UNIVERSITATEA: „BABEȘ - BOLYAI” CLUJ – NAPOCA

EXTENSIA TÂRGU MUREȘ

FACULTATEA: PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID
DISCIPLINA: STRATEGII DE ALFABETIZARE TIMPURIE

STRATEGII DE ALFABETIZARE TIMPURIE

TEMA NR.1

STUDENT: CHERECHEȘ DANIELA VIORELA

SEMESTRUL: II
ANUL: III, ID
1. Analizaţi programa şcolară la disciplina Comunicare în limba română pentru
unul dintre anii de studiu din cadrul ciclului achiziţiilor fundamentale (CP – II) și
realizaţi o listă sintetică a tipurilor de situaţii de învăţare care se regăsesc în listele
de exemple de situaţii asociate fiecărei competenţe specifice, organizându-le după
criteriul sarcinii de învăţare principale descrise.

Disciplina Comunicare în limba română are un rol important în formarea personalității

elevilor și în formarea unor deprinderi și abilități necesare pentru a le asigura accesul postșcolar
la învățarea pe toată durata vieții și integrarea activa într-o societate bazată pe cunoaștere.
Studierea limbii române asigură formarea competențelor de comunicare necesare, în orice
domeniu de cunoastere și în orice tip de activitate profesionala, de exemplu să se exprime corect,
clar și coerent în limba română, să asculte, să înțeleagă și să exprime mesaje orale și scrise, în
diverse situații de comunicare.
Finalitățile disciplinei Comunicare în limba română se reflect în competențele generale și
în setul de valori și atitudini enumerate în programele școlare, de unde provine structura
curriculară: competente specific și continuturi ale învățării. Aceste finalități își găsesc legătura in
domeniul Comunicare în limba maternă.
Scopul studierii Comunicării în limba română în perioada școlarizării primare este acela
de a forma un tânăr cu o competențe comunicaționale și literare, capabil să înțeleagă lumea, să
comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile
proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice
fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil când vine vorba de natură și la ce este
creat de om.
Consider că programele școlare sunt realizate pe baza modelului comunicativ –
functional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării și al textului literar, fiind
potrivit nu doar specificul obiectului de studiu, ci și modalităților propriu-zise de structurare a
competenței de comunicare a elevilor. De asemenea, modelul comunicativ-funcțional este comun
pentru disciplinele cuprinse în aria curriculară Limbă și comunicare, ceea ce asigura o
perspectiva de ansamblu în abordarea competențelor.
 Comunicarea se bazează pe un proces în care interacționează patru deprinderi
fundamentale: înțelegerea dupa auz, lectura, vorbirea, scrierea.
Comunicarea în limba română are trei ramuri principale, și anume: limba, literatura și
comunicarea.
Comunicarea este un domeniu, în care elevii învață cum se realizează un monolog, un
dialog, o dezbatere, un eseu etc., dar și un mijloc de învățare, folosit de toate disciplinele școlare.
Comunicarea în limba română nu este o materie în care elevii studiază despre texte, ci
devine un domeniu dinamic, de cunoștere și comunicare.
În concluzie nu învățarea regulilor gramaticale este cel mai important, ci felul în care
elevii pot aplica în propria comunicare cele învățate. Adică nefiind vorba de o renunțare la
studiul descriptiv al domeniului limbii, ci de o reorientare a finalității acestui studiu înspre ceea
ce în programe se numeste "practica rațională a limbii".

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare pentru Clasa Pregătitoare

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare variate

1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui scurt text audiat ( activități de învățare: Selectarea
unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesajul audiat. Realizarea unui
desen pentru a indica despre ce este vorba în mesajul audiat. Selectarea unui cuvânt dintr-un set
de cuvinte/expresii spuse, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj. Oferirea de răspunsuri
scurte la întrebarea: Despre ce este vorba în fragmentul dat).
1.2. Recunoaşterea câtorva detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar (activități de învățare:
Numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste audiat. Oferirea de răspunsuri la
cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum? Oferirea de replici afirmative/negative
la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din text, ex. numele greşit al personajului, locul
corect în care se petrece acţiunea).

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

2.1. Articularea sunetelor şi a silabelor în cuvinte ( activități de învățare: Jocuri de dicţie,
frământări de limbă, cântece, numărători ritmate. Recitarea de poezii scurte. Reproducerea de
ghicitori şi enunţuri scurte. Jocuri de cuvinte de tip Fazan, în care criteriul poate fi nu numai
ultima silbă, ci şi ultimul sunet. Formularea de enunţuri folosind cuvinte date. Rostirea cuvintelor
cu prelungirea unor sunete).
2.2. Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de
comunicare (activități de învățare: Reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în
funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
Simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite - jocuri de rol).

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise

3.1. Recunoaşterea câtorva cuvinte de bază scrise cu litere de tipar, din universul imediat
(activităţi de învăţare: Observarea etichetelor din clasă: plasate pe dulapuri, sertare, deasupra
cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton în care se depozitează diferite lucruri. etc.;
etichetarea se realizează împreună cu copiii. Citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe
dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la responsabilităţi etc. Utilizarea jocurilor Loto
cu diferite subiecte, Domino, Bingo, ce au cuvinte scrise sub imagine).
3.2. Desprinderea semnificaţiei globale dintr-o suită de imagini care relatează întâmplări,
fenomene, evenimente. (activităţi de învăţare: Formularea de răspunsuri la întrebări: ex. Despre
ce este vorba.? Formularea de răspunsuri ce presupun alegere multiplă: ex. În prima imagine este
Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită? “Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a
calendarului naturii. Lectura după una sau mai multe ilustraţii.
2. Realizați un set de materiale alternative care vizează îmbunătățirea
competențelor de alfabetizare ale elevilor de școală primară (clasele 1 și 2).

1.DECUPAZĂ LITERELE,LIPEȘTE PENTRU A OBȚINE CUVÎNTUL MAMA, AJUTĂ

COPILUL SĂ AJUNGĂ LA MAMA SA.

MA A MA MA MMA MA

1.Efectuează corect schema cuvântului:

 2.Coloreză după cum urmează:
E D H G
e d h g

3. Indică (bifează) cîte silabe au cuvintele a căror imagini o vezi mai jos.

1 2 3 4 1 2 3 4

1 2 3 4
4.Continuă șirul conform modelului.

5.Conturează apoi colorează:

3. Redactaţi un eseu argumentativ privind plusul de valoare pe care îl asigură
adoptarea modelului comunicativ-funcţional în alfabetizarea iniţială.

Predarea limbii române urmareşte înţelegerea de către elevi a bogaţiei limbii si folosirea
ei corectă in relaţiile ei cu oamenii, lucru ce este extrem de important. Scopul studierii limbii
române în perioada şcolarităţii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultura
comunicaţională şi literară, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să
interacţioneze cu semenii săi, să utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii, să poată
continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare.
Datorită faptului că, curriculum-ul pentru învăţământul primar este structurat în funcţie
de un model comunicativ-funcţional care presupune predarea integrată a capacităţilor de
receptare şi de exprimare orală, cât şi a capacităţilor de receptare a mesajului scris si de
exprimare in scris, este un avantaj major în primul rând pentru elevi. Conform acestui model,
comunicarea este un domeniu complex care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi
a celui scris (citire, lectură), precum şi cele de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă.
Domeniile limbii române (citire, lectură, gramatică și compunere) sunt definite acum în termeni
de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală şi cea scrisă.
Comunicarea este prezentată în calitatea sa de competenţă fundamentală, acoperind deprinderi de
receptare şi exprimare orală, respectiv scrisă.
Noul model comunicativ-funcţional, adică predarea integrată, faţă de predarea
tradiţională are avantajul major al menţinerii interesului activ al elevilor, activităţile nu mai sunt
repetate. În timpul activităților integrate, trecând pe parcursul aceleeaşi lecţii de la activitatea de
citire la cea de scriere s-a constatat că elevii sunt mai relaxaţi şi participă cu mai mult interes la
activitate, se menţine trează atenţia elevilor prin alternarea citirii cu scrierea. Modelul asigură și
legătura dintre toate disciplinele școlare al căror obiect de studiu este limba, discipline grupate în
aria curriculara „limbă și comunicare". Avantajele sunt multiple și se bazează pe așezarea
demersurilor monodisciplinare într-un spatiu interdisciplinar si, prin aceasta, în posibilitatea de a
realiza o dezvoltare sinergica a competentei de comunicare.