Tema: «Dezvoltarea vorbirii active la lecţiile de

limba şi literatura română în clasele primare.»

Limba,spunea V.Alecsandri,este tezaurul cel mai preţios pe

care îl primesc copiii de la părinţi;depozitul cel mai sacru lăsat de
generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu sfinţenie de
generaţiile ce-i primesc.
Comunicărea la elevi alolingvi rezultă din abordarea investigaţională
insuficientă a problematicii comunicării, care devine un impediment în
sporirea randamentului şcolar din prezenţa competenţei de
comunicare.
Curriculum de limba şi literatura română reprezintă o competenţă
fundamentală a procesului de învăţare oferit elevilor în contextul
şcolarităţii obligatorii.
Procesul de dezvoltare a competenţelor elementare de comunicare
orală şi scrisă ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte
literare şi nonliterale semnificative din punct de vedere al vârstei
cuprinse între6/7-10/11 ani.
Problema constă în elucidarea valorilor educaţionale ale
fenomenului de comunicare în practica învăţământului primar în
şcolile alolingve, prin ilustrarea demersului de formare a
competenţelor de comunicare orală şi scrisă la elevi alolingvi cu
ajutorul diferitor metode şi procedeie.Prin studiul organizat al limbii
române în şcoala primară, elevii vor conştientiza actul comunicării,
vor afla încă din clasa 1 că vorbirea corectă are la bază anumite reguli
pe care ei le pot înţelege şi aplica fără dificultate, construind
comunicări(propoziţii) care se despart în cuvinte, silabe, sunete.
Familizarea elevilor cu unele elemente de construcţie a suportului
fundamentării ştiinţifice a formării capacităţii de exprimare corectă
orală şi scrisă.
Scopul constă în stabilirea fundamentelor teoretice ale dezvoltării
competenţei de comunicare şi elaborarea modelului pedagogic de
formare a competenţei de comunicare orală şi scrisă la elevi alolingvi.
Limba este un fenomen social care permite comunicarea în cadrul
anumitor grupuri umane,oferindu-le în acelaşi timp şi posibilitatea de
a-şi exprima optim toate elementele specifice ale comunităţii
umane.Limba este mult mai mult decât un simplu mijloc de
transmitere a informaţiilor.Este un element de identitate naţională şi
culturală.
Deaceea am ales aşa temă.Ea este foarte importantă şi actuală la
momentul dat,mai ales la noi în UTA Gagauzia,unde este necesar,ca
copiii să cunoască limba de stat,dar n-au mediul necesar pentru
aceasta în afară lecţiilor de limba română.
Limba este un sistem de semne care are la baza principiul
simbolizării.Realizând diferenţa între mijloc de exprimare şi obiectul
desemnat,aspecte şi relaţii cu lumea în care trăieşte.
Vorbirea naturală este un dar divin şi aparţine fiecărui om.Ea se
concretizează în trei planuri:
a)aptitudine,
b)cunoaştere(competenţa )
c)utilizare(acţiune,act,practică)
Deoarece limba înseamnă înainte de toate,comunicare
interumană,fiind instrumentul de bază,dar în acelaşi timp şi cel mai
perfect pentru comunicare,fără ea nu ar putea fi organizată şi nu ar
exista comunităţi sociale.De aici reiese că limba este o premisă
importantă pentru existenţă societăţii umane.
Experienţa verbală a copilului din primii 7 ani de viaţă influienţează
întreaga sa dezvoltare psihică. Până la intrare în şcoală,copilul învaţă
vorbirea într-un anumit fel,mai spontan,iar de la această vârstă apar o
serie de caracteristici noi,datorită procesului de instruire verbală şi
formării culturii verbale

În clasa întâia vin copiii cu un bagaj diferit de cunoştinţe la limba

română.De aceea noi trebuie să găsim diferite metode şi procedeie ca
să ridicăm nivelul celor care au venit la şcoală mai slab pregătiţi, dar
să nu lăsăm şi pe cei care au venit cu nivel înalt de pregătire.
Profesorul de limba română are un rol extrem de mare în călăuzirea
elevilor pe drumul însuşirii limbii române.Trebuie să-i învăţăm pe
copii că ştiind limba ei vor putea să acumuleze cunoştinţe noi,să-şi
manifeste sentimentele proprii,să construiască răspunsuri corecte,să
formuleze întrebări pentru colegi,prieteni,să-şi prezinte gândurile.
Deaceea cerinţa principală ca învăţătorul să folosească o gamă
variată de metode şi procedee,pentru ca elevii să însuşească limba ca
instrument de cunoaştere şi autoformare,nu numai ca instrument de
comunicare.
Curriculum Naţional sugerează câteva exemple de activităţi de
învăţare,recomandând tipuri de exerciţii. Urmează să particularizez în
exemple accesibile pentru elevii din ciclul de achiziţii fundamentale
având în vedere şi forme de continuitate în următorul ciclu de
dezvoltare.
Astfel se recomandă numeroase activităţi de învăţare.Ele sunt, în
general, exerciţii de selectare,corectare,
delimitar,identificare,construire,determinare, transformare,corectare.
Vă propun anumite feluri de exerciţii cu exemple concrete pe care
putem utiliza, îmbunătăţind sau adaptând la specificul clasei.
Metodica ne dă normele de învăţare a cuvintelor noi pentru fiecare
clasă:
Clasa1- 300 de cuvinte
Clasa a 2-350 de cuvinte
Clasa a 3-400 de cuvinte
Clasa a 4-450 de cuvinte
Obiectivul principal al profesorului-lucrul asupra fiecărui cuvînt cu
ajutorul exerciţiilor.
Cuvintele niciodată nu le învăţăm izolat.Le învăţăm după schema:
Cuvânt___ îmbinările de
cuvinte_____propoziţii_______fraza____tex
Fiecare cuvânt trebuie să se repete de fiecare copil numai puţin de 4
ori la o lecţie în timpul a 3-4 ore.
Ştiind metodica predării limbii române şi posibilităţile de vârstă a
elevilor din clasele primare Participând la diferite cursuri de
perfecţionare profesională la noi în Moldova şi în România utilizez
următoarele metode şi forme de lucru.
La etapa pregătitoare fac accent la pronunţarea corectă a
cuvintelor.Mai întâi pronunţă învăţătorul, apoi pronunţă copiii în
cor,pe rânduri şi individual.
După această utilizez jocul,,Da-Nu,, Pentru aceasta utilizez fişele,sau
elevii spun cu voce tare.Apoi se alcătuiesc îmbinările de cuvinte şi
propoziţii.
Lucrând cu cuvintele în clasele a 2-4 utilizez şi diferite jocuri
didactice.(Anexa 2).
O formă necesară de lucru în clasele 1-4 este un dialog.Scopul
acestui lucru este formarea automatismelor de vorbire,pregătire de
vorbire spontană.Această formă de lucru este utilizată de mine la o
mare parte de lecţii.
1. Le place elevilor mei să alcătuiască propoziţii din cuvintele date(pe
jetoane sau pe fişe se stabilesc mai multe cuvinte) Elevii trebuie să
găsească locul fiecărui cuvînt în propoziţie.
Se mai solicită copiilor să alcătuiască propoziţii cu cerinţe diferite:
a) din câte două cuvinte,despre carte,elevii,calculatorul;
b) din 3-4 cuvinte despre curte, animale,cărţi, oameni
c) din cuvinte care denumesc fiinţe sau lucruri
I)Cuvinte care denumesc fiinţe
Rândunica___________________
Şcolar_______________________
Căţel________________________
II)Cuvinte care denumesc lucruri
Stilou_______________________
Televizor____________________
Telefon______________________
Exerciţiul propune elevilor două sarcini:
-obţinerea unor noi cuvinte prin modificarea unui sunet
-alcătuirea unei propoziţii cu un cuvânt nou
2.Locul silabelor
Se efectuiază exerciţii de recunoaştere, de completare şi de
ordonare:
a)Indicaţi numărul silabelor din cuvintele:
limba______________________
literatura
carte

b)Ordonaţi silabele de mai jos,astfel încât să obţineţi un cuvânt

înţeles
scoică
carte
3.Sub forma ,,jocului de rol social,, grupuri de 2-5 elevi vor fi puşi în
diferite situaţii( la telefon, pe stradă, la magazin, pe patinoar, la
calculator, la muzeu) de a pune întrebări şi a răspunde la acestea.Se
va avea în vedere că enunţurile să fie proprii, precum şi corecte din
punct de vedere gramatical.
4.Se provoacă un joc de rol, în care un grup din elevii clasei sunt
numiţi să fie mama,tata,fratele şi surioara.Fiecare va scrie pe un
bileţel cel puţin trei însuşiri pentru fiecare.Apoi se vor aşeza la masă
şi-şi vor face,,complimente,, reciproce,,
5.Organizez un fel de şezătoare narativă, în care elevii vor povesti în
maximum cinci minute o întâmplare reală, în care el sau altcineva a
fost participant,iar în lipsa acestia va putea nara o întâmplare literară,
cunoscută din lecturi.
6.Alcătuiţi texte.Pe baza unor întrebări date elevii vor alcătui un text
coerent şi corect din punct de vedere gramatical.Întrebări posibile:
*Ce orar ai astăzi?
*Ce cuprinde ghiozdanul tău?
*Ce vei mânca în pauza mare?
*Cum ajungi acasă?
*Ce program ai după masă?
Mai sunt încă diferite jocuri , care putem utiliza la lecţiile noastre.Ele
sunt arătate în Anexa 2.
Tehnicile de lucru trebuie astfel alese încât să dea posibilitatea
elevului şi învăţătorului să afle cu exacitate progresele realizate.Se
îmbină astfel răspunsurile cu alegere duală,răspunsurile cu alegere
multiplă,itemi tip pereche,textele lacunare,eseul semistructurat,eseul
structurat,eseul liber.
Actualul curriculum propune o abordare modernă a procesului de
învăţământ.
Se urmăreşte astfel trecerea de la un învăţământ modern,în care
elevul este înzestrat cu mijloacele şi instrumentele necesare formării
lui ulterioare. Evaluarea,ca barometru al achiziţiilor,rămâne aceeaşi
parte importantă în procesul învăţării.Este necesar să vedem dacă în
cadrul învăţării elevul şi-a însuşit toate instrumentele cu care noi
dorim să-l înzestrăm.
Fiecare pas făcut deschide noi orizonturi,dă noi posibilităţi.De aceea
şinând seama şi de particularităţile individuale şi de vârstă,evaluarea
este momentul în care se face bilanţul,putându-se apoi trece mai
departe.
O evaluare sistematică şi corect făcută are ca rezultat o activitate
eficientă, atât a elevului,cât şi a cadrului didactic.
Importante sunt toate tipurile de
evaluare:iniţială,formativă,sumativă, dar accentul este deplasat în
funcţia de specificul vârstei şi de competenţele elevului.(Anexa nr.1-
Fişa de evaluare, clasa a 3)
 Într-o altă probă de evaluare s-a urmărit capacitatea elevilor de a
emite şi recupera un mesaj oral,de a formula răspunsuri, de a pune
întrebări sau de a dialoga după nişte imagini date.Ei trebuiau să-şi
imagineze ce întrebare poate să pună elevul din imagine la un
răspuns dat,sau ce răspuns a dat fetiţa la întrebarea pusă.Apoi a
trebuit să realizeze un dialog.Apoi să găsească o formulă de
adresare la începutul unui dialog, o formulă de încheiere pentru un
dialog,să formuleze diferite mesaje .
Astfel elevii au trebuit să desprindă informaţiile dint-un mesaj,să
distingă sensul cuvintelor şi să semneleze prin replici corecte
înţelegerea mesajului scris.
Au fost puşi în situaţia de a iniţia sau încheia un schimb verbal, de
a identifica obiecte sau persoane,să formuleze întrebări şi
răspunsuri,să ofere informaţii, şi să-şi exprime părerile în legătura cu
un fapt.
Evaluarea odată realizată,trebuie interpretată de către învăţător,iar
activitatea trebuie să pornească avându-se în vedere rezultatele
evaluării.Se pot lua astfel măsuri corective ale activităţii sau de
stimulare şi ameliorare.