copiilor fata de aceste
activitati depind in mare masura de sentimentele pe care poezia le trezeste la
copii.
Poezia trebuie valorificata din plinpentru a trzi prin intermediul ei cele
mai nobile senrimente.
Literatura este, fireste, ''o arta a cuvantului'', dar cu atribute definitorii si
care iese in evidenta dintre celelalte arte. Din cercetarile facute s-a observat ca,
din frageda copilarie, copiii sunt atrsi de poezie. Copilul prescolar cunoaste
bucuria descoperirii, a ascultarii si spunerii versurilor, fiind sensibilizati in mod
spontan la jocul de ritmuri si rime.
Prescolarii au nevoie de poezie, de aceea trebuie sa le raspundem acestei
cerinte cu tact pedagogic, cu maiestrie si daruire.
Astfel, pentru a se evita memorarea mecanica manifestata la varsta
prescolara, copiii trebuie pregatiti pentru activitatea de memorizare. In acest
sens, intelegerea continutului poeziilor mesajul real al versurilor trebuie facilitat
de explicarea prealabila a cuvintelor si expresiilor noi. Aceasta presupune fie un
dialog pe tema respectiva, fie utilizarea unor imagini adecvate textului.
Recitarea model a educatoarei implica claritate si expresivitate,
respectarea pauzelor logice, accentuarea rimei si a ritmului, adecvate

38
continutului poeziei si realizarea intonatiei necesare, aspecte ce vor fi urmarite
in timpul recitarilor individuale.
Eventualele greseli de pronuntie vor fi corectate imediat cu multa
delicatete de catre educatoare. Dupa memorarea tuturor versurilor, poezia este
bine sa fie recitata integral de catre un copil mai talentat oferind astfel un model
de recitare la nivelul lor.
Datorita particularitatilor limbajului la varsta de 5-6 ani de a fi
preponderent extern, se va manifesta o atentia deosebita din partea educatoarei
spre a dirija copiii sa diminueze pronuntia sonora.
Un procedeu bun ce vizeaza transformarea limbajului extern in limbaj
intern consta in alternarea reproducerii sonore cu cea in soapta si cu cea in gand.
Aceasta contribuie si la educarea atentiei, a autocontrolului in vorbire.
Trebuie combatuta tendinta unor copii de a ''canta'' recitarea sau de a forta
vocea intr-o maniera stridenta, urmarindu-se reproducerea expresiva a celor
invatate.
Expresivitatea, ca insusire dominanta a vorbirii, se cultiva cu precadere in
activitatile de memorizare. Se vor realiza comparatii cu recitarea unor poezii de
catre mari actori, planificandu-se auditii ce vor cuprinde poezii valoroase atat
din punct de vedere a formei cat si al continutului.
Incheierea activitatii de memorizare are ca obiectiv principal fixarea celor
invatate prin intrebari asupra titlului si autorului poeziei, vizand, in acelasi timp,
si mentinerea pe mai departe a interesului pentru poezie prin folosirea a
diferitelor procedee.
Se pot reda in incheierea activitatii unele miscari imtative in concordanta
cu continutul poeziei:executarea unui cantec cu tema asemanatoare, redarea prin
desen a unor aspecte din continutul poeziei care i-au impresionat, comentarea
intr-o forma antrenanta a mesajului poeziei si a valorii artistice, organizarea de
diferite jocuri si exercitii.

39
 In cadrul memorizarii ''Omul de zapada'' de I. Sebastian, am urmarit si
activizarea vocabularului prin cuvintele: toiag, ograda, vatra, creasta. Tot cu
aceste cuvinte am organizat un joc al silabelor, copiii fiind solicitati sa desparta
in silabe, precizand cate silabe are fiecare cuvant in parte, apoi sa gaseasca
cuvinte asemanatoare ca sens - sinonime.
Dupa o serie de activitati ce au avut ca obiectiv extinderea sferei de
cunostinte privind bogatiile si frumusetile patriei, am plnificat, in cadrul
activitatii de dezvoltare a vorbirii, poezia ''Ce este patria'' de Vintila Ornaru.
Pe langa activizarea si imbogatirea vocabularului am urmarit si
dezvoltarea sentimentelor de dragoste de patrie, de respect si pretuire a
frumusetilor si bogatiilor tarii, cultivarea dragostei pentru frumusetea si armonia
limbii romane.
Inaite de invatarea poeziei am intreprins discutii scurte cu copii,
comentarea unor imagini pitoresti din diverse regiuni ale tarii. In dilogul purtat
cu copii am lamurit continutul unor cuvinte si expresii literare.
Cand s-a trecut la invatarea propriu-zisa apoeziei, activitatea a decurs
firesc,placut. Versificatia simpla, cuvintele cunoscute, mesajul poetic plin de
sensibilitate au atras in mod vadit pe copii, acestia insusindu-si poezia cu mare
bucurie si placere numai dupa cateva repetari.
Am urmarit imbogatirea si activizarea vocabularului in cadrul
memorizarii ''Fapte bune'' de Victor Tulbure prin cuvintele : mei, strachina,
musuroi, strachina, stropitoare. Cu aceste cuvinte copiii au formulat propozitii.
La grupa mare, in cadrul activitatii de memorizare ''Vara'' de E. Caldaran,
am urmarit imbogatirea vocabularului si nuantarea lui prin intelegerea si
insusirea de expresii literare.
In vederea dezvoltarii auzului fonematic, a perfectionarii pronuntiei
corecte a sunetelor, am desfasurat un joc legat de textul poeziei numit ''Ce se
potriveste''.

40
 Am impartit copiilor cinci ilustratii pe grupe ce reprezentau o combina,
soarele, flori, fructe si legume de vara, spice de grau.
Se explica regula jocului : conducatorul jocului pronunta un cuvant, iar
grupa care are ilustratia ce se potriveste cu cuvantul pronuntat va formula o
propozitie cu acel cuvant.
Exemplu : conducatorul jocului pronunta ''strange''. Grupa cu ilustratia cu
combina si spice de grau va formula propozitii.
Am urmarit formularea unor propozitii corecte, coerente, folosind si
expresii literare din poezie.

Memorizarile detin un loc important in activitatea instructiv-educativa,

constituind un mijloc pretios de cunoastere, de dezvoltare a vorbirii, de cultivare
a sentimentelor estetice si a celor morale, de exersare a memoriei si de stimulare
a imaginatiei creatoare.
Prescolarii au nevoie de poezie, de aceea trebuie sa raspundem acestui
lucru cu tact pedagogic. Sensibilizarea prescolarilor la calitatile specifice limbii
romane, constituie o premisa pentru o viitoare receptare mai profunda a
literaturii.
Trebuie sa incredintam in mainile invatatorului copii sensibili la frumos,
la muzicalitatea limbii.

41
CONCLUZII

Pregatirea copilului pentru scoala constituie obiectivul final al procesului

instructiv-educativ din gradinita.
Principala caracteristica a rolului formativ al gradinitei consta in
dezvoltarea multilaterala a copilului. In acest sene, dezvoltarea limbajului
copiilor se realizeaza in conditiile intensificarii activitatii de intercomunicare,
intr-un proces de formare a limbajului interior, de memorare verbala, de
imbogatire si activizare a vocabularului care duc la insusirea deprinderilor
necesare citit-scrisului in clasa intai.
In formarea viitorului scolar, un loc important il ocupa deci activitatile de
educatie a limbajului, datorita rolului hotarator pe care-l joaca limbajul in
dezvoltarea personalitatii copilului.
Folosirea jocului didactic ca forma de activitate dominanta, imbinarea
jocului cu elemente de invatare, a demonstrat importanta acestuia in realizarea
obiectivelor insructiv-educative ale activitatilor de educatie a limbajului.
Am aratat in paginile acestei lucrari ca alaturi de jocurile didactice,
lecturile dupa imagini, povestile, repovestirile, memorizarile si convorbirile
contribuie in mod deosebit la dezvoltarea limbajului copiilor, asigurand un nivel
normal de pregatire si o dezvoltare intelectuala care sa le permita asimilarea
diverselor discipline scolare.
Statutul de elev impune noi obligatii si responsabilitati fata de sine, fata
de familie, fata de noua institutie in care paseste - scoala.
De la gradinita la scoala nu este decat un pas. Momentul intrarii copilului
in scoala reprezinta un eveniment de larga rezonanta in formarea si dezvoltarea
sa si merita sa I se imprime solemnitatea cuvenita.

42
Bibliografie

1. J.Alexandru -''Modele si exercitii pentru stimularea limbajului'' ,

Bucuresti, E.D.P., 1980;
2. B.Bratu- '' Prescolarul si literatura'',Bucuresti, E.D.P., 1977
1. M.Farcas-''Premise psihologice ale intrarii copilului in clasa I'',
Bucuresti,E.D.P., 1978
2. T.Badica, E.Marinescu, O.Dutu - ''Exercitii pentru dezvoltarea vorbirii
la prescolari'', E.D.P., bucuresti, 1979;
3. S.Cazacu - ''Dialogul la copii'', Ed. Academica, Bucuresti, 1961;
4. U.Schiopu - ''Psihologia varstelor'', E.D.P., Bucuresti, 1981;
5. A.Andraud - '' Cum sa facem exercitiile de vorbire in gradinita'',
E.D.P., 1980;
6. I.Neacsu - '' Metode si tehnici de invatare eficienta'', Ed.Militara,
1980;
7. I.Cerghit - '' Metode de invatamant'', E.D.P., 1980;
8. J.Braner - '' Procesul educatiei intelectuale'', Ed. Stiintifica, 1970;
9. E.Planchard - '' Introducere in pedagogie'', E.D.P., 1970;
10.S.Zlate - '' Educatie si limbaj'', E.D.P., 1972
11.V.Pavelcu - '' Psihologia pedagogica'', E.D.P., 1962;
12.Revista - Invatamantul prescolar, nr. 1-2/1995

43
Contents
1. METODE SPECIFICE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR DEZVOLTARII LIMBAJULUI...........................2
2. CONTRIBUȚIA JOCULUI DIDACTIC LA ÎMBOGĂȚIREA ȘI ACTIVIZAREA VOCABULARULUI...............6
2.1.Jocul didactic...............................................................................................................................7
2.2. Jocurile-exercițiu..................................................................................................................14
3. LECTURILE DUPĂ IMAGINI ȘI CONVORBIRILE - METODE DE STIMULARE A VORBIRII COPIILOR
PREȘCOLARI ÎN VEDEREA ACTIVIZĂRII ȘI ÎMBOGĂȚIRII VOCABULARULUI...........................................23
3.1. Lectura după imagini................................................................................................................23
3.2. Convorbirea..............................................................................................................................32
4. VALORIFICAREA ACTIVITATILOR DE MEMORIZARE IN VEDEREA IMBOGATIRII SI ACTIVIZARII
VOCABULARULUI.................................................................................................................................37
CONCLUZII...........................................................................................................................................42
Bibliografie..........................................................................................................................................43

44