Dezvoltarea exprimrii elevilor condiie primordial n dezvoltarea personalitii

acestora
Limba romn, ca disciplin de nvmnt, are o importan deosebit, deoarece de nsuirea
corespunztoare a acesteia depinde evoluia intelectual a elevilor, pregtirea la celelalte discipline, nsi
viaa i activitatea social viitoare.
Un obiectiv central al studiului limbii romne n ciclul primar este dezvoltarea competenelor elementare
de comunicare oral i scris ale elevilor. Aceasta nseamn c, nu are doar rolul de alfabetizare a elevilor, ci
i de familiarizare cu cele mai eficiente tehnici sau instrumente ale activitii intelectuale, care i conduc pe
elevi s nvee folosind cartea ca surs de informare i formare.
Deprinderile de vorbire corect i expresiv, activitile de elaborare creativ la care se adaug celelalte
componente ale limbii romne, urmresc formarea la elevi a capacitii lingvistice i sociale de comunicare, ca
schimb de mesaje, de impresii, precum i de ascundere a gndului exprimabil, asimilarea deprinderilor de
dialogare civilizat, de a asculta i de a vorbi, de a pune ntrebri i de a rspunde, de a emite i de a descifra
mesaje verbale i nonverbale etc.
nvarea noiunilor gramaticale este n strns legtur cu practica exprimrii, i ajut pe elevi s
cunoasc structura limbii romne, lexicul ei bogat, dar i varietatea de forme care i permit s exprime n
vorbire cele mai fine nuane de sens, cultivndu-le astfel dragostea pentru limba romn.
nsuirea noiunilor gramaticale presupune un grad ridicat de abstractizare i consider c, datoria
dasclului este stabilirea acelor demersuri metodologice care s le fac accesibile elevilor.
Studiul limbii romne propune un model comunicativ funcional, adecvat specificului acestui obiect de
nvmnt, ca i modalitilor de structurare la elevi a competenei de comunicare. n mod concret, acest model
presupune dezvoltarea integrat a capacitilor de receptare i de exprimare oral, respectiv de receptare a
mesajului scris i de exprimare scris.
Prin studiul elementelor specifice gramaticii, elevii nva n mod sistematic reguli privitoare la
modificrile formale ale cuvintelor, la mbinarea lor n propoziii, precum i elemente de fonetic i vocabular.
colarii neleg logica limbii, bogia ei i se deprind s foloseasc n mod corect i contient, att n
vorbire, ct i n scriere, o exprimare corect. Ei reuesc s neleag mai bine gndurile altora i s se
foloseasc de limb ca mijloc de comunicare, de acumulare a unor cunotine. nvarea cunotinelor de limb
asigur, n acelai timp, cultivarea zestrei lingvistice a copiilor i contribuie la stimularea proceselor de
cunoatere, a gndirii abstracte, n mod deosebit.
1

Privit n contextul prezentat mai sus, scopul fundamental al studiului limbii romne este cultivarea
limbajului elevilor, nelegnd prin limbaj, procesul de exprimare a ideilor i sentimentelor prin mijlocirea
limbii . Aceast disciplin are un pronunat caracter practic, dei opereaz cu abstraciuni. Finalitatea studierii
acestei discipline nu o constituie acumularea unui anumit numr de reguli, fr ca acestora s li se asigure o
valoare funcional - practic. A nu ine seama de acest lucru nseamn a face de-a dreptul imposibil nsi
nvarea regulilor i normelor gramaticale, deoarece acestea nu pot fi nsuite dect prin procesul aplicrii lor
n practica exprimrii.
Cunoscndu-se faptul c n studiul limbii se opereaz cu abstraciuni, este ct se poate de elocvent
rolul pe care-l are aceast disciplin n dezvoltarea gndirii logice a elevilor. Acest adevr este i mai
relevant dac se are n vedere legtura indisolubil dintre limb i gndire, faptul c gndirea se concretizeaz
prin intermediul limbii. Cultivarea limbajului oral i scris se realizeaz practice prin toate disciplinele de
nvmnt ale ciclului primar, cu precdere prin obiectul limba romn.
Rafinarea exprimrii, diversificarea i nuanarea ei depind de modul de stpnire a resurselor
limbii romne, de operaionalizarea normelor gramaticale ntr-o situaie de comunicare. Descrierea categoriilor
gramaticale, efectuarea analizelor sintactice i morfologice, prezentarea teoretic, toate vor fi subordonate
actului comunicrii. Realizarea unei exprimri corecte, expresive i nuanate, civilizate, presupune un
efort de elaborare privind alegerea cuvintelor, organizarea contextului sub coordonarea normelor standard de
constituire i operaionalizare a limbii.
nvarea limbii se realizeaz n situaii simulate de via, contribuind astfel nu numai la dezvoltarea
limbajului activ, ci i la cultivarea unui sim lingvistic, la sesizarea semnificaiilor sociale i funcionale ale
limbii, pregtind elevii pentru cunoaterea i ntrebuinarea stilurilor funcionale ale limbii literare. Deficienele
de exprimare, care ngreuneaz comunicarea verbal, vizeaz, n general: srcia vocabularului, decalajul mare
ntre vocabularul activ i cel pasiv, folosirea unor cuvinte a cror semnificaie nu a fost corect neleas .
Obiectivul central al predrii-nvrii limbii romne vizeaz dezvoltarea capacitii de comunicare
verbal i de utilizare a limbii romne literare, perfecionarea limbajului i formarea preocuprilor i a
deprinderilor de supraveghere tiinific a exprimrii orale i scrise.
Curriculumul de limba romn pentru nvmntul primar, component fundamental a parcursului de
nvare oferit elevilor n contextul colaritii obligatorii, insist asupra dezvoltrii competenelor elementare
de comunicare oral i scris a copiilor, precum i pe structurarea la elevi a unui sistem de atitudini i de
motivaii care vor ncuraja studiul limbii romne, vor forma la elevi deprinderi de civilizaia comunicrii,
dezvoltnd armonios personalitatea micilor colari sub aspect atitudinal i comportamental.
Activitatea de dezvoltare a exprimarii corecte a elevilor este foarte complexa. Ea se desfasoara in sfera
intregului proces de invatamant, la toate disciplinele scolare precum si in cadrul activitatilor extradidactice.
2

Ca si in cazul invatarii celorlalte instrumente ale muncii intelectuale, a cititului si a scrisului, a calculului
aritmetic, capacitatea de exprimare se formeaza si se perfectioneaza prin solicitarea efortului intelectual al
elevilor, prin punerea sistematica a lor in situatia de a exersa, intr-o forma sau alta, verbalizarea, pe cat se poate
in mod liber. Faptul ca elevii asculta si inteleg ceea ce li se relateaza de catre o alta persoana, de catre cadrul
didactic, nu poate fi suficient pentru ca ei sa invete sa se exprime in mod liber ceea ce cunosc, observatiile,
impresiile sau gandurile lor proprii.
Exersarea verbalizarii libere, inca din clasa pregtitoare, in special de catre elevii cu greutati in exprimare,
creaza premizele depasirii dificultatilor de adaptare la specificul muncii scolare, le stimuleaza increderea in in
posibilitatile de a relata aspecte din experienta personala, din impresiile si observatiile pe care le-au facut asupra
realitatilor in mijlocul carora traiesc si isi desfasoara activitatea.
In contextual ideilor exprimate mai sus, se impune atentiei urmatoarea situatie. Pana la intrarea in scoala,
atat in gradinita cat si in familie, precum si in activitatile libere de joc, imprejurarile libere in care copiii
exerseaza verbalizarea in mod liber sunt foarte frecvente, in unele situatii nelimitate. Odata cu intrarea lor in
scoala, rigorile procesului de invatamant, mai ales in cazul unor clase cu efective mari, reduce simtitor ocaziile
in care elevii pot sa se exprime liber, sa exerseze liber actul vorbitului. Uneori, cu deosebire in conditiile in care
nu se folosesc metode active de invatare, se pot intalni elevi care pe parcursul unor ore sau chiar zile intregi nu
exerseaza deloc actul vorbitului, sau daca totusi fac aceasta, verbalizarea lor se reduce la reproducerea unei
intrebari sau la completarea raspunsului cu lucruri dinainte cunoscute. In asemenea situatii, efortul elevilor este
cu totul neinsemnat, verbalizarea reducandu-se doar la aspectul ei exterior.
Pentru a elimina din activitatea didactica astfel de situatii, propun spre atentie o mica parte din metodele de
invatare active si interactive, medode ce stau la baza invatarii prin cooperare, putand fi aplicate cu success de
catre toate cadrele didactice, indiferent de materia pe care o preda.
1. Ganditi/ lucrati in perechi/ lucrati cate patru
Profesorul pune o intrebare sau da o problema.
Fiecare elev se gandeste singur la raspuns.
Elevii formeaza perechi, fiecare vine cu solutia proprie si discuta in continuare problema.
Perechile se alatura altor perechi pentru a discuta solutia.
2. Mai multe minti la un loc
Elevii formeaza grupuri de trei sau patru.
In grupuri mici se numara pana la 3 sau la 4.
Profesorul pune o intrebare sau da o problema.
Elevii se gandesc singuri la solutie.
Elevii discuta apoi problema in grup.
Profesorul spune apoi un numar si toti elevii care au acel numar raporteaza clasei ce s-a discutat in grup.
3. Creioanele la mijloc
Cand elevii incep sa-si exprime ideile in grupul tipic de invatare prin cooperare ( 3-7 membri), fiecare elev isi
semnaleaza contributia punandu-si creionul pe masa. Acea persoana nu mai are dreptul sa vorbeasca pana cand
toate creioanele se afla pe mijlocul mesei.
Toti membrii grupului sunt egali si nimeni nu trebuie sa domine.
Profesorul poate alege un creion si poate intreba in ce a constat contributia posesorului.
4. Recenzia prin rotatie
6-8 intrebari sunt scrise pe coli de hartie separate care se atarna pe pereti.
Fiecare intrebare revine unui grup de 3-4 elevi. Acestia se duc la coala cu intrebarea respective, discuta
intrebarea timp de cinci minute si apoi scriu raspunsul
La semnalul profesorului, grupurile se muta la scoala urmatoare, citesc intrebarea si raspunsul care a fost scris
de grupul precedent si isi adauga propriile comentarii.
Profesorul da din nou semnalul de rotire repetand procesul, daca e posibil, pana cand grupurile revin la
intrebarea initiala.
5. Turul galeriei
3

In grupuri de 3 sau 4, elevii lucreaza intai la o problema care se poate materializa intr-un produs, pe cat posibil
pretandu-se la abordari variate.
Produsele sunt expuse pe peretii clasei.
La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa, pentru a examina si a discuta fiecare produs. Isi iau
notite si pot face comentarii pe hartiile expuse.
Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si citesc
comentariile facute pe produsul lor.
In activitatea didactica se impune corelarea metodelor, procedeelor, mijloacelor didactice cu formele de
activitate, in functie de particularitatile de varsta si individuale ale elevilor, pentru a solicita gandirea,
imaginatia, vointa, experienta, capacitatile de comunicare ale acestora.
Invatarea inseamna achizitie, urmata de o interiorizare, care duc la o modificare, observabila intr-un
comportament. Ultimele cercetari din educatie si cercetare sau concretizat in diferentierea a noua tipuri de
inteligenta. ( Howard Gardner- 1993/ 1999). Daca acceptam idea ca inteligentele pot fi privite si ca modalitati
de invatare, atunci ne focalizam interesul inspre identificarea abilitatilor specifice pe care fiecare dintre aceste
modalitati le presupune.
In continuare, voi incerca sa prezint cateva din trasaturile intelectuale specifice pe care se pot construe
experiente de invatare care raspund diversitatii.
Modul de invatare: Verbal/ Lingvistic
Capacitati implicate:
-intelegerea ordinii si semnificatiei cuvintelor
-persuadarea altcuiva in privinta cursului unei actiuni
-umor
-memorare si reactualizare
-analiza meta-lingvistica
Modul de invatare: Muzical-ritmic
Capacitati implicate:
-evaluarea structurilor muzicale
-scheme mentale pentru ascultarea muzicii
-sensibilitate fata de sunete
-recunoasterea, crearea si reproducerea melodiilor si a ritmurilor
-discriminarea trasaturilor caracteristice tonurilor
Modul de invatare: Logic/Matematic
Capacitsti implicate:
-pattern-uri de recunoastere abstracte
-rationament inductive
-rationament deductive
-identificarea relatiilor si a conexiunilor
-realizarea de calcule complexe
-rationament stiintific
Modul de invatare: Vizual/spatial
Capacitati implicate:
- imaginatie active
- formarea reprezentarilor
- plasarea in spatiu
- manipularea imaginilor
4

reprezentari grafice
recunoasterea relatiilor spatiale dintre obiecte
acuratetea perceptiei din unghiuri diferite

Modul de invatare: Corporal/ Chinestezic

Capacitati implicate:
-controlul miscarilor voluntare
-extiderea constientizarii corporale
-conexiuni minte corp
-abilitati de imitare
-imbunatatirea functiilor corpului
Modul de invatare :Interpersonal
Capacitati implicate:
-comunicare verbala si non-verbala eficienta
-sensibilitate fata de dispozitiile, motivatiile si sentimentele celorlalti
-munceste cooperative intr-un grup
-discernerea comportamentelor si intentiilor mai putin vizibile ale altora
-transpunerea in perspectiva altora
-crearea si mentinerea sinergiei
Modul de invatare :Intrapersonal
Capacitati implicate:
-concentrare mentala
-constienta
-metacognitie
-constientizarea si exprimarea diferitelor sentimente
-sentimentul identitatii
-gandire si rationamente de ordin superior
Modul de invatare: Naturalist
Capacitati implicate:
-capacitate de intelegere a fenomenelor naturale
-apreciere fata de mediul inconjurator
-recunoastere si clasificare elementelor de flora si fauna
-spirit de observatie
-capacitate de a diferentia specificul diverselor specii
Iat cateva sugestii pentru activitatile de invatare, pentru a putea antrena in lectii toti elevii, indiferent de
tipul de inteligenta pe care il are copilul.
1. Limba si comunicare
Inteligenta/
SARCINI DE INVATARE
Verbala/ lingvistica
Redacteaza o compunere cu tema la alegere
Creeaza o poveste folosind cuvinte date
Scrie continuarea unei povesti
Explica unui coleg o notiune invatata la lectie
Muzicala/ritmica
Alege muzica potrivita cu naratiunea
Ilustreaza un poem cu sunete
Foloseste codul Morse pentru a comunica o ide
Compuneri ritmuri rap pentru a invata concepte gramaticale
5

Logica/matematica

Vizuala/spatiala

Corporal/chinestezica

Interpersonala

Intrapersonala

Naturalista

2.Arte
Inteligenta
Verbal/ lingvistica

Muzical/ ritmica

Logica/matematica

Vizuala/ spatiala

Corporal/kinestezica

Compune o poveste care sa aiba cele cinci subiecte ale actiunii

Anticipeaza ce se va intampla intr-un text narativ
Scrie un text folosind un text existent sau inventat
Analizeaza asemanarile dintre doua texte literare
Ilustreaza un text literar
Reprezinta grafic un concept de teorie literara
Ia notite folosind organizatori grafici
Coloreaza cuvinte/ sintagme dintr-o poezie
Mimeaza cuvintele noi dintr-o lectie
Mimeaza in grup o sintagma
Compune strigaturi pentru un dans popular
Joaca rolul unui personaj dintr-un text
Incearca sa se ajunga la un consens intr-un grup in privinta
mesajului unui poem
Pronunta cuvinte dificile, iar colegii repeta
Compun in grup o povestire
Scrie un mesaj in lant
Daca ai fi un anume personaj, ce ai face?
Scrie un eseu cu tema: Eu peste cinci ani
Scrie zilnic, timp de o saptamana versuri pe tema: Cine sunt
eu
Gaseste legaturile dintre o opera clasica si viata noastra
contemporana
Descrie personajele dintr-un pastel
Compune o poezie despre un fenomen al naturii
Explica elementele de vocabulary care tin de natura
Creeaza povesti pornind de la ce se vede pe fereastra scolii
Sarcini de invatare
Descrie o emotie sic anta piese musicale care ii corespund
Descrie starile sufletesti pe care le traiesti in fata unui tablou dat
Exprima in cuvinte ceea ce un coleg deseneaza
Asculta un cantec si compune o poveste despre acesta
Compune muzica cu obiecte aflate la indemana
Identifica instrumentele musicale aflate intr-o piesa
Asociaza piese musicale tabloului preferat
Asciaza sunete culorilor sic anta curcubeul
Identifica succesiunea miscarilor intr-un dans classic
Deseneaza imagini folosind cifre
Explica succesiunea de amestecuri necesare pentru a obtine o
anumita nuanta
Reprezinta linia metodica a unei piese prin linii drepte
Imagineaza-ti ca faci parte dintr-o pictura sau cantec
Deseneaza elementele unui dans
Picteaza imagini ascultand piese musicale
Urmareste armonia imaginilor intr-un videoclip
Exprima prin mimica fetei stari generate de un tablou
6

Interpersonala

Intrapersonala

Naturalista

Exprima prin gesture stari generate de muzica

Exprima o ide prin miscari ale mainilor
Realizeaza o replica vie a picturii preferate
Invata pe cineva un dans classic
Reprezinta graphic starile prin care trece un coleg intr-o zi
Canta in canon un cantec cu cineva
Create in echipa o sculptura
Observa cum te influenteaza diferite genuri musicale
Schiteaza-ti autoportretul
Deseneaza-ti starile de spirit din ora in ora, timp de 8 ore
Gaseste sclupturi care te reprezinta
Compune un cantec folosind sunete din natura
Asociaza sunete in natura unui tablou
Deseneaza peisaje, animale, insecte
Realizeaza colaje folosind obiecte din natura

Bibliografie
Barbu, Marian (coord) (2005) Metodica predrii limbii i literaturii
romne, Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, pag.162
Nu, Silvia (2000) Metodica predrii limbii romne n clasele primare,
Ed. Aramis, Bucureti, pag. 145
Curriculum naional pentru nvmntul primar, (1998) CNC-MEN,
Bucureti, pag.27