MOTIVAȚIA ȘI STRATEGII DE EFICIENTIZARE A LECTURII

Pcu drof. învățământ primar :MOISE AURELIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR 81, BUCUREȘTI

Motto: ,, Un copil care citește va fi un adult care gândește!“

Lectura oferă cititorului frumusețile inimaginabile ale povestirilor sau a altor texte , unde
imaginația și zboară trăind împreună cu eroii și personajele cărților bucurii, dezamăgiri,
împliniri, e.t.c.
Beneficiile lecturii se exprimă în:
- dezvoltarea inteligenței emoționale și academice;
- creșterea empatiei și compasiunii copiilor, arătându-le perspective asupra unor situații;
- dezvoltarea abilităților cognitive și relaționale, abilități de a rezolva probleme/situații-
problemă, de a lua decizii.

Criza lecturii care a marcat acest ultim deceniu îngrijorează nu numai cadre didactice și
părinți, ci pe toți cei care se ocupă de destinul cărții, de la autori, editorii, până la bibliotecari.

Motivația este extrem de importantă pentru ca elevului să-i placă să citească. Ea este un fel
de sursă de energie care atrage elevii către carte cu dorința de a o deschide. Ideal ar fi ca această
dorință să nu fie singulară sau ocazională și să devină un interes pentru lectură.
Cum poate fi susținută motivația pentru lectură de către profesor sau învățător?
Spunem adesea că există o diferență uriașă între copiii care citesc și cei care nu citesc.Acest
aspect este reflectat în vocabularul utilizat de copii, în stilistica propozițiilor, în ortografie dar și
în viziunea lor asupra lumii, în înțelegerea ei.
Citirea sistematică este strâns legată de succesul școlar. Un elev care are o motivație ridicată
pentru a citi și citește foarte mult, oferă de obicei și o bună performanță școlară.Pentru ca un
copil să iubească cărțile, motivația pentru această abordare, trebuie începută încă din copilăria
mică, din sânul familiei. Prima interacțiune cu o carte de povești frumos colorată cu personaje
din lumea animalelor de companie sau a celor întâlnite în ograda bunicii , îl face să copil să își
dorească să afle ce e cu ele pe paginile cărților. Mama, această ființă legendară , încă din fragedă
pruncie l-a învățat cum face pisica, cățelul, văcuța sau purcelușul. La 2-3 ani află povești despre
animăluțe , iar în lumea lui fantezistă vrea să știe ce se întâmplă cu ele.La grădiniță , doamnele
educatoare însuflețesc și citesc povești cu intonația corespunzătoare, îi îndeamnă și coordonează
pe copii în jocuri de rol menite să mărească aria de cunoaștere a copilului și să-i stârnească
curiozitatea.
În societatea de astăzi părinții, din păcate, aleg un computer , televizorul sau , și mai rău, un
telefon mobil pentru a satisface nevoia de curiozitate a copilului, de a -l determina să nu mai
pună atâtea întrebări privind cauzele, efectele, comportamentele ș.a., convinși fiind că , găsesc în
,,cutia magică,, răspunsuri la toate. Calea este ușoară dar extrem de periculoasă.Odată ce copilul
cedează magiei mas- mediei unde totul se petrece rapid și facil, este foarte greu să găsești o cale
de atragere către o lectură răbdătoare și concentrată. La școală , acel copil nu va reuși să se
concentreze, să rețină esențialul, să comunice și să relaționeze după normele bunei-conduite cu
ceilalți.
De aceea , la școală , profesorul va încerca să creeze o dragoste pentru cărți și lectură. în
principal prin stimuli externi: recompense, laude, recunoaștere și validare colectivă, note,
calificative, premii, e.t.c.
Modalitățile alese de profesor vor avea în vedere trei factori interdependenți:
INTERES ↔ ÎNCREDERE ↔ DEDICAȚIE

Interes
pentru citit

Încredere în
abilitățile de
Încredere în citi
sine

Dedicarea
timpului
pentru citit

Dacă i se trezește interesul pentru cărți unui copil, acesta începe să citească și, pe măsură
ce el citește mai mult, i se dezvoltă și încrederea în abilitățile sale de citi. În acest stadiu, copilul
începe să-și dedice timpul mai mult cititului pentru că îi oferă satisfacția că este din ce în ce mai
bin la citi.Cu cât perseverează și acordă mai mult timp cărților, el învață lucruri noi, i se dezvoltă
vocabularul , își dezvoltă imaginația și gândirea , îi crește stima de sine.
Strategii de eficientizare a lecturii utilizate la clasă:
1.Crearea unui spațiu confortabil pentru citit.
Se știe că atunci când avem un confort ambiental, desfășurăm activitățile cu mai mult elan și
determinare. Acestui spațiu i se adauga și o motivație personală.
2. Pauza de lectura – Pe parcursul programului școlar , încă de anul trecut , în clasa mea , am
ales să petrecem una dintre pauze zilei ,lecturând ,,cartea lunii,, .Efectul a fost unul
remarcabil.Copii, de care părinții se plângeau că nu vor citească, au prins gustul lecturii și au
început să îndrăgească această activitate. Ritmul de lectura a progresat, dorința de a afla ce se
întâmplă mai departe i-a motivat să continue lectura și acasă.
3. Lectura cu voce tare-educativă , magică sau terapeutică, spirituală, purificatoare sau senzorială
este încărcată de semnificații și deosebit de benefică.Copiii din clasa mea, citind colegilor ,
dincolo de ideile și tablourile , întâmplările narate , transmit emoție.Vocea modulară,
interpretarea stărilor , tăcerile și pauzele dau substanță și greutate cuvintelor. Pe de altă parte,
micul cititor, învață prin cititul cu voce tare cum să respire sau să marcheze o pauză, când să
ridice sau să coboare vocea,învață să-și învingă tracul, devine mai sigur pe el .
4.Alegerea cărții de către elev. În cadrul clubului de lectură am lăsat voit elevii să-și cărți
despre care nu le-am prezentat o descriere. După ce au început să le citescă , nefiind atât de
încântați de subiect, de personaje, au înțeles că o carte nu trebuie judecată după copertă. Dându-
le prilejul să greșească , la următoare alegere au fost mai motivați să fie mai atenți la recenziile
cărților prezentate .
După lectura sau în timpul lecturării unei cărți , dezbatem , lucrăm sarcini individuale
dintre care amintesc:
 Scrie o scrisoare/bilet/ carte poștală personajul preferat/ principal;
 Scrie o scrisoare autorului;
 Imaginează-ți că ești personajul principal; scrie ce sentimente ai în legătură cu
întâmplările prin care ai trecut,în jurnalul tău.
 Scrie ce personaj ai pune sau ai scoate din poveste ?Argumenteaza!
Sarcini de grup:
 Realizați un afiș / reclamă pentru cartea citită
 Construiți macheta unei scene / întâmplări din carte
 Completați ,,Arborele cărții,,
 Dramatizarea unor secvențe din poveste.

Dacă dascălul știe să conducă bine lecția , cartea devine un partener de viață al elevilor,
acel prieten devotat ca un vehicul plăcut , gratu care îi poartă prin toată lumea, prea mare
pentru a fi străbătută altfel.
Iată un îndemn memorabil pentru elevii nostri:

Dragi copii
Cărțile sunt scrise cu iubire
Și tot așa se cuvine să le citiți și voi.
Să nu le rupeți, să nu le trântiți în noroi!
Fiecare cuvânt vă face mai frumoși, mai înțelepți
Mai buni și mai drepți.
Cu un cuvânt poți clădi o lume.
Ce mai! Poți înfăptui orice minune.
Iar cărțile care găzduiesc cuvinte
Să vă fie călăuză pentru inimă și minte!
Prieteni dragi, pe care să-i iubiți
Și să-i respectați ca pe niște frați!

Nicolae Iorga, spunea un mare adevăr despre carte: ,,Cultura unui om se formează în
primul rând prin lectură. De aceea . din fragedă pruncie, e bine să iubim cartea, să o citim,
să o păstram cu grijă, ca pe un bun de preț.“
BIBLIOGRAFIE:
 Nuță, S. ,,Metodica predării limbii române în clasele primare “, Ed. Aramis, București,
2000
 Dr, Violet Oaklander, ,, Ferestre către copiii noștri“, Ed. Herald, București, 2013
 Otilia Păcurari, Anca Tîrcă, Ligia Sarivan, ,, Strategii didactice inovative – suport de
curs,,Ed. Sigma, București, 2003